Page 7 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 7
*
NR 7 330 © MIERCURI, 3 IUNIE 1981
Pag. 3
traseul Deva—Hărău— 0 nouă confirmare a valorilor r
m iywi Chimindia, s-a stabilit că MULŢUMIRI
HgggggggtEBMBMB CMTORH transportul navetiştilor la artistice hunedorene CEFERIŞTILOR
cursa de 18,40 este foar
te redus, fapt pentru ca
■isaawnHHBBmiaaasiSBDaaaB^ » C'mcl impiegatul de '
ia re s-au luat măsuri de (Urmare din pag. 1) avem, în continuare, faţă
tsă ni-i copi- suspendare. La ora 16,15 ÎS de munca artistică de a- ^ mişcare Anghcl Marco- \
¿tccţiuni clin AVEŢI CUVlNTUl I vcscu a găsit în sala (ic i
tul organizat circulă majoritatea abo doric din Pane, cele ale că matori, Din punct de ve 1 aşteptare a statici G.F. !
•jul Zilei in- 4 » Pe marginea unei note apărute la această rubrică, naţilor, fiind asigurată minelor culturale din Geoa dere al opţiunii repertoria
lale a copi- \ sub semnătura cititorului C. Radu, clin Deva, Uniunea ju legătura si cu cursele ca giu, muncitoreşti din Petri le s-a demonstrat că s-au \ Simeria o geantă cu aclc 1
Komânia — deţeană a cooperativelor meşteşugăreşti face următoarele re sosesc de la Hunedoa la şi Lupeni (limba ma ales texte legate de pro i dc identitate şi o însem- ţ
i în prelimina- I precizări : „Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti achiziţio ra. Cursa de 18,40 fiind ghiară). Teatrul de păpuşi blematica contemporană. ! nată sumă dc bani, n-a i
Transmisiu- I nează, recondiţionează şi valorifică bunuri de folosinţă intermediară transportu al Casei de cultură Deva S-a desfăşurat o exigentă
ampionatului ) stai pe gînduri. A a- !
tă de la Bucu- I îndelungată de la populaţie, inclusiv unele ansamble şi lui de navetişti, consi a dat măsura genului în- — si la obiect! — selec | nunfat de urgentă pos- 1
pauză : Tra- piese necesare unităţilor proprii. în cazul frigiderului Fram, derăm că nu este nece tr-o foarte bună interpre ţie, ceea ce a adus un plus i tul de rr..:itie i'.F., rvs- ţ
ronoexpre.s l acesta, fiind in stare de funcţionare, poate fi valorificat sar a fi menţinută in cir tare, iar spectacolul de la succesul fazei. Cu ase ? tituindu-i-se asliel păgu- (
seri 4 prin unitatea de intermediere din complexul de ne str. culaţie“. muzică si poezie cu creaţii menea texte, cu posibili I başei — studenta Li liana ,
Paşcani '81 4 M. Kogălniceanu, aparţinător cooperativei „Mureşul". ® O anonimă .scrisă în originale al Casei de cul tăţi concrete de alegere a l Ciherman — geanta in- c
al
prin
3
ţara
„Corsa- 4
m atee a. Ciclul o in ziarul din 13 mai se sesiza faptul că pe str. Tro numele a „zeci’ de loca tură Hunedoara a oferit interpreţilor şi mijloace la i ladă. /
dori“. ian Vuia din Hunedoara s-a săpat o groapă şi a fost lă tari din cartierul Progre un moment liric aparte. indcmînă pentru realizarea i Pentru o ¡aptă si.mila-)
Prcmieră TV. sată, fără să fie acoperită, lată ce răspunde Consiliul sul — Deva“ sesiza com Montajele literar-muzicale spectacolelor, formaţiile au t ră aduce mulţumiri şi}
.e a studiouri- 4 popular al municipiului Hunedoara: „Din ve.rificări rezultă portarea necorespunză şi coregrafice „Muguri şi avut, de la început, asigu \ Sy.abo Marin Magdaicna (
ricane 4 scrum“ (Casa de cultură
tal că într-adevăr s-a lucrat la repararea unei conducte ava toare a unei vinzătoare rate premisele unor succe ' \
4 riate ia reţeaua de termoficare a blocurilor din această de la magazinul alimen Deva — Şntr-o aleasă in se. Mă refer la montajele *
zonă. în raport de cele cercetate, s-au stabilit următoa tar nr. 9. Pe marginea terpretare), „Manifest pen literar-muzicale de la Brad,
4 rele : reţeaua de termoficare nu prezintă garanţie în ei, I.C.S. Alimentara a în tru pace“ (secţia servicii Deva, la teatrele popular l
4 funcţionare, fapt pentru care am început schimbarea şi treprins cercetări, eon- a C.S.H,), „60 de ani de şi poetic de la Hunedoara,
repararea în porţiunile degradate, după care se va aco
4 peri în întregime canalizarea". statind că „problemele trepte comuniste“ (Clubul cele din Valea Jiului, Ia
„Lira" Deva) au adus un
ridicate sint adresate re
recitalurile de la Aninoasa
l i: G,oo Ra-
I dimineţii; 7,00 4 o „Am trecut, în urmă cu cîteva zile, pe la popasul dacţiei cu patimă, cu sco repertoriu cu adine mesaj si Baia de Criş. O a doua
,00 Revista pre- „Izvorul Decebal" din Deva, de unde am solicitat un pa pul denigrării calităţii de educativ, ca şi recitalurile problemă se referă la in | muncitoarei Fetida Gu- \
rierul melodii- 4 de poezie susţinute de for terpretare. Aici am avut \ sul, de la Revizia de va- 1
letin de ştiri ; chet de ţigări din import. Barmana de serviciu, tovarăşa vînzător a tovarăşei res maţiile Căminului cultural
cm ascultatori- 4 Costinaş, ne-a răspuns că astfel de ţigări se vînd îm pective. Scrisoarea a fost în faţă un stil propriu a- ^ (¡oane Simeria. |
eţi de muzică 4 preună cu un pachet de ţigări „Moldova" sau „Dacia", prelucrată cu colectivul din Baia de Criş şi Clubul matorilor: simplitate, sin
letin de ştiri ;
»,30 Din ţările din ordinul şefului de unitate. Am dori să ştim dacă ast unităţii nr. 9, pentru a- muncitoresc Aninoasa, şi ceritate. Teatrul nescris de i TAXARE... DUPĂ OCHI |
.,00 Buletin de fel de practici sint în conformitate cu legile în vigoare“. tenţionare, iar la şedin interpretele Felieia Trifan ta Iiibiţa, cel folcloric de
licrofc^. ' pio- \ (Ion Macavei, Mircea Farcaş, Eugen Goldrag — E.P.E.M.S.G. ţa cu consiliul şefilor de (Brad) şi Marilena Erzian la Pane sau cel de la | Se şlie că trimiterile i
l Grupuri vo- (Hunedoara). Geoagiu au demonstrat o \ poştale se taxează după |
ifcale; 11,35 A- \ Deva). unităţi din luna iunie se — In c a l i t a t e de pre atare interpretare, cuceri i tarile stabilite de I&qs. I
îiadio-tv.; 12,00
ştiri; 12,05 Din 4 SESIZĂRI — SOLUŢII va prezenta conţinutul şedinte al juriului, declar toare prin pasiune şi pros ? Bxceptie se face doar te j
scrisorii în ideea de a
dorului nostru; că la Hunedoara m-am gă peţime. Pentru viitor, a- } Poşta centrală din Deva, \
ştiinţific; 13,00 4 « Printr-o scrisoare a- muş—Chimindia de la ora menţine permanent trea unde taxarea se laee... I
10.00 Radiojur- 4 nonitnă, un grup de cetă 18,40, la care întreprin ză conştiinţa vînzători- sit în faţa unui adevărat jutorul competent al pro- după ochi. O carte poş- )
3; 15,00 Clubul
moment artistic — mărtu
să
fesionaliştilor
trebuie
lor ce au datoria de a
uordonate eco- 4 ţeni din Chimindia soli derea de transporturi au risea, răspunzînd invitaţiei constituie o problemă. In f tală pentru străinătate^ ţ
0 Noi turegis citau repunerea în circu to răspunde: „în urma vorbi frumos şi de a avea noastre, regizorul Constan * par-avion“, a iosl i
u
te în studiou- laţie a cursei Deva—Şoi- analizelor efectuate pe o ţinută corespunzătoare". tervenţia lor trebuie să ţi ( tală luni cu 8,10 iei, ?
10,55 Sfatul \ tin Dinjschiotu. Partici nă seama de specificitatea
7.00 Buletin de panţii s-au confruntat în- muncii ^ amatorilor, altfel i mărfi cu 3,20 Iei, iar i
>pinia publică; tr-o spectaculoasă luptă / miercuri, oiicianta Lucia 4
tun ci i Înfrăţite; nu ajută. Dimpotrivă. Pro ţ Coslea <a cerut 10 leii
Romănia — Dezvoltarea industriei mici - o preocupare artistică, dinamică, plină fesionistul să pornească de
1 preliminariile de surprize şi la o exigen la ceea ce amatorii au şi 4 Bxprimîndu-nc nedume-
ui mondial. tă treaptă calitativă. Au i rirea iată de aceasta .
3 directă de la se poate face mai bine.
20.00 Litera şi de prim ordin a consiliilor populare demonstrat convingător Există în judeţ posibilităţi » iiuctuatie de preturi, 1
; 20,20 Conccr- măiestria interpretativă, reale ca, pînă la finală, ^ L.G. a invocat lipsa ca- t
>r; 20,50 Ca- între preocupările de recuperabile pentru reali extinde spaţiile de pres clarviziunea opţiunilor re formaţiile să fie pregătite l taiogului de tarile, care }
< k : 22,00 O zi seamă ale consiliilor popu zarea de produse diversi tări servicii în localităţile
O] 5,00 Bij[u terii pertoriale şi perseverenţa atent, eu migală, pasiune l obiect se rătăcise pe ţ
11 opera „Tra- lare se află si dezvoltarea ficate, solicitate de gospo Ilia, Rapolt, Zdrapţi şi spa pentru o muncă artistică şi dragoste, pentru a se t undeva. Nu ştim cum sc i
erdi; 23,30—5,00 industriei mici. în acest dăriile populaţiei. ţiile de producţie din Brad, care le-a făcut cinste. Ni realiza un nou salt care
itizical nocturn. scop, încă din anul trecut Preocupări susţinute au va construi un complex velul atins justifică încre să aducă rezultatele meri ? iace că „defecţiunea“ [
4 este mereu in paguba |
comitetele şi birourile e- manifestat în direcţia dez de prestări servicii la Bal- derea pe care trebuie s-o tate şi aşteptate.
xecutive ale consiliilor voltării industriei mici şa, spaţii pentru prestări 4 cetăţeanului... Aşteptăm»
populare municipale, oră consiliile populare muni servicii la Şoimuş şi Săla « De pe şantierul noului t răspunsul conducerii a- 4
1 castei instituia, adică \
pod cu i piste de circulaţie
şeneşti si comunale au e- cipale Petroşani şi Deva, şu de Sus, un uscător de de la Livezeni, peste Jiul de 4 măsuri concrete prin ca- l
feetuat analize in toate zo orăşeneşti Brad, Haţeg şi cherestea la Dobra şi ate imszm Est, aflăm că riul a fost
dus Jack (Pa nele deţinătoare de resur Orăştie, precum şi consi liere de reparaţii auto- deviat pe sub pilonii primu 4 re funcţionarul de ’ la }
să furtunoasă liile populare comunale moto la Geoagiu şi Pui. lui tronson pentru a permi t ghişeu să înveţe că pri- 4
»aticul (Grădina se, pentru depistarea şi pu e In cadrul săptăminii te continuarea lucrărilor de
HUNEDOARA : nerea in valoare a acesto Ilia, Dobra, Pui, coopera Realizarea acestor obiec cultural-educaţi vă „Nedeia construcţie a celui de-al doi i ma sa calitate trebuie \
zapciul (F la ra, atit pe linia realizării tivele meşteşugăreşti din tive va conduce la înfăp vulcâneană“, la Vulcan a lea tronson, e Ieri, la IM, 4 să ite corectitudinea. ^
rmele tigrului ; Hunedoara şi Deva, coope tuirea indicaţiilor date de avut loc, luni, vernisajul ex Vulcan, a avut loc un sim
(Sici«*' 'Şistul) ; de noi produse cit şi pen poziţiei anuale de grafică pozion cu tema „Partidul
lgt. uJ circular tru furnizarea de materie rativele de consum din către secr.etarul general mică „Ex-libris“, la care par Comunist Komân, continua ) CINE I PĂGUBAŞUL? 4
a. cailor sălba- primă unităţilor industria Brad, Ilia, Haţeg, Pui, al partidului, tovarăşul ticipă 35 de graficieni, din tor al luptei poporului nos ) , 4
uctorul); Adio, Zam, Beriu, Sălaşu de Nicoiae Ceauşescti, la Con toată ţara, cu un număr de tru pentru independenţă şi | in comuna Ilia, lingă !
cu tine (Grâdi- le, de construcţii etc. 180 de lucrări. Expoziţia este unitate naţională, pentru
; PETROŞANI: Investigaţiile făcute au Sus, Boşorod, care au în sfătuirea cu activul de deschisă in sala de expoziţii făurirea socialismului şi co ■ vechiul pod de peste 4
*a — seriile I-II permis să crească sub fiinţat noi secţii de pres bază din cooperaţia de a clubului sindicatelor. Cu munismului pe pămîntui 1 Mureş, a existat cindva i
cmc ia fără n li tări servicii sau unităţi consum, cooperaţia meşte acest prilej, s-a sărbătorit Komaniei“. o Azi, ora 14, la ţ un ioc unde se depozi- t
mbric) ; Caută stanţial realizările produc şi împlinirea a 5 ani de ac I.M. paroşeni are loc o se t la balastul. Tot acolo m >
publica); LU- ţiei industriei mici, atit pe ale industriei mici. şugărească şi cooperativele tivitate ex-libris în oraşul siune de comunicări ştiinţi
mişoarele din ansamblul judeţului cit şi Merită subliniată şi a- agricole de producţie din Vulcan, p Ea Muzeul mine fice pe tema organiz.ării su ? iosl aduse şi depozilalc 4
ural) ; Sezonul tenţia ce se acordă pentru 20—21 iunie 1980, de a va ritului din Petroşani a fost perioare a conducerii pro 4 instalaţii şi rampe pen- i
(Muncitoresc) ; pe fiecare unitate econo deschisă expoziţia de artă ducţiei şi a muncii, factor
Libera, dragos- mică in parte. Dacă in dezvoltarea in viitor a lorifica resursele locale e- populară „Continuăm tradi determinant in dezvoltarea 4 tru diverse întrebuinţări, t
-ucea farul); A- 1979 ponderea industriei acestei activităţi. Se acţio xistente şi de a contribui ţia străbună“. Participă cu capacităţilor de producţie şi i Dar pînă acum nimeni '
mcitoresc); L.O- mici reprezenta doar 0,9 nează pentru pregătirea mai substanţial la creşte cusături in miniatură din zo modernizarea tehnică în mi J nu s-a interesat de ele. \
'tul nisipurilor na Cimpa V! eleve din cla nerit. ® Magazinul din
PETRJLA: Lan- la sută din producţia mar proiectelor de execuţie a rea bunurilor de larg con sele V—Viii ale Şcolii gene Cimpu lui Neag, situat lin 4 Au iosl lăsate în pâră- i
;int (Muncito- fă a judeţului, in 1980 ea secţiilor de produs var în sum, a prestărilor de ser rale nr. 3 Petrila, unde exis gă căminul cultural, a fost { sire sau in seama celor ,
v JOASA: Scurt reprezenta 3,8 la sută, res comunele Boşorod, Baia vicii. tă şi un cerc de mici arti reamenajat pentru a veni / care au nevorn de diie- ţ
iei tor esc); URI- Ing. GOE DAVID zani. 0 In perioada 1—10 iu mai bine in intimpinarea să 4 rite piese, de o bucată l
pectiv peste 684 milioane de Criş şi Vaţa de Jos, a
îcul, petrolul si unei secţii pentru produse adjunctul şefului Secţiei nie, în toate întreprinderile tenilor şi oamenilor muncii (de 4eavu sau de lablă }
(7 Noiembrie) ; lei. Semnificativ este şi din metal la Geoagiu, a planificare, organizare, miniere din Valea Jiului au care, începînd de luni, par i din iier. Cine o ii păgu- 4
fost declarate decade record
ticipă la acţiunea „Iluilă —
'este din Taiga faptul că in anul 1979 u- unei fabrici de industrie dezvoltare din cadrul in producţie, un bun prilej Cimpu lui Neag“, destinată ) başul ? Cine va trebui să 4
ie) ; GURA13AR- nitâţiic industriei mici mică la Hunedoara, pre Consiliului popular pentru mineri de a-şi onora sporirii producţiei de căr ţ plătească ?
cel sărac (Mi realizau circa 50 produse cum şi a unei secţii de ar al judeţului Hunedoara cu cinste sarcinile de plan bune din Valea Jiului.
la producţia de cărbune pe
rt A ŞTIE: Ziua principale, in 1980 s-a a- tizanat din ceramică in primul semestru al anului. C. IOVĂNESCU t
(Patria); Feti- juns la 70 produse de ba comuna Tomeşti. Sint pre
ul (Flacăra); ză, în majoritate bunuri gătite, totodadă, proiectele
rămîn eu tine de larg consum, urmind ca pentru pepinierele de ar neşti, în urma unei ne- t
e vară) ; GEOA- în 1985 să se realizeze bori ce vor fi realizate la înţelegeri amoroase cu I
•Ldlncurile — se- peste 90 de asemenea pro Geoagiu, Boşorod, Gura- concubinul ei, An droaie i
asa de cult ură); duse. sada, Dobra şi Rîu de Nicoiae, şi-a făcut hara- |
eac împotriva Ca resurse principale fo Mori, amenajarea iazurilor chiri, ca-n filmul cu a- *
.Iar); Vînzătorul losite (dar numai in mică celaşi nume. Cum nu a |
(Grădina de măsură) amintim: rocile pentru peşti la Vaţa de O Altercaţie. Rujoi Ioan utilizat sabia, ci doar un ,
de calcar, bazalt, granit, Jos, Dobra, Baia de Criş
A noua inl- I s-a urcat în autobuz la cuţit, a scăpat. Dar la 39 |
*« : Vom trăi şi marmură, pietrişul şi nisi şi Petrila. Sint în curs de ‘ Orăştioara de Sus, pen- de ani, o asemenea dra- J
(Casa de cul- pul nurilor, lemnul, ar elaborare documentaţiile | tru a ajunge la Spitalul mă pasională ? Vorba «
'.RIA: Peisaj o- gila, căderile de apă, ape pentru amenajarea carie » din Orăştie. Nu avea alt marelui nostru povestitor I
jreşul); Domnul le minerale, scurtăturile relor de piatră de la Te- 1 bagaj decît o „fractură din Humuleşti: „Dragoste >
ădina de vară); şi resturile rezultate din iiuc şi Petroşani a căror * cranio-cerebrală, cu în- chioară şi amor ghebos“.,. |
tate pentru toţi procesele tehnologice, ma execuţie va începe în a-
terialele secundare metali nul 1982. în cadrul coope j fundarea tăbliei exteri- a Furt greu. împreună J
ce, textile, din mase plas raţiei meşteşugăreşti se I oare“, mai precis spus, cu alţi trei colegi, |
tice, hîrtie etc., precum şi vor realiza în acest an un j avea capul spart. Pînă Tamaş Onţi, lucrător la ■«
SSKSBgffiBBBŞSB | la urmă s-a aflat că R.J. B.J.A.T.M. Deva a furat |
răchită, paie, sorg, foi de atelier de producţie artiza
SEAg porumb, papură, stuf, ro nală la Haţeg, două ate J a avut o altercaţie cu Ar- de la sectorul 306 al Şan- ;
goz, plante medicinale, le liere de producţie mixtă | deleanu Simion din Lu- tierului teleconstrucţia t
gume, fructe etc. în Hunedoara şi Petroşani s deşti, ultimul intărindu-şi cantitatea de 400 lig *
probabil pentru S argumentele cu un cio- plumb. De la întreprin- >
unie 1981: Vre- Un rol important în dez şi o balastieră la Simeria,
4 şi caldă. Cer voltarea industriei mici iar începînd cu 1982 se J mag. derea judeţeană de valo- I
>ă-amiaza, in revine unităţilor indus vor extinde secţia de olă C>ifd maimuţa a cobo- rificare şi recuperarea '
Vint slab la J rit din copac cu gîndul materialelor relolosibile j
sectorul sudic, triei republicane din jude rit din Baia de Criş, o
a minimă va fi ţul nostru : C.S. Hunedoa bază de producţie la Si » să ajungă om, folosea tot a încasat suma de 1200 >■
.re 12 şi 17 gra- ra, I.V, Călan, I.C. Orăş- meria, ateliere de produc * ciomagul... lei. De la miliţie a încă- |
i maximă între tie, I.M. Orăstie, I.U.M. ţie mixtă la Lupeni, Orăş 1 © Harachiri. Lăcătuş sat un dosar penal, ceva *
ade.
Petroşani, I.M.C. Bîrcea, tie, Călan, Brad şi Haţeg, I Paulina, din Hunedoara, mai uşor decît plumbul i
, vreme caldă, I.E. Mintia, I.M.M.R, Si- atelier de tîmplărie la ' în vîrstă de 39 de ani furat, dar care va atîrna *
ar noros ilupă-
' •' .»lat vor că- meria, întreprinderea „Mar Brad, atelier mecanic pen | împliniţi, cu reşedinţa de foarte greu în viaţa lui Î
nloaie înso- mura“ Simeria şi altele, tru reparaţii la Vulcan, vară în comuna Mărti- Tamas Onţi... 1
ari electrice, care pot asigura industriei hală pentru ţesut covoare
e serviciu : la Haţeg ş.a. De asemenea, Aspect dc muncă ia atelierul de lucrări practice al Şco Rubrică realiz-ută cu spnimul
S). mici importante cantităţi de lii generale nr. 2 Hunedoara. ' inspectoratului iudetean de interne
materii prime şi materiale cooperaţia de consum va