Page 77 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 77
1 a ţ
\ Intr-o atmosferă de puternic entuziasm,|
j de angajare muncitorească, revoluţionară |
-cu hofărîrea de a înfăptui neabătut obieo1
jtivele stabilite de Congresul al XlWea a!j
^partidului, azi se deschid în Capitala tării|
\ noastre \
LUCRĂRILE CONGRESULUI AUI-LEA
Al COiSÎliÎLOR OAMENILOR MUNCII
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC
Înaltul forum democratic al clasei noastre muncitoare
EXECUTIV âl C.C, AL P.C.R. lucrările Congresului con dului, preşedintele Români al păcii, progresului şi în
Astăzi încep în Capitală
Nicolae
ţelegerii între popoare.
ei,
t o v a r ă ş u l
siliilor oamenilor muncii Ceauşescu — cel mai iubit Oamenii muncii hunedo-
Mărfi, 23 iunie, sub preşedinţia tovară unităţilor cu unelte şi dispozitive de mică — moment de importanţă şi stimat fiu al naţiunii
şului Nicolae Ceauşescu, secretar general mecanizare, mai buna organizare a proce istorică în viaţa clasei noastre socialiste, exponent reni, organele de conduce
al Partidului Comunist Român, au avut selor de producţie, a fluxurilor tehnolo .noastre muncitoare, a în strălucit al -idealurilor şi re colectivă din întreprin
loc lucrările şedinţei Comitetului Politic gice, perfecţionarea organizării producţiei tregului popor, care va dez năzuinţelor supreme ale deri, punînd la baza între
Executiv al C.C. al P.C.R. şi muncii, ridicarea gradului de calificare bate şi adopta cel de ai întregului popor, personali gii lor activităţi măsurile
stabilite de primul Congres
Comitetul Politic Executiv a examinat a personalului muncitor. Comitetul Poli 7-'lea plan cincinal şi va tate remarcabilă a vieţii al oamenilor muncii, hotă-
Raportul cu privire la planul naţional li tic Executiv a însărcinat ministerele, uni jalona căile de dezvoltare politice internaţionale — să rîrile Congresului al XII-
nie de dezvoltare economico-socială a Re tăţile industriale, întreprinderile să ia tot mai puternică a Româ fie reales în înalta funcţie lea al partidului, orientă
publicii Socialiste România în cincinalul toate măsurile pentru îndeplinirea integra niei, de ridicare a bunăstă de preşedinte al Consiliu rile şi indicaţiile deosebit
1981 —1985, Raportul cu privire fa proiec lă a prevederilor din programul de creş rii poporului, de întărire a lui Naţional al Oamenilor de preţioase ale secretaru
tul planului de dezvoltare a agriculturii tere a productivităţii muncii şi din planul independenţei şi suveraaii- Muncii. Rcînvestirea tova lui nostru general şi-au îm
şi industriei alimentare pe perioada 1981— de normare a muncii prevăzute pentru tăţii noastre naţionale. în răşului Nicolae Ceauşescu bunătăţit in permanenţă
1985 şi Pianul financiar centralizat pe cin planul acestui an. acelaşi timp, Congresul va la conducerea supremă a activitatea pentru îndepli
cinalul 1981-1985. S-a apreciat că obiecti Comitetul Politic Executiv a hotărî! ela alege Consiliul Naţional al celui mai înalt forum de nirea prevederilor cincina
vele şi prevederile cincinalului corespund borarea unui program care să stabilească Oamenilor Muncii. lului 1976—1980, pentru a-
hotăriiilor şi orientărilor Congresului al principiile de bază ale normării, şi care mocratic al clasei munci plicarea consecventă a nou
Y 11-lea al partidului, asigurind progresul să capete caracter de lege. Alăturîndu-se voinţei u- toare constituie un act po lui mecanism economico-
economico-social susţinut al ţării, ridica Comitetul Politic Executiv a examinat nanime a clasei noastre litic de însemnătate excep financiar, a autoconducerii
rea nivelului de trai şi a gradului de ci şi aprobat raportul asupra îndeplinirii muncitoare, a întregului ţională pentru viitorul ţă şi autogestiunii muncito
vilizaţie a poporului, întărirea indepen sarcinilor privind stabilirea şi aplicarea popor, oamenii muncii hu- rii noastre, pentru înfăptui reşti, pentru trecerea In o
dentei şj suveranităţii naţionale, trecerea preţurilor şi tarifelor actualizate în in nedoreni au încredinţat de rea cu fermitate a politi nouă calitate în întreaga
intr-o etapă nouă, superioară, a înfăptui legaţilor lor mandatul de cii interne şi externe a
dustrie, transporturi, construcţii şi agri a susţine cu toată căldura partidului şi statului, pen activitate eeonomico-socia-
rii Programului partidului de edificare a cultură. Noile preţuri şi tarife asigură re tru creşterea prestigiului iă. Ca urmare, sarcinile ce
societăţii socialiste multilateral dezvoitale flectarea mai reală a costurilor de pro şi -dragostea, cu adîneă re României pe arena inter
şi înaintare a României spre comunism. ducţie, creîntl posibilităţi pentru aplica cunoştinţă propunerea ea (Continuare în pag. o 2-aj
Comitetul Politic Executiv, aprobînd pro rea, în mai bune condiţii, a noului meca secretarul general al parti- naţională, ca factor activ
iectul pianului cincinal a stabilit ca el să nism economico-financiar în toate ramu
lie supus dezbaterii şi aprobării celui rile economiei, pentru creşterea rolului SUPLIMENTAR ciî este întîmpinat de si- însumează un plus de
de-ai 11-lea Congres al consiliilor oame preţurilor în ridicarea eficienţei economi 15 000 TONE HUILĂ derurgiştii liunedoreni cu 5 350 tone fontă în pri
nilor muncii, Plenarei Comitetului Cen ce. Prin noile preţuri se asigură, totoda 1 rezultate superioare. în mele două decade ale
tral al partidului, precum şl adoptării de tă, un raport corespunzător între ramuri luna iunie, pină acum co lunii iunie.
căite Marea Adunare Naţională. Cel mai tlnăr colectiv lectivul de la bateria de
Comitetul Politic Executiv a analizat şi le şi subramurile economiei naţionale şi de oarheni ai muncii din cocsificare a realizai su ANGAJAMENTUL
aprobat Programul de îmbunătăţire a nor se oglindeşte mai corect participarea a- Valea Jiului — cel al ca plimentar 450 tone cocs ANUAL ÎNDEPLINIT
cestora la formarea venitului naţional. Ele
melor de muncă pe anul 1981. Elaborat rierei Cîmpu lui Neag —
duc Ia mobilizarea colectivelor de oameni
pe baza unor studii temeinice efectuate raportează în cinstea ma Cei ce muncesc la în
de ministere, centrale industriale şi între ai muncii în folosirea cu o eficienţă mai relui forum al democra Haporl treprinderea „Chimica“
prinderi, programul reprezintă cadrul uni înaltă a resurselor materiale şi financiare ţiei muncitoreşti un suc Orăşlie şi-au îndeplinit
tar şi organizat menit să asigure aplica încredinţate spre administrare. ces deosebit : depăşirea muncitoresc acum, în cinstea Congre
rea măsurilor de creştere în ritmuri înal Comitetul Politic Executiv a relevat că sarcinilor de plan la pro sului, angajamentul anu
te a productivităţii muncii, pe baza utili o importanţă hotăritoare pentru desfăşu ducţia de cărbune, de la metalurgic, depăşirea ob al asumat în întrecerea
zării cu maximă eficienţă a resurselor u- rarea unei activităţi rentabile în toate u- începutul anului, cu ţinută de la începutul a- socialistă. în paralel eu
mane şi materiale de care dispune econo nităţile economice, o au realizarea, in con 15171 tone. Cu bune re nului ajungînd la mai aceasta, aplicînd indica
mia noastră naţională. îmbunătăţirea nor diţiile preţurilor actualizate, a sarcinilor zultate în cronica între mult de 4100 tone. In ţiile conducerii partidului,
melor de muncă şi normativelor de per de reducere a costurilor, încadrarea ex cerii se înscriu excava- fruntea colectivului se colectivul de muncă a
sonal se va realiza, in principal, pe sea porturilor în cursurile planificate, înde toriştii Victor Pătraşcu, situează echipele conduse trecut la înlocuirea pe
ma extinderii mecanizării şi automatiză plinirea planului de producţie în volumul Petru Oprinescu, Adal- de comuniştii Anton Pas scară largă a materiilor
rii, reducerii numărului personalului şi structura stabilite. Comitetul de Stal al bert Iîako, Ştefan Pascu cu, Aurel Bucur şi Mihai prime aduse din import
indirect productiv şi de deservire, Planificării, Ministerul Finanţelor, Minis şi buldozeriştii Constan Beregată de pe maşinile cu materii indigene. în
extinderii acordului şi a acordului terul Comerţului Exterior şi Cooperării E- tin Cioc, Ştefan Satmari şi do comprimare a piloţi acest tel, au fost folosito
global, unificării normelor şi norma conomice Internaţionale, Ministerul Apro iIlie Ozarchievici, maistrul lor de cărbune. 100 tone A.D.S., 130 tone
tivelor de muncă, ridicării gradului vizionării Telinico-Materiale şi Controlului electromecanic Alexandru La secţia a H-a furnale, polipropilenă şi 36 tone
de calificare a forţei de muncă. Aportul Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Comitelui Bugheş şi Ion Angliei de ritmicitatea producţiei în materii din grupa polia-
cel mai însemnai în economisirea forţei de Stat pentru Preţuri, alte ministere şi la coloana S.T.R.A, această lună este demon midelor produse în ţară.
de muncă îl vor avea introducerea utila organe centrale şi locale au sarcina să strată şi de faptul că me De asemenea, prin noua
jelor de mare productivitate şi de meca urmărească şi să asigure îndeplinirea cu COCS SI FONTĂ dia zilnică a depăşirilor linio tehnologică, în a-
nizare complexă, tipizarea maşinilor şi u- consecvenţă a programelor de măsuri pen PESTE PLAN obţinute de furnalişti este ceastă lună au reintrat în
tilajelor, extinderea în activitatea de con tru reducerea normelor de consumuri ma- de peste 240 tone fontă circuitul productiv 22 de
strucţii a prefabricatelor, a materialelor şi C.S. Hunedoara. Marele de bună calitate, ceea ce tone de materii secundare.
elementelor de construcţie noi, dotarea (Continuare în pag. a 4-a) forum al oamenilor mun-
— a — o — » — ® — «_ » — « _ » ■ — K> — 9 — s a — » — ®
Responsabilitatea şi exigenta comitetului comunal ie pârtii — Transmisie directă la radio şi televiziune
Astăzi, în jurul orei 9,00, posturile de ra
in permanentă la -nivelul sarcinilor din agriculturi dio şi televiziune vor transmite direct şedinţa
de deschidere a Congresului al H-Iea al Con
siliilor oamenilor muncii din industrie, con
STADIUL LA ZI AL lucrările sînt mult întîr- sarcinile de plan, acunui- faţa organizaţiei comunale
PRINCIPALELOR ziate. Recoltarea furajelor, lînd însemnate restanţe la de partid, a comuniştilor, strucţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi
LUC RĂRI CERE lucrare de ' stringenţii ac fondul de stat. Şi, contrar a tuturor locuitorilor co finanţe.
ACŢIUNE ENERGICA tualitate, nu este nici ea firescului, producţia se află munei Beriu stau, sub sem
mai avansată. în sectorul în scădere. In zilele de nul urgenţei, o seamă de
Luni, 22 iunie. - La Be-
riu stadiul principalelor C.A.P. sînt planificate să 19—22 iunie, de exemplu. responsabilităţi.
lucrări agricole este urmă
torul: la porumb din 420 Brigada de reporteri a ziarului în comuna Beriu IMPERATIVUL ZILEI:
ORGANIZAREA
hectare s-a efectuat praşi- SI MOBILIZAREA
la a doua mecanică pe 350 se recolteze, însilozeze şi comuna trebuia să reali- OAMENILOR LA MUNCA
hectare, iar praşila I ma
depoziteze 2800 tone de zeze o producţie de 22 800
nuală — doar pe 100 de litri. A realizat 12 900 litri, Volumul, urgenţa şi în
hectare. La cartofi s-au furaje, iar la complexul din care a predat la fon semnătatea lucrărilor din
efectuat două praşile pe de vaci pentru lapte. 2000 dul de stat 8 593 litri. această perioadă cer cu
întreaga suprafaţă de 79 de tone. Complexul a re acuitate o organizare ri
coltat 700 tone, din care
hectare. De asemenea, la Datele consemnate pină guroasă a activităţii comi
sfeclă, cele 45 hectare cul o bună parte constituie aici ne-au fost furnizate de tetului comunal de partid,
tivate au fost prăşite de hrana curentă pentru vite către Iosif Nistoresc, se consiliului popular, comi
două ori. La lucrările de le care nu sînt duse în ta cretarul comitetului co tetului de partid de la
întreţinere a legumelor si bere de păşunat, iar la munal de partid, primarul G.A.P. Beriu, precum şi a
tuaţia este nesatisfăcătoare. C.A.P. s-a recoltat doar o comunei şi de Eugen Bru- birourilor organizaţiilor de
S-a efectuat praşila I me parte din furajele culti zan, secretarul adjunct eu bază din toate unităţile.
canică doar pe 30 din cele vate. Rău este că acţiunea propaganda. Oe rezultă din
50 hectare, iar praşila ma de recoltare a fîneţelor ele ? Gă stadiul principa ION C1GCLE1
nuală doar pe 5 ha. Dacă naturale încă n-a început! lelor lucrări agricole Ia zî CORNEL ARMEANU
adăugăm că au mai rămas La producţia de lapte, nici şi nivelul producţiei de MiRCEA LEPĂDATU U.U.M.n. Crişcior. Strungarii Nicolae Pişcă şi EozaSla
încă de plantat legume de o unitate de pe teritoriul lapte nu sînt satisfăcătoa Stanei« verifică execuţia roţilor rte vagonoţl pentru Valea
r\n rVnn cnnmti că comunei nu-şi realizează re. De aici concluzia că în fCardîtMjore în onn n 9-«O Ţiului. Foto : VIIIGIL ONOÎU
