Page 73 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 73
VWCtn.K'-ra'VW
Activistul de partid —
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA
revoluţionar, caracterizai
prin competenţă şl hărnicie,
tenacitate şi modestie
Tentativa definirii locu făptuirea politicii partidu tice ale competenţei şi hăr
lui şi rolului activistului de lui. Este activist ai parti niciei, tenacităţii şi modes
partid in societate este, dului întrucât întruneşte tiei, ale disponibilităţilor şi
intr-un anume iei, egală tocmai acele calităţi care resurselor cerute de viaţă,
cu demersul desemnării fi îl recomandă pentru com de oameni, de sarcini.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C zionomiei complexe a unei plexa muncă cu oamenii. Judeţul nostru are voca
comunis
Activistul
este
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N societăţi, a unei etape re tul în conştiinţa căruia gri ţia răspunderii masive pen
tru una din trăsăturile fun
voluţionare, cu care se con
fundă trăsăturile sale esen ja pentru nou ocupă pre damentale ale cincinalului
ţiale. Aceasta înseamnă că ponderenţa covîrşitoare, în calităţii şi eficienţei, în ca
şi el se caracterizează prin cugetul căruia major este re sint implicate consecinţe
Anul XXXIII, nr. 7 347 MARŢI, 23 IUNIE 1981 4 pagini — 30 ban» elemente concrete de via interesul oamenilor muncii ale actualei crize mondiale
ţă. Indiferent în ce sferă din rândul cărora n-a ple pe planul materiilor prime
munceşte, este o persona cat, ci s-a implicat mai şi energiei, dar şi obiecti
litate care ocupă un loc - profund în soluţionarea ve cu bătaie strategică mai
Li ¡lirefugrea culturilor, sirîngerea central în viaţa economi- problemelor politice, econo îndelungă. Această vocaţie
mice şi social-culturale.
co-socială a judeţului, a lo
se exprimă, sintetic, în căr
calităţii, a colectivului de Este ştiut că partidul bune, minereuri, metal,
şi depozitarea furajelor, să participe muncă din care face parte. nostru îşi concepe propria lemn, cereale, produse pro a-
diversitate,
nimaliere,
fizionomie ideologică, poli
Activistul de partid — în
trupare a teoriei şi muncii tică şi organizatorică în ra ductivitate, calitate, efici
maximă,
vii cu tot ce înseamnă ea
tot satul, nu numai oîţiva cooperatori! — este învestit din capul port nemijlocit cu strate enţă cîteva din ele fiind
gia şi tactica sa, cu conţi
punctele-
doar
locului cu o uriaşă răspun nutul etapelor revoluţiona de referinţă ale muncii ac
Gazeta de perete a Co rea celor două importante colectivului de agitatori“ dere politică, ceea ce obli re pe care le străbatem. în tivistului de partid, ale fie
mitetului comunal de partid lucrări din agricultură — în care, de asemenea, prin gă la un angajament total, acest context, astăzi avem cărui comunist, ale fiecă
din Pe.ştişu Mic (respon întreţinerea culturilor, re cipalul obiectiv al acestei amplificat de faptul că îşi de realizat o -nouă calitate rei organizaţii de partid-
sabilă Ileana Tămaş) are coltarea, strângerea şi de perioade este mobilizarea desfăşoară activitatea — în toate domeniile vieţii Activist în minerit, în me
două articole — unul mai pozitarea furajelor. Cele cooperatorilor, a tuturor oum spune t o v a r ă ş u l materiale şi spirituale, e- talurgie, în agricultură, ac
xigenţă care face apel di
vechi, altul de dată mai două articole, care nu cu oamenilor comunei Ia Nicdlae Ceauşescu — în rect nu numai la calităţile tivist. Totul întruchipează'
strânsă legătură cu masele
recentă — şi ambele chea prind nimic concret — nici munca pe ogoare. „clasice“ ale comunistului, răspundere imensă pentru
mă la o puternică mobili o cifră, nici u n nume — Cele spuse pînă acum ar populare, sub controlul ne transpunerea în viaţă a
zare de forţe la efectua sint însoţite de „Sarcinile lăsa impresia că în Peşti- mijlocit al maselor popu şi cu atît mai mult ale ac marilor obiective adoptate-
şu Mic lucrările agricole lare, activitatea lui fiind tivistului, ci mai ales la de Congresul al Xll-lea al
ale acestei perioade se bu judecată direct în raport cele care vizează amplitu partidului.
Situaţia recoltării fineţelor naturale, cură de multă atenţie, de cu felul cum acţionează, dinea angajamentului in
transportului şi depozitării finului preocupare deosebită din cum munceşte pentru în muncă, dimensiunile prac (Continuare în pag. a 2-aJ
partea organelor locale de
pe consilii unice agroindustriale partid şi de stat, a consi
liilor de conducere ale
Recoltarea, transportul şi depozitarea furajelor celor patru cooperative — Şedinţa Biroului
este o sarcină care ocupă acum un loc prioritar pe Peştişu Mic, Nandru, Mî-
agenda de lucru a consiliilor unice agroindustriale, nerău şi Dumbrava — a Comitetului judeţean de partid
conducerilor unităţilor agricole socialiste şi consiliilor tuturor cooperatorilor. în
populare. Dar să vedem cum s-a muncit şi cum se această părere se situează Ieri a avut loc, lâ Deva, ţie şi realizarea angaja ţinutului propagandei prim
prezintă situaţia recoltării fineţelor naturale, trans Ioan Zaharie, primarul co şedinţa Biroului Comitetu mentelor economice ; acti conferinţe, informării poli
portul şi depozitarea finului, la data de 22 iunie a.c. munei, şi Liviu Dănilă, se lui judeţean de partid. vitatea consiliilor oameni tice în adunările de partid,
cretarul biroului executiv în cadrul şedinţei au lor muncii şi organizaţiilor U.T.C., sindicat, OD.U.S.
Consiliul unic Recoltat fineţe Depozitat fin al consiliului popular, cu fost analizate : activitatea de masă pentru recupera şi cu alte prilejuri.
agroindustrial naturale (%) % '-UHll Lv. L Comitetului judeţean al rea metalelor, recondiţiona-
TRAIAN BONDOR | t.T.C. pentru întărirea în problemele analizatev
Brad 25,8 6,9 rea pieselor de schimb şi au fost adoptate măsuri
Deva 15,3 10,6 I vieţii ir interne de organiza- asimilarea de noi produse co r esp un ză t o are.
Simeria 40,7 12,2 (Continuare in pag. o 4-a) pentru reducerea importu Au fost soluţionate, ia
Haţeg 4,0 7,2 lui ; preocuparea organelor
Toteşti 0,7 4,0 şi organizaţiilor de partid continuare, probleme ale
Călan 3,6 1,8 pentru îmbunătăţirea con activităţii curente.
Hunedoara 7,9 1,3
Ilia 35,8 19,0
Dobra 16,2 1,4 )
Orăştie 16,4 10,8 ïn -îistïmpmarefè CoagresuluîŞ 1
Geoagiu 47,9 7,0
; consiliilor oamenilor muneifîi j
Notă : Aceste date se referă la sarcinile de plan
cuprinse în perioada 1 mai — 30 iunie a.c.
CU PLANUL DEPĂŞIT mul depunerilor tle aro
Din datele- de mai sus rezultă că situaţia recol LA PRODUCŢIA camente în baraj, de »1
tării fineţelor naturale şi a depozitării finului nu este
DE MINEREU 3 200 mc/zi — în prezent,
deloc îmbucurătoare. Aceasta denotă că s-a muncit la 4 500 mc/zi la si'îrşitu!
slab, că nu s-au folosit toate forţele. Or, acum, după
Aplicînd metode de acestei luni.
ce frontul de ploi care ne-a afectat a trecut şi vre înaltă productivitate, co
mea a devsnit favorabilă pentru cosit, trebuie să fie lectivul tle oameni ai TOATE OBIECTIVELE
intensificată munca la recoltarea fineţelor naturale, muncii de la E.M. Deva PREDATE ÎN TERMEN
la transportul şi depozitarea finului. Nici un consiliu raportează o depăşire
unic, nici o unitate agricolă si nici o primărie nu se substanţială a sarcinilor Colectivele de oameni |
poate lăuda cu ceea ce a reaiizat pînă acum. Accele Ie plan de la începutul ai muncii din cadrul f
rarea ritmului de lucru la executarea acestor lucrări anului. La minereu de G.S.C.F.I. Deva raportează |
de importanţă majoră pentru sectorul de creştere a cupru producţia extrasă realizări deosebite în g
animalelor este o cerinţă imperioasă. Toate furajele suplimentar este de peste cinstea apropiatului Con-ţş
Imagine (le la recoltarea căpşunilor
trebuie cosite, strinse şi depozitate la timp şi în cele producţie a Staţiunii de cercetare şi la ferma nr. 1 de 5 000 tone, iar la mine greş al consiliilor oame* |
producţie pomicolă
mai bune condiţii. Geoagiu. De aici s-au expediat la C.L.F. circa 10 tone de reuri complexe de aproa nilor muncii. De la înce- g
căpşuni.
pe 2 000 tone. Aceasta a putui anului şi pînă I» 5
permis depăşirea planului zi ci au depăşit planul 1* |
Pieţele — mei bine aprovizionate, gospodărite cu toată grija! I ! cu 52 tone cupru, 21 tone lucrări în antrepriză cn cw
plumb şi două tone zinc. circa un milion lei, pro
Sporuri deosebite se în
muncii
ductivitatea
î
registrează şi Ia produc Ia sută, reducînd cheltu
Buna aprovizionare a nînd Agrocoopului, de toa punct de vedere al apro găseau decît... ceva ceapă, ţie marfă (plus trei mili ielile materiale la 1 00f> »
pieţelor cu legume, zarza te, din belşug (bine ar fi vizionării si curăţeniei, la gulii şi conopidă — toate oane Iei), în condiţiile u- lei producţie cu mai mult 9
vaturi şi cu alte produse ca zilnic să fie aşa). In unitatea nr. 15, aparţinând veştede —, cîteva cutii de nor economii de două mi de 2 Iei şi depăşind be- ţj
agroalimentare trebuie să ziua respectivă au Ţost des gostatului — responsabilă conserve din legiune şi lioane lei la costurile de
constituie o preocupare făcute 2,5 tone roşii, 2 500 Silvia Şiş. Existau aici în compoturi, deşi în depozi producţie. neficiile planificate cu 19
permanentă a organelor legături morcovi şi pătrun semnate cantităţi de varză, tele I.J.L.F. se găsesc can la sută. Harnicii construc
locale de partid şi de stat, jel, 1,5 tone căpşuni, alte conopidă, ceapă, usturoi, tităţi importante de legu RITMURI INTENSE tori din cadrul Grupului
de şantiere construcţii Io-a
a unităţilor chemate să importante cantităţi de le vinuri în sortimente boga me şi fructe, de calitate, LA RÎU MARE restiere şi industriale De- s
satisfacă acest deziderat gume si fructe. Toate de te şi alte produse. Apro- proaspete. Am reţinut că va s-au angajat ca în |
major. Pentru a vedea în aici e vorba doar de lipsă Pe amenajarea hidro cinstea înaltului forum s
ce măsură se acţionează Brîgada de reporteri a ziarului în pieţele de preocupare pentru a- energetică de la Rîu Ma- al clasei noastre munci-?
în această direcţie, o bri provizionare. Sub nivelul re-Relezat se acţionează toare să realizeze la timp |
gadă de reporteri a zia judeţului posibilităţilor şi aprovizio intens în punctele fier
rului a organizat zilele tre narea cu unele produse binţi de la baraj, centra şi în devans toate obiec-1
tivele care au termen de |
cute un raid în pieţele mu (care există în depozite) a la subterană, aducţiunea finalizare acest an şi să I
nicipiilor Hunedoara şi foarte bună calitate, proas vizionare abundentă în unităţii nr. 25 a I.C.S.A.P., principală, dar şi în alte încheie primul semestru ?
Deva. precum şi a oraşu pete. Am reţinut şi faptul spaţiile rezervate producă condusă de Ecaterina La- zone. Faţă de realizările al anului cu realizări deo- Ş
lui Călan. Redăm mai jos că s-a lucrat efectiv, chiar torilor particulari : roşii, zăr, din incinta halei pie din primele cinci luni şi sebite la toţi indicatorii |
cîteva din constatările pri peste program, pentru ca castraveţi, varză, ceapă, ţei. Şi, un amănunt la a- jumătate ale anului tre de plan. între aceste o-»
lejuite de ancheta între oamenii muncii să se poată ardei iute, dovlecei, cireşe, dresa edililor pieţei. Pe un cut, rezultatele obţinute biective se numără Fabri- 1
prinsă. aproviziona cu cele nece căpşuni, de toate. E drept mare număr de mese des tic la începutul anului cu
® Hunedoara : Piaţa mu sare. Secretul aprovizionă că se vindeau cu un preţ tinate desfacerii legumelor ca de liîrtie igienică de |
Fabrica
de
nicipiului oferă şi „calde“ rii abundente ni l-a dez mai ridicat, dar erau din şi fructelor erau etalate în rent sint cu 18 milioane la Petreşti, Ia Săcuieni-
mari,
mai
lei
pro
iar
de
mobilă
şi ..reci“. A surprins plă văluit responsabilul unită belşug şi oamenii le cum ziua raidului nostru încăl ductivitatea muncii mar
Oradea, precum şi balas
cut modul în care la data ţii, Matei Popescu : „între părau, ia alegere. Inunda ţăminte şi haine vechi, ar chează o creştere de 28,5 tierele de Ia Vinţu de |
raidului (17 iunie — n.n.) gul colectiv al unităţii, ne tă era piaţa şi cu flori. ticole de bazar etc. Or, po la sută în raport cu a- Jos şi Arad. De curînd,)
era asigurată curăţenia. Se deplasăm la Zimnicea, la O notă discordantă fă trivit normativelor în vi- ceeasi perioadă a anului colectivele de aici au pre- ?
mătura în bală. la ora Arad, Oradea, peste tot cea unitatea C.L.F. din in 1980. dat înainte de termen |
12,30. pentru a treia oară unde găsim marfă şi o a- cinta halei condusă de VASILE PÂTAN Constructorii de la Rîu două drumuri forestiere s
în ziua respectivă. Plăcut ducem aici. Satisfacem ce ... Stoiculesou (vânzăto DOINA COJOCARU Mare îşi amplifică zi do în Valea Jiului, primind j
impresionaţi am rămas şi rinţele siderurgiştilor şi„. rul Aurel Cojocaru nu ESTERA ŞINA zi strădaniile în muncă, calificative
de ap- ovizionarea pieţei. ne realiz-ăm planul. O si cunoştea prenumele şefu hotărâţi să crească volu- de calitate \
La 'nr> nr. 5. aparti- tuaţie corespunzătoare din lui său direct), unde nu se (Continuare în pag. o 2-a) ----------- foarte bună. ^
