Page 74 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Activistul É partid-militant revoluţionar Lupta maselor populare, sub conducerea
I^ELEl
{Urmare din pag. tj ca pe toţi să-i determine sebit atenţia şi preocupa
spre maximă mobilizare la rea dumneavoastră neslă Partidului Comunist Român, 9,00 Teleşcoa
Secretarul general al înfăptuirea sarcinilor sta bită pentru creşterea rolu 11.00 Film scj
Reluarea
partidului, t o v a r ă ş u l bilite de partid. lui maselor în viaţa social- 11.50 Evoluţia
Nicolao Ceausescu, a abor Partidul este întruchipa politică a ţării, pentru dez împotriva războiului antisovietic mint —
dat cu profunzimea-! ca rea celei mai fierbinţi şi voltarea continuă a demo fie. Reli
Iui 10.
racteristică In repetate rîn- adinei convingeri în socia craţiei muncitoreşti, a au- 16.05 Teleşcoa.
duri complexitatea răspun lism şi comunism, în drep toconducerii şi autogestiu- După cum se subliniază comun de luptă. „Este ma faţă de ordinele autorită 17,15 Imprude
derii partidului, a organe tate şi libertate, în echi nii, a democraţiei socialis în Programul partidului, rele merit al Partidului ţilor fasciste şi pe terito chetă
lor şi organizaţiilor sale, tate şi omenie. De aceea, te in general, pentru crear- „cel de-al doilea război Comunist Român — arăta riul judeţului nostru. Efer 17.30 Au un ţiu*
17,40 Clubul 1
a fiecărui comunist. In cu principala caracteristică a rea tuturor condiţiilor în mondial, prin amploarea secretarul general al parti vescenţa revoluţionară ce 18.25 Tribuna
vântarea rostită la Plena activităţii sale in mase este vederea participării active, sa, prin distrugerile uriaşe dului, tovarăşul Nicolae caracteriza starea de spirit 18.50 1001 de
ra din martie a.c. a C.C. metoda convingerii, zonă nemijlocite a clasei munci şi pierderile de zeci de Ceauşescu — că s-a aflat a muncitorimii hunedorene 19.00 Telejurn
19.25 Actualiti
*1 P.C.R. se subliniază < că care cuprinde întreaga toare, ţărănimii, intelectua milioane de vieţi ome în aceste împrejurări în reiese foarte semnificativ 19,45 Omul şi
„...se impune să acţionăm muncă de formare, gene lităţii, a tuturor oamenilor neşti, a constituit cea mai fruntea luptei pentru apă din numeroase documente 20,10 Teatru '
şi mai mult pentru creş ralizare şi afirmare a con muncii, fără deosebire de neagră, mai grea şi distru rarea intereselor vitale ale ale vremii. „Muncitorii — imposibil
Viri
de
terea răspunderii, a spiri ştiinţei socialiste, dezvol naţionalitate, la conduce gătoare perioadă din isto poporului, a integrităţii na arăta într-un raport poli Premieri
tului de iniţiativă, de dis tarea şi perfecţionarea de rea activităţii economico- ria omenirii“. ţionale, împotriva războiu ţia din Deva, în august 21,20 întreaga
g:\tit şi
ciplină, al cadrelor din toa mocraţiei ca teren de lan sociale, a întregii societăţi“. Cauzele adinei ale aces lui — deşi nu s-a putut 1944 — aşteaptă cu nerăb rele ioru
te domeniile de activitate, sare şi afirmare a iniţiati Statutul comunist este tui cataclism mondial re împiedica aservirea şi o- dare căderea actualului gu ţiei muu
pentru a întări şi mai mult vei, devotamentului şi ab cel al datoriei. „Am spus zidă în tendinţele imperia cuparea ţării de către Ger vern, o parte din ei sint Il-lea c<
«iliiivr o
răspunderea organelor de negaţiei oamenilor muncii nu o dată, dar doresc să liste de reîmpărţire a sfe mania hitleristă şi arun gata să comită acte de sa oii
partid şi de stat...“. în edificarea propriului lor repet şi acuin — arată tova relor de influenţă, în ascu carea României în războiul botaj pentru a grăbi pră 21.50 Partid şl
Aşadar, răspunderea este ideal. Prin înalta sa gene răşul Nicolae Ceausescu — ţirea contradicţiilor, în po împotriva Uniunii Sovieti buşirea acestuia. Ura con destin,
zioal-lite
clementul caro defineşte rozitate, idealul istoric a că, de fapt, comuniştii nn litica de dominaţie mon ce. Poziţia fermă a Parti tra regimului şi a războiu 22.05 Telejurn
cel mai complet sarcina dat societăţii personalităţi au drepturi aparte, nu au dială dusă de Germania dului Comunist Român, lui creşte în fiecare zi“,
activistului, a fiecărui capabile să concentreze nici un fel de privilegii, ei nazistă. Concesiile şi ceda organizarea luptei active în atmosfera de împotri
membru al Partidului Co ceea ce este mai profund au îndatoriri în plus, pe rea în faţa hitlerismului, împotriva războiului, a ac vire generală a întregului
munist Român, din ea de- transformator, dinamice, care şi le-au asumat în care au costat foarte mult tivităţii de sabotare a mi popor român faţă de răz
rivînd munca pentru auto- seînteictoare, în stare să mod conştient — de a se popoarele, lipsa, de fermi siunii militare fasciste, hit- boi, Partidul Comunist Ro
BUCUREŞT
perfecţionarea cunoştinţe propulseze o întreagă na afla în primele rinduri ale tate şi unitate a statelor leriste, organizarea luptei mân, a reuşit să organize dioprograniul
europene şi a altor state
lor politico-ideologice şi ţiune. Partidul, comuniştii, luptei pentru transforma în faţa politicii agresive a de partizani au făcut ea ze Frontul patriotic anti Radiojurnal;
profesionale, a stilului şi întregul nostru popor au rea revoluţionară a lumii, imperialismului german Partidul Comunist Român hitlerist, din care au făcut presei; 8,10 •
modalităţilor de lucru cu în faţă înaltul exemplu de pentru făurirea socialismu au permis celui de al trei să cîştige poziţii importan parte, pe lingă partidul co diilor; 9,00 B
9.05 C.ăspum
eamenii. Pe activistul de dăruire totală pentru cauza lui şi comunismului“. lea .Reich să încalce trata te In viaţa politică, să fie munist, Frontul plugarilor, rilor; 10,00 B
partid trebuie să-l caracte scumpă a socialismului şi Acesta este la urma ur tivele interbelice, să atace respectat şi să poată rea Uniunea patrioţilor, Uniu 10.05 Alterna
10,25 Atlas I
rizeze hărnicia desăvîrşită, comunismului, pe care ni-1 mei terenul fertil al afir si să cotropească rînd pe liza, împreună cu cele mai nea oamenilor muncii ma Mioriţa; 11,0
Înalta exigenţă, spiritul oferă secretarul general al mării activistului, terenul rînd un mare număr de diverse forţe politice, na- ghiari, iar mai tîrziu Parti ştiri; 11,05 )
ponderat, înţelept în dia partidului, preşedintele re pe care se realizează osmo ţări europene. dul socialist-ţărănesc şi u- Vondraekova R
premieră
za cu oamenii muncii şi în
log, modestia, şi ceea ce publicii, tovarăşul Nicolae care se află rădăcinile în în asemenea împrejurări, 40 DE ANI DE LA nele organizaţii ale Parti Radiopublicit
românul denumeşte bun Ceausescu. Sintetizînd glo după ce a subordonat din dului social-democrat. Cu letin de ştiri
simţ. Oamenii sint feluriţi durile şi sentimentele co crederii şi stimei, autori punct de vedere economic DECLANŞAREA moara folcl<
tăţii şi prestigiului său. rentul naţional antifascist 12,45 Cîntece
ca pregătire culturală, pro muniştilor. ale întregului Răspunderea exercitată e- şi militar ţara noastră, RĂZBOIULUI s-a transformat astfel în- culescu; 13,0(
15,00 Clubul i
fesională şi politico-ideolo- popor, în mesajul adresat xemplar, sub semnul ma Germania nazistă — a că HITLERIST, tr-o structură organizată, Radiojurnal;
gică, sînt diferiţi din punc de către Comitetul Politic ximei exigenţe şi princi rei forţă militară crescuse într-o coaliţie ce a cuprins nate econom
tul de vedere al construc Executiv al C.C. al P.C.R. pialităţi, este unica raţiune considerabil — a dezlăn ANTISOVIETIC toate categoriile' şi pături manenţe ale
româneşti; 1<
ţiei psihologice şi volitive, t o v a r ă ş u l u i Nicolae de a fi a activistului, este ţuit împreună cu sateliţii dicului; 17.
iar activistul partidului es Ceausescu, cu prilejul îm singura modalitate prin săi, la 22 iunie 1941, răz ţionale un puternic front le sociale, toate cercurile, ştiri; 17,05 1
te chemat să se înarmeze plinirii a 15 ani de la Con care îşi poate legitima de boiul cotropitor împotriva împotriva războiului, a hii- grupările şi partidele poli femeilor; 17,
terne ale nu
tice interesate în răsturna
în
care
Uniunii
Sovietice,
eu această realitate şi cu gresul al IX-lea al parti votamentul şi abnegaţia, a fost angajată şi Româ lerismului“. rele serii;
® gamă largă şi elastică de dului se spune, între alte totala dăruire pentru partid Tactica de luptă, o- rea dictaturii fasciste şi e- pămîntuluî r>
a lucra cu oamenii, pentru le : „Apreciem în mod deo şi popor. nia, deşi scopurile cotro biectivele şi mijloacele de liberarea ţării de sub do Cîntece revo
pitoare ale acestui război minaţia fascistă. Succese ale
au fost cu totul străine po acţiune ale partidului co Realizarea Frontului li re; 21,00 Bu
21.05 Români
munist au fost fixate în
Pífele-iei bine aprovizionate! porului de român. Dusă patriei Platforma-program din 6 şi contactele cu coman Meridiane m
din
dustrial cont
nie Muncitoresc în 1944, cît
Economii prin
colo
hotarele
sale ca să lupte pentru septembrie 1941, care se damentele superioare ale 7â intr-o
Non stop mi
(Urmare din pag. 1) acum corespunzătoare. E reconditsonarea scopuri străine, armata ro intitula semnificativ „Lup armatei şi cu alte forţe na
loc însă şi de mai bine. mână a suferit pierderi ta poporului român pentru
goare, aşa ceva nu e per Trebuie insistat pentru cu grele. Acestui război ne libertate şi independenţă ţionale, au facilitat crearea Cine
mis. răţenie şi In zilele de pieselor drept i-au căzut victimă naţională“. Acest document condiţiilor înfăptuirii actu
® Deva. Am urmărit pia miercuri, cînd e zi de pia peste două sute de mii de preciza că eforturile ma lui istoric de la 23 August DEVA : Ai
ţa centrală în cîteva zile. ţă si cînd... după-amiaza, Activitatea de recu morţi, răniţi şi dispăruţi, selor largi populare tre 1944, care a deschis o nouă seriile I-II <
Am găsit... de toate — bu piaţa arată ca după un perare şi recondiţionare care au îndoliat nenumă buie să se îndrepte spre eră a procesului luptelor ta de aur a
ne şi rele. Am constatat eă taifun. De asemenea, e ne a pieselor de Ia combi rate familii. De asemenea, răsturnarea dictaturii mi- revoluţionare, In istoria ta! -;,. Frumoa
, ,.Ȕna ele
sînt necesare unele inter cesar să se ia unele mă nele C12 şi aparatura e- flăcările războiului au mis litare-fasciste, încetarea patriei noastre. DOARA • SU
venţii care trebuie rezol suri pentru mai buna gos lectrică a tractoarelor a tuit imense bogăţii mate războiului antisovietic şi După insurecţie, România riile I-II (Fii
vate fără întîrzicre. De podărire a spaţiului. Mai căpătat o mare amploa riale, provocînd grave pre participare la lupta împo s-a angajat cu toate forţe flăcări (Sideri
(Aria); Solo
jur-împrejurul pieţei sint multă ordine şi la grupul re în acest an şi la cen judicii economiei naţiona triva Germaniei hitleriste, le sale economice şi mili- structorul);
unităţi comerciale. De toa social e necesară si bine trul mecanic S.M.A. Ilia. le româneşti şi mari greu formarea unui guvern al tare în războiul împotriva Jandarmul ş
te felurile. E bine! Nu e venită. Munca desfăşurată în tăţi materiale şi morale independenţei naţionale al Germaniei hitleriste. Din (Unirea); Te
iubeşti viaţa
bine însă că programul lor a Căi an. Pentru că pia această direcţie de har poporului român. electivul de aproape 540 000 Premiul (Rei
nu concordă cu dorinţele ţa in Oraşul nou Căi an nicul şi inimosul colec în cadrul mişcării pa cătuit din reprezentanţii de militari angajaţi pe PENI : Vinăt
cumpărătorilor. Adică, de nu-i amplasată intr-un loc tiv de aici se concreti triotice îndreptată spre e- tuturor forţelor politice, e- frontul antihitlerist, apro (Cultural);
(Muncitoresc)
geaba sînt unităţi de „Chi vizibil, ci la o margine de zează în recondiţiona- liberarea României de sub liberarea Transilvaniei de ximativ 170 000 de ostaşi Febra aurulu
micale“. „Metal“. „Mărun oraş, în spatele unor rea, în primele 5 luni jugul hitlerist şi înceta nord şi abolirea Dictatului LONEA X On
ţişuri“ sau „Menaj“ în blocuri de locuinţe — cei ale acestui an, a unor rea războiului antisovietic, de la Viena, înfăptuirea de români s-au jertfit pe seriile l-II ( IV
piese de schimb pentru
câmpul de luptă, iar peste
TRILA :
piaţă, dacă atunci cînd faci care vin din alte părţi nu combinele C12 în valoa Partidului Comunist Ro reforme democratice etc. 300 000 au fost distinşi cu (Muncitoresc)
piaţa, de obicei după ora prea ştiu cum să ajungă re de 500 000 lei şi pen mân i-a revenit rolul is La realizarea acestor o- ordine şi medalii româ Domnişoarele
(Muncitoresc)
15,30, ele nu mai sînt des aici. Probabil acesta-i şi tru aparatură electrică toric de a mobiliza mase biective, partidul comunist Bariera (Sie;
chise. Este necesar să se motivul pentru care femei în valoare de peste le largi populare şi înche declara cu „e gata să cola neşti, sovietice, cehoslovace HĂŞTIE : Fc
şi ungare pentru actele lor
analizeze serios această cu coşuri pline cu fructe 300 000 lei. garea tuturor forţelor pa boreze cu toate partidele, de vitejie. Prin toate a- casă veche
varca (Flăcăi
problemă. , să se găsească nu mai fac drumul pînă triotice intr-un singur front grupările, persoanele poli cestea, România a demon BĂI : Găti
cea mai bună soluţie. Si la piaţă, ci se postează în tice şi cu toţi patrioţii ro strat întregii lumi că nu (Casa dc et
tuaţia ar reclama chiar un locuri umblate, cu vad mai mâni... punînd ca singurul TEG • Joci
(Popular);
]
bun. avusese nimic comun cu
program non-stop ! Tot le locul H ; I.C.S.A.P. — locul criteriu al colaborării: ati clica fascistă care a tîrît vreau să au
gat de unităţile comercia în piaţă, procesul de III, îndrumate — in ordine tudinea faţă de ocupanţii ţara in războiul antisovie BAN : Piei
(Casa de ei
vînzare-cumpărare se des — de medicii Lia Lucaci, Sil
le. am remarcat firmele via Tat şi Maria Dudaş. * E- hitlerişti, de slugile lor tic.
lor învechite — antice... şi făşoară, am putea spune, levii din clasele mici ale şco trădătoare din ţară şi de
în condiţii civilizate. Zar Amintirea pierderilor şi
de demult, cum se spune. lii generale nr. 7 au parti războiul criminal contra
zavaturile şi fructele — cipat la „dimineaţa literară” suferinţelor produse de cel
La cele mai multe — chi proaspete şi curate, te îm organizată la clubul „Con Uniunii Sovietice“, fio tâ de-al doilea război mon
micale — unitatea nr. 27, biau să cumperi. Toată su „Tribuna, democraţiei“ structorul“, sub genericul rârile partidului din anii dial este încă vie în me
Rezultatele
Bazar — unitatea nr. 30, prafaţa, cît ţine piaţa, era iniţiată de organizaţia muni „George Călinescu — istoric 1941, 1942, 1943, referitoa moria popoarelor. Astăzi, ţionale din !
literar“. 9 Iniţiind o săptă-
cipală a Frontului Democra
Mărfuri cu preţ redus — măturată. Ne-a surprins ţiei şi Unităţii Socialiste cu mînă de acţiuni patriotice cu re la organizarea luptei îm FAZA I
unitatea nr. 24, Menaj — însă un aspect: singurul oamenii muncii de la I.G.C.L. caracter gospodăresc în în- potriva războiului, pentru mai mult ca oricînd, se Extr. I . 32
unitatea nr. 37, pe fir chioşc din preajma pieţei Hunedoara a abordat o sea timpinarea celtU de-al Il-lea ieşirea din război, pentru impune acţiunea energică XI. Extr. a n-x
mă de aspecte concrete ale
mă stă scris clar „O.C.L.Ţ (de legume-fructe, probabil, muncii şl activităţii acestora Congres al consiliilor oame a tuturor forţelor democra 42. 22.
muncii,
nilor
din
uteciştii
or. ştim eu toţii că că firmă nu avea), etala pe tărim obştesc, adoptind cadrul Uzinei nr. 7 a C.S.H. organizarea Frontului Pa tice, progresiste pentru a Extr. a Hi
„O.C.L.“ şi-a schimbat de un program adecvat de ac nu adunat din preajma li triotic, s-au concretizat in zădărnici războiul, uneltiri 2«, 45, 4«.
in vitrină ceapă verde ne Extr. a IV
numirea acum cîţiva ani. ţiune pentru sporirea contri niilor ferate uzinale cîte 50 curajoase acţiuni ale mun le cercurilor reacţionare, 4, 5, 42.
curăţată, cu urme de pă-
în rest, cu aprovizionarea mînt uscat. Citim pe o hîr- buţiei colectivului de aici la tone de cocs şi de minereu, citorilor, de sabotare a pro neofasciste. După cum su faza a h-
Extr. a
se stă aşa cum se stă. La tie, cam decolorată: ges îndeplinirea sarcinilor econo pe care le-au reintrodus în ducţiei destinate frontului blinia secretarul general al 17, 43.
circuitul productiv, o In ca
„Menaj“, de exemplu, ni mice şi gospodăreşti ce stau şi mişcării de război hitle partidului nostru, tovară Extr. a
tionar Lovin Maria, str. drul microstagiunii perma
s-a spus că din 50 de pro Bradului, blocul 15. Cău in faţa luinedorenilor. @ Con nente pe care o susţine Ia riste, Incendierea si distru şul Nicolae Ceauşescu, cu 31, 27.
Extr. a
duse ce se solicită se pot tăm zadarnic un orar. Aşa siliul municipal de educaţie Hunedoara, Teatrul maghiar gerea unor obiective mili prilejul gloriosului jubileu 9, 7.
oferi doar 3. Exagerat, de ceva nu era expus. Poate, politică şi cultură socialistă, de stat.din Timişoara a pre tare, actele de împotrivire al partidului, întărirea u~ Extr. a
sigur. dar realitatea este de acum încolo... Împreună cu organizaţia de zentat duminică seara spec ale ţărănimii faţă de re- nităţii de acţiune a oame 4, 19.
că aceste unităţi din piaţă partid de la întreprinderea tacolul cu comedia „Patru chiziţii şi încorporări, me nilor muncii de pretutin
sînt tratate ...ca rude să Raidul întreprins în pie de tricotaje au organizai o nebuni fac 0 pereche“ — Se moriile intelectualilor care deni, a tuturor popoarelor,
race ale comerţului. Un ţele localităţilor amintite a largă dezbatere pe tema de Valentin Itataicv. 9 Astă- este condiţia esenţială a
lucru bun. demn de sem scos în evidenţă şi alte permanentă actualitate „Con seară la orele 17 şl 20, or luau poziţie împotriva răz împlinirii năzuinţelor de
nalat. la piaţa din Deva. neajunsuri în domeniul a- ducătorul, specialist şl om chestra de muzică populară boiului antisovietic, dezer libertate, independenţă, pa Pei’-
S-a scos băutura din toate provizionării o a m e n i l o r politic“, la care au partici „Doina Banatului“ din Ca tările în masă din rînduri- ce şi progres. Numai ac 1581.
Vr
unităţile : şi de la birt. şi muncii cu legume şi zar pat muncitori fruntaşi, maiş ransebeş — laureată a Fes le armatei, părăsirea de cert
zavaturi. Este necesar ca tri, ajutori de maiştri, şefi tivalului naţional „Cintarea ţiunea unită a forţelor pro
de ia Gostat, şi de la cele către unităţile militare ro căd'
organele locale de partid de fermaţii, ingineri. • La României“ — va prezenta în gresiste, antiimperialiste va
două alimentare. Sugerăm mâne a liniilor de luptă. putea bara calea războiu soţi
şi altora să procedeze la şi de stat, unităţile care faza municipală a concursu sala casei de cullură specta trl<
de'
fel. pentru că rezultatele răspund de problema a- lui grupelor sanitare de Cru colul „Bănăţenii îşi cilii ă Chemările vibrante ale lui, asigurînd destinderea m
ţara“.
sint bune : altul este acum bordată, să reflecte asupra ce roşie, in frunte s-au cla partidului comunist au dus şi pacea. te
aspectul pieţei. în ceea ce aspectelor critice semnala sat formaţiile Uzinei nr. 7 SABIN IONESCU la intensificarea acţiunilor 1
priveşte gospodărirea, cu te şi să ia măsurile ce se C.S.Il. — locul I ; I.M.H. — revoluţionare de rezistenţă Prof. ION FRĂÎILĂ
răţenia din piaţă, ea este impun. ________ ___