Page 81 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 81
SAlAUfc
îi prezenta secretarului general
al partidului, tovarăşul
NICQLÂE CEMISESCU,
/ 7
ieri s-an deschis in Capitală iucririle
CONGRESULUI AL ll-LEA AL CONSILIILOR iN ZILELE CONGRESULUI,
iM MIJLOCUL OAMENILOR MUNCIţ
OAMENILOR MUNCII DIN ROMÂNIA La vetrele de ioc - oameni
Sui> preşedinţia tovară La lucrări participă, în „Ceauşescu — muncitorii“, avînt constructiv pentru în
şului- Nicolae Ceauşescu. cablate de invitaţi, -membri exprimînd într-o impresio făptuirea istoricelor hotă- oţeliţi in bătălia pentru făurirea
secretar general al Parti ai C.C. a! P.C.R., ai Con nantă unitate de voinţă şi rîrl ale Congresului al
dului Comunist Roman, siliului de Stat şi ai gu simţire, sentimentele de Xil-îea al Partidului Co
preşedintele Republicii So vernului, conducători de profundă dragoste şi ata munist Român, a măsuri viitorului comunist al tării *
cialiste România, preşedin instituţii centrale, organiza şament faţă de partid, fa lor adoptate de plenarele
tele Consiliului Naţional al ţii de masă şi obşteşti, ac ţă de secretarul său gene Comitetului Central al Ieri, imediat după ora 9, pieţele externe. Ţoro .însăşi
Oamenilor Muncii, miercuri tivişti do partid şi de stat. ral, ale clasei muncitoare, partidului, a preţioaselor o- cînd in Capitala ţării înce ore nevoie de oţel mai mult
dimineaţă au început în personalităţi ale vieţii ale tuturor oamenilor mun rlentări si Indicaţii date peau lucrările celui de-al II- şi mai bun. Şi acest lucru a
Capitală lucrările celui noastre ştiinţifice şi cul cii — români, maghiari, de secretarul general al lea Congres al consiliilor oafost subliniat încă o data,
de-a] doilea Congres al turale, germani şi de alte naţio partidului. t o v a r ă ş u l menilor muncii, ne aflam pe azi, de secretarul general al
•consiliilor oamenilor mun Sînt de faţă şefii misiu nalităţi. Nicolae Ceauşescu, în ve platforma primei oţelări.i e- partidului. „Noi, siderur-giş-
cii din industrie, construc nilor diplomatice acredi A fost intonat Imnul de derea asigurării progresu iectrice a Hunedoarei - cup tii am venit in întimoinarea
acestui deziderat" - ne-a
ţii, transporturi, circulaţia taţi ta Bucureşti, precum Stat a'l Republicii Socialis lui economic şi social ne torul nr. 4, pregătit pentru e-
mărfurilor şi finanţe. şi corespondenţi ai presei te România. întrerupt al patriei, dezvol laborare... O nouă şarjă de spus interlocutorul. in ţară
(î ran d ioasă m an i testare străine. Liiî.nd euvîntui, tovară tării acestor domenii cu oţel destinată producţiei de iau fiinţă noi şi noi ramuri
politică. Congresul reuneş La sosire, pe aleile Com şul Constantin Dăscălescu, rol esenţial în consolida rulmenţi pentru export. A ale industriei, care solicită o-
ţeluri speciale. La noi, pon
te reprezentanţi ai oame plexului expoziţional, mii membru al Comitetului rea bazei tehnieo-materiale cîta ? Nici prim-lopitorul loan
nilor muncii clin întreaga de oameni ai muncii Politic Executiv, secretar a societăţii socialiste mul Maro, nici maistrul Simion derea oţelurilor da calitate
ţară. delegaţi aleşi in adu bOeureşteni au făcut tova al C.C. al P.C.R., vicepre tilateral dezvoltate. Cristea nu moi ştiu. Ştiu insuperioară a ajuns la 60 la
nările -onorau: din între- răşului Nicolae Ceauşescu şedinte ai Consiliului Na în atmosfera dc amplă să că e de bună calitate,- sută. Am dublat cantitatea
prinderi'e industriale. dc şi t o v a r ă ş e i Elena ţional al Oamenilor Mun mobilizare a tuturor ener aşa cum le-a cerut-o de la de oţel destinat producţiei
de ţevi aliate. S-au asimilat
construcţii, transporturi, din Ceauşescu o caldă şi entu cii, a spus : giilor creatoare ale popo tribuna înaltului forum mun
şi se fabrică, de dată recen
circulaţia mărfurilor şi fi ziastă manifestare de dra „Din împuternicirea Co rului, de .profundă angaja citoresc, secretarul genera! al
tă, şase noi mărci de oţeluri
nanţe dovedindu-se cel goste şi înaltă stimă. Cei mitelui ui Central al Parti re revoluţionară pentru în partidului, tovarăşul Nicolae
pentru industria aeronautică.
mai reprezentativ forum prezenţi au aclamat înde dului Comunist Român şi deplinirea planului de stat Ceauşescu, cînd s-a referit ia
democratic al ci as oi mun lung pe secretarul general a Consiliului Naţional al pe acest an, în condiţiile sarcinile ce revin în acest Aceste schimbări de structu
ră — sortimentale şi calitati
citoare, clasa conducătoare al partidului, scandînd cu Oamenilor Muncii, declar perfecţionării continue a cincinal siderurgiei româneşti,
a societăţii. în acelaşi timp. însufleţire „Ceauşescu — deschise lucrările celui democraţiei economice şi aşa cum au liotărît atunci ve - au necesitat eforturi a-
Congresul constituie o nouă P.C.R.". „Ceauşescu — de-a] fl-lea Congres al con sociale, Congresului îi re cînd şl-au desemnat purtăto tît din ¡sortea oţelarilor, cit
si grăitoare expresie a per muncitorii", dînd expresie siliilor oamenilor muncii vine un rol de o însemnă rii lor de cuvînt şi ai izbin- şi a celor ce-şi desfăşoară
fecţionării vieţii economi- sentimentelor de profundă din industrie, construcţii, tate fundamentală. El este zilor de pe vetrele de foc, activitatea în cercetare. Am
co-sociale. n activităţii or recunoştinţă şi gratitudine transporturi, circulat i a chemat să dezbată proiec aşa cum vor ei sâ fie întot reuşit acum, vom reuşi şi în
pe care clasa noastră mun mărfurilor şi finanţe. tul planului cincinal de deauna, adică oţelul de Hu .viitor, de fiecare dată cind
ganelor de eon ducere co nedoara sâ fie din ce in ce partidul, ţara ne-o cere.
lectivă. a afirmării tot mai citoare, întregul nostru po îngăduiţi-mi ca, în nume dezvoltare eco,nomico-socia- mai competitiv. Dar, Hunedoara, pe lingă
•puternice a forţei şi capa pi»:- io nutreşte faţă de to le dumneavoastră, al celor lă a României în perioada Aveam să aflăm insă de oţel de calitate trebuie să
cităţii clasei noastre mun varăşii 1 Nicolae Ceauşescu. peste LI 000 de participanţi 1981—1985, să dea un nou la şeful secţiei, inginerul llie dea şi oameni de calitate —
citoare în conducerea des ctitorul României moderne, la Congres, să salutăm pre şi puternic impuls efortu Marinescu, că preocuparea
un
pe
rilor
de
ridicare,
tinelor întregii naţiuni. omul care şi-a închinat în zenţa la acest înalt forum colectivului de muncă nu se DORIN CORPADE
treaga sa putere de muncă democratic şi muncitoresc plan calitativ superior, a
Pavilionul centrai oi — ex-presie impresionantă întregii activităţi economi rezumă numai la asigurarea
Complexul u i ex.pozi ţ i on a J înfloririi patriei, bunăstă a unităţii-de voinţă şi ac ce şi sociale, asigurîndu-se, competitivităţii oţelului pe (Continuare in pag. o 3-a)
din Piaţa SeîntGii. care rii şi fericirii naţiunii noas pe această cale, înflorirea
tre socialiste. ţiune a clasei muncitoare
-•' • iu ieste lucrările mare- din România socialistă — civilizaţiei materiale şi spi
iu. ‘orum. este împodobit Tineri si tinere muncitoa a t o v a r ă s u l u i Nicolae rituale a României socia Minerii din Lupeni şi-au îndeplinit cu
re au oferit, in semn de
sărbătoreşte. Drapele ro înaltă stimă şi preţuire, Ceauşescu, secretarul gene liste“.
şii şi tricolore: încadrează ral al Partidului' Comunist In continuare, arâtind că şase zile mai devreme planul semestrial
t o v a r ă ş u l u i Nicolae
portretul t o v a r ă s u l u i Român, preşedintele Repu pentru desfăşurarea lucră
Ceauşescu, tovarăşei Elena blicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu. Pe ro Ceauşescu, buchete de fl-ori. rilor Congresului este ne Ieri, în timp ce în Capitală se desfăşurau lucră
tonda pavilionului sînt în- preşedintele Consiliului Na cesară alegerea organelor rile marelui forum al democraţiei muncitoreşti —
scrise urările: ..Trăiască La intrarea în -marea sa ţional al Oamenilor Mun de lucru, vorbitorul a spus: Congresul consiliilor oamenilor muncii —, minerii din
lă a Congresului tovarăşul cii. „Profund convins că ex Lupeni au înscris în cartea muncii şi hărniciei un nou
Partidul Comunist Român,
in frunte cu secretarul său Nicolae Ceauşescu. tovară Congresul al 11-lea al prim voinţa dumneavoastră şi însemnat succes — realizarea cu şase zile mai de
şa Elena Ceauşescu. cei consiliilor oamenilor mun unanimă, a celor ce repre vreme a planului de producţie pe primul semestru al
general, tovarăşul Nicolae zentaţi aici clasa munci
Ceauşescu", „Trăiască şi în lalţi tovarăşi din conduce cii din industrie, construc toare, pe toţi cei ce lucrea anului. Demn de menţionat este faptul că harnicul
colectiv al minei Lupeni realizează peste plan o pro
florească patria noastră li rea partidului şi statului ţii. transporturi, circulaţia ză în sectoarele hotărîtoa- ducţie de 30 000 tone cărbune cocsificabil.
beră şi independentă. Re sînt salutaţi cu îndelungi mărfurilor şi finanţe are re ale economiei naţionale, La baza acestui succes stau creşterea productivi
publica Socialistă Româ urale ş-i ovaţii. Miile de loc la sfîrşitul primului organele de conducere re tăţii muncii cu C50 kg cărbune pe post, folosirea in
nia“, , „Trăiască unitatea participanţi scandează in semestru din acest prim an voluţionară a activităţii e- tensivă a complexelor mecanizate, şi a combinelor de
întregului nostru popor în tr-un s i n g u r g l a s : al cincinalului 1981—1985. conomice. propun ca pre- înaintare în abataj, perfecţionarea activităţii în sub
cadrul Frontului Democra „Ceauşescu — P.C.R.“, însemnată etapă de mun teran, întărirea ordinii şi disciplinei.
ţiei si Unităţii Socialisto“. „Ceauşescu” si poporul“. că, perioadă de puternic (ContinuQre in neg. o 4-al
o —
orzului ! Scoaterea animalelor în tabere dc vara nu înseamnă
Ieri, în prima zi de ca activitatea din iootebnie să fie lăsată la voia întimplării
deschidere a lucrărilor
marelui forum al demo
Stabulaţia liberă este o ştiu mulge. Aşa c:ă mulsul feetiv cei mult 6 ore. în
craţiei — Congresul con
perioadă care trebuie să durează pînă pe la 8, de aceste co-ndiţii nu e deloc
siliilor oamenilor muncii, ducă la sporirea continuă obicei. Pe la 8,30 anima de mirare că 65 de vaci
lucrătorii ogoarelor din a producţiei animaliere. lele ajung în păşune“. „De dau câte 150 1 lapte pe zi,
judeţul Hunedoara au ra Raidul întreprins de redac ce nu le ţineţi pentru adică cu ceva mai mult de
portat intrarea în lanuri a ţia ziarului nostru prin doi litri pe cap. Puţin,
cîteva unităţi agricole şi-a foarte puţin. Tot navetiste
primelor combine la re
propus să releve câteva BRIGADA sînt şi vacile sterpe de la
coltarea orzului. aspecte alo stabulaţiei li DE REPORTERI Câmpuri Surduc, aparţi-
Primele cantităţi de orz bero. nînd C.A.P. Gurasada.
A ZIARULUI
au fost recoltate de pe te
VACI NAVETISTE- ÎN RAID
renurile Complexului de CÎND FACTORII
creştere şi îngrăşare a ti C.A.P. Brănişca. Se făcu DE RĂSPUNDERE
neretului bovin din O- se 7 şi jumătate când am noa-pte, în păşune?“. NU SÎNT LA DATORIE
ră.ştie şi ale fermelor I.A.S. ajuns la grajdurile unităţii „Fiindcă nu s-a organizat
din Bretea Strei, Orăştie si agricole. Vacile cu lapte tabără“. Aşa că animale Soarele urcat sus pe cer
Mintia. erau închise în padoc. „A- le C.A.P. Brănişca fac zil strălucea cu putere pre
Astăzi, secerişul se va bia le-am terminat de muls nic un drum dus-întors do vestind canicula de mal
declanşa şi în alte I.A.S. .şi — ne spune brigadiera I.u- mai mulţi kilometri şi un
c-reţia Poenar. Ştiţi, avem calcul aproximativ arată NICOLAE BADIU
C.A.I*. din raza consiliilor
trei' îngrijitori din care nu că — dacă se scade vre TRAIAN SONDOR
unice agroindustriale Iiia, mai doi — Gheorghe Căl- mea pierdută eu drumul,
Deva, Simeria si Orăstîc. dărar si Gheorghe Ban - pauza de prî-nz — pasc e- (Continuare în pag. a 3-aţ
