Page 71 - Drumul_socialismului_1981_06

346 © DUMINICĂ, 21 IUNIE IS8Î Pag, §

'NE 3leap%m&îud iu&iti
S

Printre cetăţi, reaprinzînd iubiri,
trec zeii d3ci risipitori de nori
împodobind cu-n soare nou Columna
legendelor crescute din comori.
Lru co­
de va-
1 6 în aură de pisc au pus destinul
ea (re- Cetăţii — Munte ce n-a fost să cadă
ii : E- i consemnări Cronica lui Dominic veghind în goana bourului sacru
acvila îngropată sub zăpadă.
$ coală
«cască E vorba de Dominic te, poale cea mai irumoa- ticul baladesc, a aceleiaşi VASILE COiOCARU
Stanca, actor şi scriitor să, a tinereţii lui Dominic teme. Un triptic deci, se
(lin vechiul şi rămurosul Stanca. poate spune, care, alături „Tinarefcu“.
trunchi al Stănceştilor, ia- Secţiunile cele mai in­ de alte scrieri, necuprinse
miiie tipic transilvană de teresante ale volumului în acest volum, cum ar ii,
cărturari distinşi şi incon- Ti.mp scufundat sînt toc­ bunăoară, Nunţile de la
fundabiii artişti. Asemenea mai cele din care se Romi os, alcătuieşte o cro­ Legămîntul
Bucu- nică saturată de culoare şl
vărului său Radu Stanca, constituie această cronică
rslialea de viaţă a Orăştiei de o-
a avut parte şi Dominic, aparte. Moara luii Veselim,
pauză i dinioară. După Ion Budai- Un profil al poet ei Nas- le-a publicat autoarea pî­ iatul meu care nu te-ai
din păcate, de un sfîrşit proză inedită, este de fapt \
regâtiri nu numai intempestiv, ci un mic roman, în care, Deieanu, Dominic Stanca i tasia Maniu este mai greu nă în prezent — universul născut niciodată/ -frumosul
ada şi nedrept, de vreme ce prin evocarea unor perso­ este întîiul care, cu nos- ) do realizat având în vede­ blagian este reluat — mai meu fiu/ zămislit din spai­
l-a răpit in plină putere naje reale aşezate în ori­ talgie şi umor, îmbinînd ( re doar volumul ei de de­ bine spus refăcut sistema­ ma de moarte.../ Fiindcă
I opere but „Legământul de fide­ tic, pledoaria poetei în- n-ai avut vreodată cer/ de­
creatoare, cind abia îm­ zontul cotidianului şi anec­ viziunea realistă cii aceea )
$ ti. litate“ apărut la începutul drepttndu-se .spre un spa­ asupra capului tău,/ am să
plinise cincizeci de ani. îl doticului este reconstitui­ fantastă şi alternînd regia- |
pod“. evoc aici pentru că de cu- irul liric cu cel epic, iz- ţ acestui an sub egida Edi­ ţiu mitic auster, actul crea­ ţi-1 dăruiesc pe-al meu./
Saptare tă sau, mai bine-zis, este ţiei căpătând în acest fel Fiindcă n-ai văzut florile
rînd i-a intrat în librării re-creată cu spirit şi elec­ buteşte să evoce această turii Militare; Poeta a de­
„Mara“ nuanţe originale, efortul câmpului,/ voi înflori un
un cuprinzător volum, ţiune Orăştia începutului lume, dînclu-i şansa, unei t butat semnificativ cu o ju­
Timp scufundat, apă­ de veac XX. Wakleroda, noi vieţi şi saivînd-o ast- i mătate de pagină de poe­ spre originalitate fiind ra­ cîmp nesfîrşit/ în care flo­
itru cei reori sesizabil. Acest lucru rile nu vor învăţa să mai
rut sub îngrijirea soţiei proză de asemenea inedi­ iei de la pieirea prin ui- * zie în anul 1973 în .pagini­
sule Sorana Coroamă — tă, din păcate netermina­ tare. Iată de ce, oricine ţ le revistei Tribuna, publi­ se Întâmplă fericit din pri­ moară./ Fiindcă n-ai auzit
Stanca şi a Marianei Var tic. se va apleca de acum îna- i caţie atît de receptivă fa­ cina înclinaţiei au toanei ropotul ploii/ izbind pămân­
ttiei de tă, dar — atît cîl e — de ţă da majoritatea poeţilor către tragic, chiar şi atunci tul încrâncenat,/ voi ploua
l a ţfi- Nu vreau să fac o recen­ o mare originalitate şi sa­ inie asupra istoriei spiri- }
; ecran, voare stilistică, reprezintă tualc a acestui colţ de ) tineri de real talent. Gră- cind scrie poezie de dra­ pentru tine./ Fiindcă nu ai
a zie a acestei cărţi, ci doar ţară, va trebui să fină bindu-se încet — poeta şi-a goste. cunoscut niciodată lumina,/
s-o pun în relaţie cu ceea o proiecţie romantică în
'.„Omul seama de ceea ce am nu­ conturat în aceşti ani de Deşi nu sînt adeptul îm­ yoi lumina o viaţă şi-o
ucţie a ce scriam nu demult aici imaginar a aceleiaşi Orăş- linişte creatoare în pagini­ părţirii de multe ori arbi­ moarte“.
;leze reieritor la Oraşul care-şi tii deţinătoare de mirifice mii „cronica lui Dominic“. trare a poeziei în poezie Primul volum âvind o
îirt. cere de acum dreptul la o suvenire ale unui timp re­ iar orăştienij. se cade să le revistelor literare (Tri­ feminină, tânără, matură tentă general patriotică —
buna,
Orizont,
Luceafărul,
oistorie-poveste“ proprie. volut. în sfîrşit, Strada ca­ şi-l revendice cu legitimă
UE mîndrie, dar nu numai ei, Echinox, România literară, etc., sînt nevoit să recunosc descoperim autoarei- o în-
Iată că întriui dintre ora­ re urcă la cer, ciclu de publicaţia Ritmuri) ca şi in poemele de dragoste ale cle-mîn are surprinză to ar e
însuşi,
căci
Dominic
vor-
limba şele şi ţinuturile hunedo- poeme editat acum pentru , bind înir-un loc despre oa­ în paginile culturale ale autoarei o autentică crea­ pentru scrierea poeziei pa­
rene care are privilegiul a doua oară însă cu cîte- menii de aici, i-a numit ziarului Drumul socialismu­ ţie căreia ne-am obişnuit triotice de bună calitate,
unei asemenea cronici fa­ va adăugiri inedite, re­ să-i spunem poezie femini­ simţită, profundă şi care
buloase este Orăştia, de prezintă translaţia în re­ cu un surls discret şi tan­ lui, un profil distinct de
ionomi- care se leagă o ramură a gistru liric, cu fermecă­ dru „hunedorenii mei“. poetă şi eseistă. nă. Prin înclinaţia spre nu îndepărtează pe cititor
genealogiei şi o bună par­ toare incursiuni în lantas- RADU CIOBANU In volumul „Legămîntul tragic poezia autoarei am de ideea sacră de patrie.
-ştiinţi- de fidelitate“ Nastasia Ma­ putea să o aşezăm fără în căutarea propriei per­
niu. nu şi-a strâns toate teama de a greşi alături de sonalităţi, a propriei voci,
i : Karl cea a Anei Blandiana (din Nastasia Maniu cămine o
Viaţa literară taedereană zentative risipite in pagi­ ultimul volum), şi a Con­ conştiinţă do 'poet autentic,
Încreţii. poemele ei cele mai repre­
nile revistelor amintite, vo­ stanţei Buzea (volumele de poet care îşi ia in se­
mele « „Figura omului muncii in Deeebal" al scriitorului devean lumul apărut în acest fel Ploi de piatră şi Limanul rios soarta de lucrător în­
din llililS!
contextul creaţiei literare ac­ Giigor Haşă, apărut recent la orei). Cităm pentru a ilus­ tru spiritul viu al patriei,
tuale" a constituit tema dez­ editura „Ion Creangă" ilustrând o faţă mai vecile
baterii membrilor cenaclului Bucureşti. Lansarea a avut loc a poetei, un stadiu depăşit tra părerea noastră din al cuvântului ei. al. poeţi­
literar „Liviu Rebreanu" din la Liceul industrial nr. 4 De­ al puterii ei de creaţie. Nu poemul „Fiul meu care nu lor ei.
va şl la Biblioteca judeţeană,
Orăştie. Apoi, au cjtit din ul­ e de mirare că se întâmplă s-a născut niciodată“: „Bă­ VALERiU SARGĂU
timele lor creaţii Frank Eduard în prezenţa autorului şl a u-
(poezie) şi Carmen Maier nor prestigioase personalităţi . m- aşa — cunoscute fiind
(proză scurtă). Acelaşi cena­ culturale : dr. docent Octavian greutăţile pe care le întâm­
Floca, şi Vinieiu Gafiţa, redac­
clu a organizat zilele trecute tor la editura „Ion Creangă". pină un autor debutant pînă
lin dra- două acţiuni interesante : In- «„Revista literară" publică reuşeşte să-şi strângă între
’artidul, lîlniri eu muncitorii forestieri în ultimul său număr un reu­ Odă în va%ă
; Sosea din zona silvică Sibişel şl cu şit grupaj de poezii ale poete» două coperţi cele mai iz­
Grădina oamenii muncii aflaţi la odih­ Mariana Pîndaru, membră a butite creaţii. Cu toate a-
OARA : nă în staţiunea Geoagiu Băi, Cenaclului scriitorilor „Flacă­ eesţea, crezul nostru e că Miraculoase-mi par toate lucrurile taie :
(Flacă- Cu aceste ocazii au citit din ra" din Hunedoara. Mariana haina înflorată a verii,
enarilor creaţiile lor Maria Diaconu, Pîndaru este eîştigătoarea scriitorul care are ceva de văzduhul umplîndu-mi retina
tartorul premiului revistei la con­ spus — tot va răzbi ptnă
»); Lu­ Carmen Maier, Alexandru Bor­ cursul de poezie „Costeşti ’81“. la urmă. cu duhul albastru, universal.
jerii — za şi Ioan Popa-Stănileşti. o O -.v.-.' v.-.-.-.••••• ■ Miraculoasă lumina,
z,J
g <•
ctorul); nouă prezenţă editorială — ro­ în parte, poezia Nastasi- senzuală şi plină de sine,
aare de manul istorie „Comoara lui Prof. MARCEL LAPTEŞ ei Maniu este de sorginte
aţii se- rivnită de tot ce există.
mbrie); blagiană, fixând un cadru Miraculos ţesutul delicat, efemer
(Kepu- transilvan greu de confun­ al creierului meu
idarmul dat în poezia românească,
iltural); Verticale. capabil să rămînă greu de tot universul.
}1 îiara ¡Baladă %eg-eiui dac un spaţiu al neliniştilor, al Miraculoasă — întreagă fiinţa ta
afărul); Desene de întrebărilor fundamentale cu toate cele văzute
ele din DORINA JTUL CRÂNG formulate deloc retoric,
TRILA: si nevăzute.
torcsc); un spaţiu deschis cu toată NASTASiA MANiU
, dra- Prin foşnet de ploi stelare fiinţa înspre mit. în cele
imeito- prin aer fierbinte ţesînd la istorii, mai bune poeme pe care
lacrlmă
nbrie) ; prin abur noptatic, fără teamă de zi
■ry pe acel bătrîn de gânduri plin
>; gv- MiRCEA PiNESCU : terogaţie asupra conştiinţei, perman : statura zveltă, pă­ producţii despre cel trimis
patru păşea spre-ngemănări de ceruri albe. Mircea Dinescu este un poet rul scurt, tricoul eu însem­ pe Terra de pe lvrypton. Pe
: ORAŞ- în primul rînd tragic, iar nul S, capa. neoromantică. vestea e scrisă de Mari*
- serii- Avea pădurilor ceva ca să le spună „TEROAREA cind scrie, 0 poezie directă, Dar cariera personajului de­ Puzo, autorul „Naşului"; sce­
Mireasa şi arborii îl ascultau cu viaţa lor întreagă la zi, are sinceritatea de­ butează cu adevărat abia în nariul de autorii musiealu-
GEOA- BUNULUI SIMŢ" bordantă a unui act liric de 1938, cînd pe coperta pri­ lui, în colaborare eu Tom
Casa de de-atîta înţelepciune se-ngreunase liniştea sorginte elevat politică. Să mului număr al publicaţiei Mankiewiez. în genere, în
încă e mai adăugăm că, din selec­ Action Comics apare acel „Superman" totul este cu a-
jpular); căci el vorbea tăeînd, cu sensurile-anume. Poate cel mai iubit dintre ţiile ce şi le face din /pla­ invincibil, despre care criti­ devărat super: muzica e
rpte de Spre-ngemănări de ceruri albe poeţii foarte tineri, iubit, fi­ chetele de pînă acum, nu a cul Ted White avea să serie: compusă de John William
‘ I-n ; reşte, de cititorii foarte ti­ emis nici un poem bun şi „în 1938, după 10 ani de la (celebru de la „Războiul ste­
i- vîntu- ducînd povara sîngelui din neam neri, este Mircea Dinescu. că în prezenta carte se află marea . criză economică, at- lelor" încoace), şi interpre­
tasa de trecea bătrînul, şi sângele lui porţi n-avea Meritat, altfel nu s-ar expli­ tată de London Symphswii
Roiul ca epuizarea rapidă a prime­ Orcheăter; aproape toţi cola­
iabii de în care să vrea a bate nuini străine. lor sale volume. Explicaţia, boratorii regizorului ilichard
GHE- credem, este aceea a moder­ Donner sînt distinşi cu un
•ipe va- De-atîta trecere spre veşnicie nităţii poeziei sale, o aducere Oscar sau cu premiul Acade­
itoresc). ta zi, stringentă, a proble­ miei de film; distribuţia S
i se-adîncise urma în albii de istorii maticii complexe a sufletu­ compusă — cu excepţia pro*,
şi-acum pe sarcofagul dîrzei inimi lui tînăr, la impactul, dealt­ tagonistului, Christopher Ree-
fel firesc, cu existenţa re­ 9 sonete „rătăcite" pe care mosfera era încărcată, peste ve — numai din stele: Map-
creşte iarba neamului înaltă. descoperită în real. Ullima-i le consider deosebit de rea­ Europa începea să se aştear­ Ion Brands. Mar got Kinder,
carto apărută la „Cartea Ro­ lizate pentru perioada invo­ nă umbra lui I-Iitler şi a răz­ Susannah York, Maria SchelS,
mânească", „Teroarea bunu­ cată a scrierii lor; motive şi boiului. Superman întruchi­ Gene Hackman şi Jack
ION P. VLAD lui simţ", Încunună frumos motive, toate îndemnînd la pează năzuinţa şi încrederea O’Halloran, vestitul bexer
apariţiile de ptnă acum, se- citirea acestei noi cărţi de de sine. Ne regăsim .în el, profesionist de odinioară.
pen lru lectînd cele mai solide poe­ reală poezie. fiindcă a sosit, cînd tocmai Filmul (considerat ca fiind
1 : Vre- me şi dîndu-ne, deja, ima­ era necesar". Intr-adevăr, în cea mai costisitoare peliculă
tbilă cu ginea rotundă a unei con­ EUGEN EVU timpul celei de-a doua con­ — 35 milioane dolari) a fost
r eădea ştiinţe lirice tulburătoare, flagraţii mondiale, Super­ turnat timp de trei ani, Ssi
aaie în- Poştcs literară percutante şi extrem de ma­ man se înrolează şi el, S.U.A., Canada, Mexic şi An­
electrl- nifeste. Sunetul curat al ver­ „SUPERMAN" luptînd contra fascismului glia. Prezent simultan în 793
slnb la sului, mutarea unei tehnici german pe apă, în aer şi pe de cinematografe din lumea
nsiflcări Cornel Oprea - Hunedoa­ care mimează doar o stare pe ideea-nueleu, sinceritatea pămînt. Eroul inventat de întreagă, „superman" a de­
h Tern­ ra. Reproducem una din cele poetică, şi îndrăzneala ce-1 prezintă Biografia unui mit recent tandemul Siegel-Shuster o venit cel mal mare succes de
ii fi cu- mereu în. mişcare (în poem), al cinematografului începe în omniprezent: aventurile sale casă âl anului 1979. Super­
3 grade, şapte strofe : „Intervalul din­ sînt semnele talentului, cel 1932, cînd tînărul Jerry Sie- figurează în 230 de cotidiene producţia, în ciuda succesu­
gel, reporterul ziarului Glen-
;re 15 ai tre ani/ Folosit-a pentru trai/ S. Maius - Deva. Încercaţi nativ: ale talentului ce ias- vi)lo Torch citeşte fascinat şl săptămînale; în 1940 dema­ lui de publio şi în pofida
luminînd
einează,
puternic
rează un lung serial radio­
virtuozilăţiler
regizorale,
in­
S-au dus lupte mari, amare/ să frecventaţi un cenaclu ih memoria. Afectiv pînă aproa­ romanul „Gladiatorul" de fonic; George Lowther îi cen- terpretative, dar mai ales
terar.
pe de gestul viu, implicat în
inslabi- Le-a văzut doar sfîntu! Soa­ real, jucîndu-se teribil eu Philip Wylie. Ideea de a crea sacrâ un roman In 1942; em­ tehnice, a avut un caniş;»-
r neres. muza, Mircea Dinescu are un supererou. sosit din spa­ blema sa inundă comerţul; dictoriu ecou de presă. B-8
ţiul cosmic, se naşte spon­
e ploaie re/“. După cum sa vede, mai Domnica Boia Macoveî - darul de a-ţl ridica sufletul tan: Siegel aleargă într-un graţie televiziunii vine la oa­ această dată nu ne pronun­
rcări e- aveţi de dat lupte grele pî- Geoagiu. Osteneala dv. de a meni acasă; musicalul lui ţăm, lăsînd judecata de va­
prOzenta nâ să ajungeţi !a poezie... în picioare. Unul din volu­ suflet la amicul său, Joe Robert Benton-David şl Les- loare în seama gustului pu­
Ia 80 vă abona la „poşta literară" mele sale se numea „Fluieră­ Shuster — excelent desena­ lie Newman cucereşte Broad- blicului nostru, în care av*s# i
;t. (Me­ este demnă de o cauză kksî turi în biserică", singur titlul tor la cei 17 onl ai săi. încă way-ul. deplină încredere.
La 35 de ani de la gene­
ii : Lla- Gheorghe Tarcu - Deva. bună. Ultimele versuri, dat ajungîndu-ne. spre a ne su­ din prima schiţă apar tră­ ză, lui Ilya sallcind îi vine
gera spiritul său „înhămat",
săturile
caracteristice
care
Nimic nou. aceleaşi vorbe fiind slaba lor calitate, ihi cum zice, la neliniştire şi in­ aveau să-l consacre pe Su- ideea- turnării unei super­ AL. COVACI
pompoase, lipsite de idei, şrnt publicabile. _____