Page 78 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

CONGRESUL A¿ HEâ AL CONSUILOR OAlENllW MUU

(Urmare din pag. 1) In jurul
Susţinem cu toată căldura şi dragostea, înaltul forum democratic mis
au revenit judeţului Hune­ din
Con
doara în cincinalul trecut Cor
cu adincă recunoştinţă, realegerea tovarăşului au fost îndeplinite cu 39 de al clasei noastre muncitoare mui
zile mai devreme, reali- con
turi
o
lieoiae Ceauşescu in înalta funcţie de zîndu-se suplimentar de fontă, 9 900 tone oţel, 8 5,00 ţiei de export, care numai 1C,00 Tel
rilo
producţie
industrială
în acest an trebuie să a-
tone laminate finite, 2 900
3,4 miliarde lei, concreti­ tone ciment, 6 900 mc pre­ tingă o valoare de 4,5 mi­ 1C,05 Tel'
17,00 Mei
preşedinte al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii zată în sporuri însemnate fabricate din beton şi alte liarde lei. 17.20 Tra
de energie electrică, oţel, produse de bază. Pentru îndeplinirea aces­ 17.30 Fin;
laminate, cupru în concen­ Cincinalul care a început tui amplu program de dez­ nici
Vasile Nemeş, maistru mi­ tate bune. Cunoscind Impor­le, sporirea gradului de asi­ trate, maşini şi utilaje pen­ veri
tanţa ramurii noastre de ac­ gurare, din resurse interne, a
ner, preşedintele Consiliului tru industria metalurgică, pune si în faţa colectivelor voltare economico-socială a Pol
oamenilor muncii de la I.M. tivitate în economia naţiona­ necesarului economiei naţio­ din beton şi de muncă hunedorene sar­ judeţului, a sarcinilor pe Tra
(le
prefabricate
Paroşeni : „Duc la Congres lă, sîntem preocupaţi de gă­ nale şi reducerea substanţia­ produse. în aceeaşi cini deosebit de importan­ care le va stabili Congre­ In 1
alte
sirea şi aplicarea unor nai lă a importului. In acest sens,
preocupările minerilor pentru perioadă fondurile de in­ te. Pînă în anul 1985 va sul consiliilor oamenilor — 1
întărirea autoconddcerii şi soluţii tehnice şi organizato­ de la începutul anului avem au însumat peste trebui să atingem un nivel muncii, minerii, siderur- 19,15 Teii
vestiţii
® Con
rice care să conducă la mai rezultate bune : s-au predat
autogestiunii muncitoreşti, ne­ 26 miliarde lei, fiind ori­ de extracţie a cărbunelui giştii, constructorii, ceilalţi oai
buna folosire a capacităţilor conform planului toate lucră­
cesitatea perfecţionării conti­ entate cu prioritate spre de 15—16 milioane tone, oameni ai muncii hunedo­ 20,10 Aet
nue a acesteia, considerînd de producţie, la creşterea si­ rile de cercetare şl proiecta­ dezvoltarea capacităţilor să sporim producţia de e- reni sînt puternic mobili­ © Sec
că numai în acest fel - aşa guranţei in funcţionare şi o re şi s-au asigurat, în ace­ de producţie din industria nergie electrică, de mine­ zaţi şi hotăriţi să facă to­ 20.30 ţntl
Spe
cum sublinia secretarul ge­economicităţii instalaţiilor. laşi timp, documentaţiile pen­ siderurgică, e- reu de fier, de cupru, zinc tul pentru a fi la înălţi­ rar
carboniferă,
neral al partidului, tovarăşul nergetică, a materialelor de şi alte substanţe minerale mea marilor cerinţe ale ac­ 20,55 Teii
Calitatea cărbunelui de Va tru lucrările de investiţii ale
Nicolae Ceauşescu — oame­ lea Jiului, care încă mai pu­ unităţilor beneficiare. Mobi­ utile, de fontă, oţel, lami 1 tualei etape pe care o stră­ „Mi
construcţii, uşoară şi ali­
ta
lizaţi de îndemnurile tovară­
nii muncii îşi pat aduce o ne probleme energeticienilor mentară, pentru realizarea nate, piese turnate, utilaj bate ţara noastră, să-şi a- ţie
contribuţie mai substanţială trebuie să facă obiectul de şului Nicolae Ceauşescu, se­ programului suplimentar, minier şi siderurgic, pre­ ducă întreaga contribuţie viei
la luarea deciziilor hotărîtoa- cretarul general al partidu­ aprobat de conducerea cum şi a materialelor de la atingerea obiectivului 22.20 Tel'
studiu al mai multor organis­
re pentru bunul mers al pro­ me centrale, analiza acesto­ lui, ne vom călăuzi eforturile construcţii, industriei uşoa­ strategic fundamental —
partidului, în scopul îmbu­
ducţiei, la conducerea trebu­ ra fiind necesară la faţa lo­pentru punerea în valoare a condiţiilor de re şi bunurilor de consum. trecerea României de la
nătăţirii
cului, unde pot fi hotârite unor noi zăcăminte cu conţi­
rilor întreprinderii. Din tota­ muncă şi viaţă ale mineri­ De asemenea, în cincinalul stadiul de ţară socialistă
lul producţiei minei, 63 la mai bine problemele valori­ nut sărac, pentru valorifica­ din Valea Jiului. De actual va trebui să înfăptu­ în curs de dezvoltare la
lor
sută se extrage mecanizat. ficării superioare a combus- rea integrală şi eficientă a asemenea, valoarea mărfu­ im un volum de investiţii stadiul de ţară mediu dez­ BUCURE
Prin stimularea iniţiativei, o rilor livrate suplimentar la de 34 miliarde lei, destinat voltată. tin ele i
oreaţiei tehnico-ştiinţiiice de export în cincinalul trecut dezvoltării capacităţilor de în aceste zile cînd în matinale
mul dim
masă au izvorît numeroase Mandatul încredinţat de oamenii muncii se ridică la 159 milioane producţie în ramurile de Capitala patriei ' se desfă­ iurnal; i
idei de o reală valoare pen­ lei valută. bază ale industriei judeţu­ şoară lucrările înaltului fo­ b 10 Ci
tru procesul de extracţie a hunedoreni delegaţilor lor la Congres lui, sporirii dotărilor social- rum democratic al clasei 9,do Buli
Intcrprcţ
cărbunelui. Cele mai semni­ Rezultatele remarcabile culturale şi edilitar-gospo- noastre muncitoare, alături iară; 10,
ficative dintre acestea au obţinute de clasa noastră dăreşti ale localităţilor. în de întregul popor, oamenii cialiste;
fost cele privind îmbunătăţi­ tibilului, sub aspectul efici­substanţelor minerale utile. muncitoare, de întregul po­ acelaşi timp, productivita­ muncii din judeţul Hune­ trări cu
enţei Io nivelul economiei Sîntem preocupaţi in mod
rea tehnologiilor de lucru cu por în înfăptuirea Progra­ tea muncii va spori, pînă doara îşi sporesc eforturi­ tivă a A
tin (le ş
mului partidului, grija per­
complexele mecanizate, re­naţionale, şi dispunerea ce­deosebit de modernizarea lu­ î î anul 1985, cu 27,9 la su­ le pentru îndeplinirea în nul pi
ducerea considerabilă a im- lor mai corespunzătoare mă­crărilor grele, cu mare volum tă, iar cheltuielile la 1 000 cele mai bune condiţii a vanprem
manentă a conducerii parti­
12.00 Bu!
dului şi statului, personal
portuiui. Cele aproape 8 500 suri". de muncă, introducerea unor lei producţie marfă se vor sarcinilor şi angajamente­ Din C'
tone de cărbune extrase pes­ losif Bulea, director I.T.A. metode de mare productivi­ a secretarului general pen­ reduce cu 43,8 lei faţă de lor pe anui 1981, pe între­ nostru;
te plan de la începutul anu­Deva : „Una din preocupări­ tate in subteran, reducerea tru continua îmbunătăţire 1980. Importante sarcini ne gul cincinal al calităţii şi ţific ; 12
lui, s-au realizat in condiţii­ le consiliului oamenilor mun­ a revin în sporirea produc- eficienţei. tice ; 13,
consumului de energie, mate­ condiţiilor de muncă şi
ridicarea calităţii vieţii se
le creşterii productivităţii cii din unitatea noastră a riale şl combustibil prin pro­ 15.00 C
10.00 Rad
muncii cu 3,6 la sută şi re­ constituit-o îndeplinirea ce­ iectarea şi realizarea unor resimt tot mâi pregnant şi Paiele — importantă sursă de furaje sambluri
ducerii cheltuielilor de pro­ rinţelor de transport în tra­ sisteme de transport economi­nivelul de trai .material Coordonr
în
Pcrmane:
ducţie cu 277 400 lei". ficul de marfă, a obligaţiilor ce în unităţile miniere“. şi spiritual al oamenilor românesc
De pe vetrele fierbinţi ale contractuale faţă de cei 130 ...Azi, Capitala patriei — muncii hunedoreni. Semni­ Să acordăm întreaga atenţie dicului;
Hunedoarei, cuvîntul plămă- ştiri; 17,1
d,e beneficiari. De la începu­ Bucureşti — este din nou in ficativ in acest sens este
17,30 Fin
faptul
ditorilar de metal este dus tul anului avem citeva rezul­ centrul atenţiei noastre. Cei că în cincinalul strîngerii şl depozitării !or nici“ la
de Eroul Muncii Socialiste, tate semnificative : producti­ peste 11 000 de reprezen­ 1976—1980 au fost create tea Crai
Ştefan Tripşa, care va pre­ vitatea muncii realizată în tanţi ai clasei muncitoare, 25 740 noj locuri de muncă Se cunosc indicaţiile ieri, executînd secerişul Timişoar
rii ; 20,01
zenta Congresului izbînzile proporţie de 102,2 la sută, printre care şi cei din juder şi s-au dat în folosinţă a- privind condiţiile de re­ orzului, a reglat astfel relor; 21
celor ce-şi desfăşoară zi de am redus costurile de pro­ ţul nostru, participanţi la proape 18 000 de aparta­ coltare a cerealelor pu- combina îneît în urma ei cii ; 21,0(
zi munca la izvorul flăcări­ ducţie cu 2,1 la sută şi am Congresul consiliilor oameni­ ioase la timp şi fără pier­ miriştea rămînea mai 21,15 Cert
mente, peste 300 săli de
semnări;
depăşit .pianul de beneficii lor muncii, dezbat în spirit clasă, 3100 locuri în gră­
lor, între care 10 000 tone de deri. Una dintre cerinţe înaltă de 25 cm. O ade­ nor disl
oţel peste plan şi creşterea cu 13,3 la sută. La Copgres muncitoresc prevederile pla­ este şi aceea de a exe­ vărată risipă de furaje! într-o o
diniţe, 700 paturi în spita­
ponderii oţelurilor îna-lt ali­ doresc să fac citeva propu­ nului cincinal, contribuie cu cuta secerişul astfel în- Se pare că este un caz muzicale
le, 1 200 locuri în cinema­
ate, aliate şi de calitate, ca­neri, dintre care una de foar­ în acelaşi timp cît paiele rezultate să de rea-voinţă din partea stop mu
toată energia şi capacitatea tografe.
re a ajuns la peste 60 la su­ te mare importanţă : Centra­ desfacerilor de constituie o sursă de fu­ combinerului, care va
lor creatoare la edificarea volumul
la de transporturi auto să
tă din întreaga producţie. La mai rapidă a socialismului şi raje importantă în hra­ trebui să-.şi primească
mărfuri 'către populaţie a
asigure utilajele şi materiile
Hunedoara se aplică sau sint comunismului pe pămîntyl atins valoarea de 24,7 mi­ na animalelor pentru pe­ pedeapsa cuvenită.
pe cale de a lua amploare prime necesare reparării an­ lei, iar retribuţia rioada de stabulaţie. Mai întrucît în aceste zile
scump al patriei noastre. Ei liarde
tot mai multe perfecţionări velopelor cu plasturi pinzate, ales în acest an, cînd or­ urmează să se înceapă DEVA
au mandatul de a susţine cu medie pe om şl muncii a
in procedeele de elaborare după metoda aplicată la căldură şi dragoste, cu pro­ zul este de talie mică, se în multe unităţi seceri­ seriile I-
ta de ai
a oţelului. Aceste preocupări I.T.A. Argeş. Aceasta pentru fost în 1980 cu 762 lei mai impune reglarea combi­ şul orzului, este nece­ ta) ; E’ri
fundă recunoştinţă, realege­
a asigura, prin vulcanizare,
sint îndreptate spre sporirea rea tovarăşului Nicolae mare decît în 1975. nelor în aşa fel îneît să sar ca organele şi orga­ (Grădina
nivelului calitativ al produc­ cel puţin 10 la sută din an­ Sub 'conducerea organiza­ poată tăia paiele cît mai nizaţiile de partid, con­ DO ARA
riile I-1I
Ceau'şescu în înalta funcţie
ţiei de oţel, spre reducerea velopele necesare rulajului la ţiilor de partid, colectivele aproape de pămînt, adică siliile populare, organele flăcări (S
autobasculante. Oamenii
cheltuielilor materiale, cerin­ de preşedinte al Consiliului din industria judeţului să se poată valorifica cît agricole şi specialiştii să (Arta);
Naţional al Oamenilor Mun­
ţe esenţiale care se înscriu muncii de la I.T.A. Deva sint nostru au început bine a- mai deplin această re­ vegheze strict la modul structori
pe linia preţioaselor indicaţii cii — garanţia sigură a îna­ nul -981 — primul an din sursă de furaj. cum se execută secerişul, Jandarm
hotăriţi să se ochite cu cinste
(Unirea)
dote de secretarul general de sarcinile ce le revin pe intării neabătute a patriei cincinalul 1981—1985. în 5 Aceste indicaţii le cu­ astfel îneît să nu se iubeşti v
al partidului, t o v a r ă ş u l acest an". noastre spre culmile cele mai prevederile de plan noştea şi conibinerui Ipan piardă nici un bob din Premiul
luni,
Nicolae Ceauşescu. Enyedi Belo, director ad­ inalte ale socialismului şi au fost depăşite cu 5 660 Dănilă de la secţia S.M.A. noua recoltă, iar paiele PENI: t
comunismului.
Ing. Jeronim Rusan, direc­ junct I.C.I.T.P.L.C.Î.M. Deva : tone cărbune net, 88 mili­ Orăştie, care deserveşte să fie strînse în întregi­ (Cultural
(Muncite
torul I.E.C. Deva : „Energeti- „Activitatea institutului nos­ oane kWh energie electri­ Complexul de creştere şi me, pentru a putea fi Febra ai
cienii hunedoreni se prezin­ tru este axată pe lărgirea ba­ DORIN CORPADE că, 3 760 tone fier în mi­ îngrăşare a tineretului folosite ca furaje în hra­ Viată dl.
tă la înaltul forum cu rezul­ zei de materii prime minera-CONSTANTIN IOVĂNESCU taurin. Cu toate acestea, na animalelor. LONEA
nereu marfă, 6 700 tone
ţi — -------® — seriile I
TRILA :
(Muncita
(Urmare din pag. 1) în adunările generale de oamenii de care ar fi ne­ ian Trif, Viorel Ocolişan, dividuale cu aceşti comu­ accentul pe folosirea in­ Domnişo
partid, în şedinţele de voie la lucru. Nicolae Drăjan. Traian nişti şi, de fapt, care este tensă a forţei de muncă (Muncite
Cum stau lucrurile în lucru ale birourilor orga­ Vorbind despre exem­ Crişan, de la Căstău, Ma­ eficienţa muncii indivi­ din comună. Zece cosaşi Pierdut ,
ientbrie);
realitate, în prezent ? Bi­ nizaţiilor de bază- în şe­ plul personal al comuniş­ ria Achim. Opreana Pa- duale cu membrii de aduşi din altă parte costă riera (Stea
roul comitetului comunal dinţele comune ale birou­ tilor pentru ceilalţi cetă­ şolea, Măriuţa Teacoi, O- partid? scump! Unde sînt cosaşii RABARZA
rută (Mine,
de partid a asigurat re­ lui comitetului comunal şi ţeni. am căutat să ve­ livia Ploscar, Sofia Şen- din Beriu? Fericirea
partizarea tuturor mem­ biroului executiv al con­ dem în primul rînd cum dreşcu, de la Orăştioara ÎN STILUL DE MUNCA Fără o activitate dina­ veche (Pat
brilor săi, ai biroului exe­ siliului popular s-au sta­ arată loturile de culturi re­ de Jos, Maria Avram, Va­ TREBUIE IMPRIMATE mică, operativă şi energică (Flacăra) ;
Nuntă insit
cutiv al consiliului popu­ bilit măsuri concrete, cu partizate unor membri ai sile Simtion, Maria Bar­ DINAMISM, a comitetului comunal de cultură) ;
lar, ai celorlalte organe termene şi responsabilităţi, comitetului comunal de bu şi Ana ITaţegan de la OPERATIVITATE, partid şi consiliului popular, de noapte
subordonate, pe sate, C.A.P., multe dintre ele rămîn ne­ partid, ai birourilor orga­ Sibişel. Din păcate există CARACTER ENERGIC a birourilor organizaţiilor BRAZI ■ -
şi chiar pe brigăzi. Săp- finalizate. Aşa se explică de bază, a comuniştilor, săi ; c?
regăsit ,
tămînal, aceştia se întru­ de ce nici pînă în ziua Ne-am interesat ce pro­ fără unirea şi mobilizarea SIMERIA :
începuse
nu
raidului
ac­
nesc în şedinţe operative ţiunea de cosire a fîneţe- Hespoiisalifafea şi exigenţa bleme au fost analizate şi efectivă la muncă a tutu­ mai mult (
Fugi, te ir
de lucru, analizează sta­ rezolvate în operativa de ror forţelor comunei la
diul îndeplinirii sarcinilor lor naturale, iar produc­ luni dimineaţa a biroului efectuarea în timp util şi
ţia de lapte este mult ră­
curente şi stabilesc mă­ masă sub nivelul sarcini­ comiíeíüSui comuna! de partid comitetului comunal de de calitate a lucrărilor din
se
această
perioadă,
tiu
suri pentru accelerarea rit­ partid şi a biroului exe­ pot obţine rezultatele ;VRe
popu­
consiliului
al
murilor. lor de plan. Şi un alt as­ cutiv împreună cu factorii scontate. în stilul de mun­
lar,
Timpul p
Asemănător se proce­ pect. în ziua prezenţei nizaţiilor de bază. Sint şi reversul medaliei. Co­ de răspundere din unită­ că al organizaţiei comu­ 24 iunie 19
dează şi la nivelul birou­ noastre în comună, ingine­ elociv -,te exemplele pe munişti ea loan Lăscoi, A- ţile cooperatiste. nale de partid trebuie im­ Vreme ir
rilor organizaţiilor de bază. rul şef al C.A.P. Căstău, egre le dau Ana Tomeşcu, nica Trifon, Samoilă Pa- Două probleme au fost primate o mai mare pu­ bilă, dar se
Cerul va !
toate acestea reprezentînd Doru Covrigean, lipsea din ţoan Stoian, losif Nisto- raschiv din Beriu, Ilie dezbătute şi anume: să se tere de selecţie a proble­ ros. Vor n
premise ale unei bune aer ■¡nitate. De trei zile ni­ resc, Eugen Bruzan, Va- Botez, Victoria Moldovan, treacă la împărţirea lo­ melor prioritare, obişnuin­ se locale d
tjvităti. Din păcate însă meni nu ştia nimic des­ leria Dubleşiu, Elvira Dă- Maria Botez din Căstău, turilor de muncă, la cul­ ţa urmăririi cu perseve­ de descărca
în activitatea concretă a pre el. Dar şi cînd este nescu, Miron Negriei sau deşi posedă lot atribuit, turile prăsitoare, pe oa­ renţă şi exigenţă a înde­ tul va sui!
sud şi sud
cooperativelor există ca­ prezent nu se face simţit Maria Barbu. în cele patru nu-şi realizează nici pe meni, şi de unde să în­ plinirii, pas cu pas, a mă­ turile max:
renţe ce dovedesc că a- aportul specialistului, al unităţi sînt mulţi comu­ departe obligaţiile pe care ceapă cositul fîneţelor na- surilor stabilite, întărirea între 23 şi
le minime
ceste premise nu se ma­ conducătorului la bunul nişti care participă cu le au ca membri coope­ ţurale echipa de cosaşi răspunderii cadrelor de grade,
terializează. Deşi s-a discu­ mers al lucrărilor. Vale- conştiinciozitate şi regula­ ratori, ca cetăţeni ai co­ pare urma să sosească din... conducere, a tuturor co­ ceaţă.
tat în citeva rînduţ-j" des­ ria Dubleşiu. preşedinta ritate la muncă, oferind munei. în aceste condiţii, Maramureş(?1). Prăşitul se muniştilor în îndeplinirea Fa m
Vretr
pre răspunderea cu care cooperativei, ne spunea că un bun exemplu pentru este firesc să se pună în­ află în toi, dar la Beriu atribuţiilor şi obligaţiilor bilă t
acţionează cadrele de con­ activitatea zilnică a ingi­ ceilalţi săteni. Printre ei trebarea: ce eficienţă au de abia acum se împart ce le revin, intervenindu-se că ele"
se numără Domnica Ilie, adunările generale care loturile pentru muncă. Ce cu promptitudine şi lîotă- soţit
ducere din unităţi. ’ toţi nerului şef se împarte în­ trie
Aurelia Ilie. Eugenia Lup, dezbat participarea la operativitate este aceasta? rîre faţă de orice abatere
comuniştii în îndeplinirea tre birou şl bufetul să­ de la Beriu. Valeria Spi- muncă, eu cită seriozitate în al doilea rînd, organele de la disciplina de plan şi rol
cc
obiectivelor stabilite, deşi tesc, unde joacă table cu neanu, loan Andrei, Tra- s-au purtat discuţiile in- locale ar trebui să pună a muncii. —