Page 65 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 65
Ieri, a aïüt Soc la Deva Conferinţa judeţeană
PROLETAR! DIN TOATE TÂRiLg,UNlîi-VĂ!
a reprezentanţilor oamenilor muncii
în pregătirea înaltului
forum al clasei Congresul COMITETULUI CENTRAL Al PARTIDULUI
noastre
muncitoare
—
CIALISMUL consiliilor cîteva zile, mun COMUNIST ROMÂN, T8VARÂSULUI
oamenilor
cii — care va avea loc
peste
ieri,
a avut loc la Deva Con
ferinţa judeţeană a re NICOLAE CEAUŞESCU
0RESNALCOMlIf TULUL JUDEŢEAN HUIUEDI ÍARA AL P.C.R prezentanţilor oamenilor secretar general al Partidului Comunist Român,
V
muncii din industrie, con
J
SI AL C 0 I W S 1 L I U L U 1 P O P U L A R U D E Ţ E A N strucţii, transporturi, cir preşedintele Republicii Socialiste România
culaţia mărfurilor şi finan
ţe. Au participat delegaţii
aleşi in adunările genera Conferinţa judeţeană a reprezentanţilor oamenilor
muncii hunedoreni, desfăşurată într-o atmosferă entu
ale
le
oamenilor
muncii,
Anul XXXIII, nr. 7 345 j SÎM8ÀTA, 20 IUNIE 1981 | j 4 pagini - 30 ban! cadre de conducere din ziastă, de însuileţire şi angajare revoluţionară — ge
nerată de mobilizatoarele îndemnuri pe care dumnea
activitatea economică a ju voastră, mult slimate tovarăşe secretar general, le-aţi
^. deţului, reprezentanţi ai adresai Întregii noastre naţiuni cu prilejul aniversării
organismelor
de
in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşeseu* activişti de partid sinteză, a 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Roman,
şi
de
stat, invitaţi din partea u~ a evidenţiat cu pregnanţă profundul democratism al
orînduirii noastre socialiste, spiritul de participare lar
ieri s~a desfăşurat \ a Bucureşti, nor centrale industriale şi gă, nemijlocită a oamenilor muncii la aclul de analiză
•ministere economice, a u- şi decizie, la auloconducerea treburilor cconomico-so-
nor instituţii centrale, zia
ciale ale întreprinderilor.
rişti.
Conferinţa reprezentanţilor La lucrările conferinţei Alături de întregul popor, de eroica noastră clasă
a luat p a r t e tovarăşul muncitoare, oamenii muncii hunedoreni — mineri, si-
Petru Enache, m e m b r u derurgişti, constructori, energeticieni, chimişti, fores
tieri — acţionează cu elan patriotic, cu fermitate şi
oamenilor muncii din Capitală supleant al Comitetului Po dăruire revoluţionară penlru îndeplinirea exemplară a
Executiv
al
al
C.C.
litic
P.C.R., secretar al Comite sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate în acest
prim an al noului cincinal, pentru materializarea ne
tului Central al partidului.
T o v a r ă ş u I Nicolae împreună mai buna orga re economioo-socială, care Pe ordinea de zi a con abătută a prevederilor celui de a! XII-lea Congres al
Ceauşeseu, secretar gene nizare si perfecţionare a a transformat România in ferinţei au fost înscrise Partidului Comunist Român. Urmînd cu nestrămutată
ral ai Partidului Comunist muncii în toate ramurile tr-o ţară prosperă şi înflo probleme de importanţă încredere pilduitorul dumneavoastră exemplu de abne
Român, preşedintele Repu productive. Participarea se ritoare, cu un înalt nivel majoră pentru perfecţio gaţie şi patos revoluţionar, comuniştii, toţi cei ce mun
blicii Socialiste România, cretarului general al parti de civilizaţie. narea conducerii şi organi cesc pe plaiurile Hunedoarei socialiste obţin realizări
preşedintele Consiliului Na dului la Conferinţa oame Lucrările conferinţei au zării activităţii economice
ţional al Oamenilor Mun nilor muncii din Capitala fost deschise de tovarăşul şi sociale, pentru afirma
cii, a participat,' vineri, patriei noastre ilustrează, Gheorghe Pană. rea tot mai pronunţată a (Continuare tn pag o 2-a)
după-amiază, la Conferinţa totodată, in mod convingă în continuare, s-au ales democraţiei noastre munci
reprezentantilor oamenilor tor, rolul determinant organele de lucru ale Con toreşti, socialiste :
muncii din municipiul al tovarăşului Nicolae ferinţei şi a fost .aprobată — Raport asupra reali
Bucureşti, caro s-a desfă Ceauşeseu în dezvoltarea ordinea de zi pe care au zărilor obţinute pe ansam H O T Â R i R E A
şurat la Palatul Sporturilor şi perfecţionarea cadrului fost înscrise probleme de blul judeţului Hunedoara
şi culturii clin Capitală. democratic de organizare importanţă majoră pentru în cincinalul 1976—1980 şi Conferinţei judeţene Hunedoara
La conferinţă au luat şi conducere a producţiei perfect; ion area conducerii măsurile adoptate pentru a reprezentanţilor oamenilor muncii din
parte tovarăşi din condu materiale, in a di no ir ea de şi organizării activităţii e- îndeplinirea pianului pe
cerea de partid şi de stat, mocraţiei muncitoreşti, ca conomice şi sociale a Ca 1981, pregătirea realizării industrie, construcţii, transporturi,
miniştri şi conducători ai re să asigure o tot mai pitalei. planului pe întregul cinci circulaţia mărfurilor şi finanţe
unor instituţii centrale, ac plenară participare a cla Pe marginea ordinii de nal.
tivişti de partid şi de stat, sei muncitoare, a maselor zi au luat cuvîntul un nu — Sarcinile consiliilor Conferinţa judeţeană Hunedoara a reprezentanţilor oa
reprezentanţi ai conduce de oameni ai muncii la măr de 20 de oameni ai oamenilor muncii, ale tu menilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, cir
rii unor organizaţii de ma conducerea întregii vieţi muncii participanţi la con turor colectivelor între culaţia mărfurilor şi finanţe a constituit o nouă şi elocven
să şi obşteşti, precum şi econom ico-sociale a ţării, ferinţă. prinderilor pentru îmbu tă manifestare a profundului democratism al societăţii
delegaţii la Congresul al la înfăptuirea cu succes a în continuare, într-o at nătăţirea continuă a cali noastre socialiste, care asigură din plin condiţii pentru ca
IL-lea al Consiliilor Oame întregii opere de edificare mosferă de puternic entu tăţii produselor, în special oamenii muncii, clasa muncitoare să hotărască direct a-
nilor Muncii şi reprezen a societăţii socialiste multi ziasm, cei prezenţi au a- a celor destinate exportu supra problemelor economice, sociale şi politico-organi-
tanţii oamenilor muncii lateral dezvoltate în Româ doptat, într-o unanimă u- lui, in concordanţă cu in zatorice. Participanţii la conferinţă îşi exprimă deplina a-
aleşi în adunările generale nia, la înfăptuirea istori nitale in ginduri şi simţi dicaţiile secretarului gene deziune la politica profund ştiinţifică şi realistă a partidu
clin întreprinderile bueu- celor hotărîri ale Congre re, Holărîrea conferinţei ral al partidului, tovară lui şi statului nostru şi dau glas hotăririi ferme de a întări
re.ştene. sului al XII-lea al P.C.R. oamenilor muncii privind şul Nicolae Ceauşeseu. unitatea celor ce muncesc pe meleagurile hunedorene,
Prezenţa t o v a r ă ş u l u i Sosirea t o v a r ă ş u l u i realegerea t o v a r ă ş u l u i — Confirmarea candida împreună cu întregul nostru popor, în jurul partidului, al
Nicolae Ceauşeseu la lu Nicolae Ceauşeseu în mij Nicolae Ceauşeseu la cel ţilor pentru Consiliul Na secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu,
crările acestui forum al locul reprezentanţilor cia- de-al II-!ea Congres ai ţional al Oamenilor Mun conducătorul încercat ai naţiunii române.
oamenilor muncii din in .•sei muncitoare din Capita Consiliilor Oamenilor Mun cii. Sintetizînd voinţa unanimă exprimată cu prilejul des
dustrie, construcţii, trans lă — clasa eu adevărat cii in înalta funcţie de După aprobarea ordinii făşurării adunărilor generale ale oamenilor muncii, parti
porturi. circulaţia mărfuri conducătoare a societăţii preşedinte al Consiliului de zi, a luat cuvîntul to cipanţii la conferinţă adoptă într-o deplină unitate hotărî-
lor şi finanţe din Capitală noastre — a prilejuit şi de Naţional a| Oamenilor varăşul Petru Enache. rea prin care se propune ca secretarul general al parti
reprezintă o expresie a această dată exprimarea Muncii, chezăşie trainică a Raportul asupra realiză dului, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu să fie reînvestit de
profundului democratism de către cei ce muncesc a dobindirii unor noi şi în rilor obţinute de oamenii Congresul al ll-lea al Consiliilor Oamenilor Muncii în
al societăţii noastre socia sentimentelor profunde de semnate succese in opera muncii hunedoreni şi a înalta funcţie de preşedinte al Consiliului Naţional cil Oa
liste, punînd în lumină dragoste si preţuire pe ca de înfăptuire a Programu măsurilor stabilite pentru menilor Muncii, exprimînd prin aceasta încrederea depli
preocuparea constantă a re oamenii muncii, întregul lui partidului, a hotărîri- îmbunătăţirea activităţii si nă, înalta preţuire, dragostea şi stima faţă de conducă
secretarului general al nostru popor le nutresc lor Congresului al XII-lea amplificarea succeselor în torul iubit al partidului şi statului nostru.
partidului de a se întîlni faţă de secretarul general al P.C.R. producţie a fost prezentat Prin realegerea secretarului general al partidului in
cu făuritorii bunurilor ma al partidului, sub a cărui Dînd glas dorinţei una de tovarăşul Radu Bălan, funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Oameni
teriale din ţara noastră, de clarvăzătoare conducere lor Muncii, vedem expresia înaltei aprecieri a calităţiloi
a cunoaşte direct activita ţara noastră a cunoscut in nime a participanţilor, pri- prim-secretar al Comiteiu-
tea şi preocupările celor ultimii 16 ani cea mai rod (Continuare in pag a 2-a)
ce muncesc, de a decide nică perioadă de dezvolta- (Continuare in pag. o 4-a) (Confinucsre in pog. a 2-c)
Ziua de muncă în agri se munceşte şi în sectorul
! agricultură După ploile din ultimele zile, fofi
cultură a lui Aron M'edrea, !g» rative n zootehnic. S-a construit un
secretarul Comitetului co
finar nou, se amenajează
munal de partid, primarul locuitorii satelor pe cîmp, la prăşit şi cosit ! o alee şi un padoc pentru
comunei Baia de Criş, în viţei, platforme pentru "u-
cepe dimineaţa devreme noi. se vă rit lese grajduri'e.
şi se încheie seara tîrziu. şi strîngerea furajelor — fron Lucaei, Nicolae Ga-
— în aceste zile de ma se desfăşoară în condiţii Brigada de reporteri a ziarului în comuna vriisseu, Aurel Hărăguş, I.A C'.A.l*.
xim efort — ne spunea el bune. Cifrele pe caro ie Baia de Criş Vasile Pricochi, Ioan Leu- LUNCA MOŢILOR
— noi ne-am mutat locul avem la primărie atestă a- cean, Arsene Faur, Avram
de muncă în cîmp, la în cest lucru, dar faptele, si raza comunei condiţii să la muncă este bună. în Dragosin, ioan Negrilă. Salul Lunca Moţilor era
treţinerea culturilor, recol tuaţia din teren are mai lucreze la sapă şi la coa fruntea celor harnici se Ioan Barbu şi alţii. Para pustiu. întrebăm pe un
tarea, transportul şl depo multă putere de convinge să. De aceea, mobilizarea situează familiile lui Şo- lel cu lucrările în cîmp cooperator ce muncea la
zitarea furajelor, păşuna- re. Aşa că vă invit ia fa prăşitul porumbului, unde
tul animalelor, punerea la ţa locului. l-am putea găsi pe preşe
punct a sectoarelor zoo dintele C.A.P.. Iosif baza.
tehnice. LA C'.A.P. RIŞCA — L-am văzut, de dimi
Membrii biroului comite neaţă. mergînd cu sapa pe
tului comunal de partid, Primul. popas l-am făcut umăr spre tarlaua de po
deputaţii au fost reparti Ia C.A.P. Rişca, ioan Su- rumb de dincolo de Criş.
zaţi .pe cooperative agrico ciu, inginerul şef al coo I. Laza, un om foarte
le de producţie, pe brigăzi perativei. ne prezintă si activ şi harnic, nu se mul
şi pe echipe. Sarcina lor tuaţia la zi a lucrărilor : ţumeşte doar să. organize
expresă este : desfăşurarea a fost încheiată praştia I ze şi să coordoneze acti
în bune eondiţiuni, în pe cele 110 ha cu pom mi), vitatea pe ogoare, ci pune
timpul cel mai scurt posi iar praşila a ll-a s-a e- efectiv mina pe sapă. pe
bil şi la înalt nivel cali fectual pe mai bine de ju coasă. Exemplul lui este
tativ, a tuturor lucrărilor mătate din suprafaţă. Au urmat de brigadieri. de
dîn agricultură. In fiecare fost efectuate două praşile ceilalţi factori de conduce
seară, biroul executiv al mecanică' şi manuală la re din cooperativă. Şi. e-
consiliului popular anali sfecla furajeră. Se luerea- vident, de cooperatori. în
zează concret cum se des ză în ritm tot mai înalt la ziua raidului nostru erau
făşoară activitatea în agri recoltarea furajelor. Pri pe ogoare circa 100 de oa
o muncă intensă, susţinută sc desfăşoară zi de zi şi în ferma legumicolă u C.A.I’.
cultură şi ia măsuri pen măria a intervenit la con Rapolt. Am surprins in această imagine pe Cornelia Meri, Silvia ¡Vlagtja, i>i UU «a Pamfi- meni — în fruntea celor
tru îmbunătăţirea continuă ducerile unităţilor indus Lie, Valeria .Juri, Siniina June, Mlnei-va Ian eu, Sofia Lobonţ, Savlna Jurj, Dorina Duma, vrednici, situîndu-se Teo-
a acesteia. Apreciem că triale din localitate şi dîn Lenuţa Tătaru şi alte cooperatoare, care, împreună cu şefa de echipă Victoria Nuţin, lu fil Farcaş, Maria Laza,
crau la recoltarea gulioarelor, produs din care au trimis apr© consumatori mai mult de
©ele două lucrări de bază împrejurimi pentru a li se S WK* kg. De aici au luat dru mul pieţei peste 30 tone legu rac.
— întreţinerea culturilor crea celor ce locuiesc pe (Continuai« în pag. a 3-o)