Page 82 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUfc,

FILE DE CRONICĂ MUNCITOREASC
Rîu Marc

Retezat FE ŞANTIERUL ENERGIEI SI LUMINII

— în ianuarie 75, Rete­
zatul se pregătea să-şi pri­ muntelui
mească primii oaspeţi care
urmau să scrie aici una din Cornel Dlcon.i — preşe­ şanl icrele amenajării pri­
marile epopei ale luminii dintele comitetului sindica­ meşte locuinţă corespunză­
în România — îşi aminteş­ lului de pe amenajare — toare, este încadrat în co­
te economistul Ioan Popes- ne-a luat din scurt : lective de muncă puterni­
cu, director adjunct ai Gru­ — Veniţi cu mine în pri­ ce, bine sudate. Iar după
pului de şantiere hidroe­ mul rînd prin cartiere. Şi muncă, pol li satislăcutc
nergetice Riu Mare-Rele- la Brazi, şi la Brădăţel, şi toate prelerlnţelc. Se poale
zat. Şi apoi a venit o zi în­ Ia Baraj, şi la Rîuşor, şi la ¡ace sport, viziona un Ulm,
sorită de martie, tot '75, Nucşoara, să vedeţi . cum .cili o carte, elecluu dru­
când a lost construită pri­ trăiesc oamenii, să vedeţi meţii în zonele de un pi­
ma baracă-organizare de şcolile, grădiniţele, cluburi­ toresc neasemuit ah: Rete­
şantier, unde ne-am mutat le, terenurile de sport, şi zatului..
pe urmă mai discutăm. Cgi ce muncesc şi trăiesc
Ne-am conlormat. Am vi­ aici dispun de cinci cani'
J.nceput zitat adevărate cartiere curate, ne, unde se serveşte o preţui
mc
ale
să
consistentă,
la
muntelui,
cochete,
întrunind condiţiile lunc- accesibile, de microcantinc
ţionale ale oricărui cartier la uncie puncte de lucru,
din modesta moară în ca­ de cinci magazine alimen­
de la oraş. tl 000 de sutletc
re ne instalasem la sosire. tare, de unităţi de desfa­
trăiesc pe Riu Mare. Mai
Pe măsură ce zilele tre­ cere a legumelor şi ¡nude­
mult de 2 100 de copil, în
ceau, şantierul lua amploa­ lor, de magazine textile şi
timp ce părinţii lor lucrea­
re. Au apărui noi barăci, ză, ei colindă prin lumea pentru articole de menaj,
au începui să vină oameni, fñatal — caia 950 basmelor, desluşesc cillube- de coletăril şi unităţi pres­
maşini, utilaje. Liniştea tatoare de servicii.
lul şi tabla înmulţirii, înva­
muntelui se destrăma în La baraj ponderea o au hunul total al depunerilor Puternicelc „JBELAZ"-uri ţă să devină oameni ade­ Vorbind însă de aprovi­
cintecul muncii constructo­ lucrările de suprafaţă : de­ — adevărat munte ce va şi „KAMAZ“-uri trai) sport A văraţi. Au condiţii minu­ zionarea acestor unităţi co­
rilor. Oameni încercaţi pe punerile de arocamenle, iar ţine in spate un lac de a- fără conlenire — in două nate copiii din Retezul. Au merciale, trebuie s-o spu­
mari şantiere ale luminii — din săptămina trecută — cumuiare de 200 milioane schimburi a u ore — aro- condiţii minunate de muncă nem — iar ¡actorii răspun­
la Bicaz, Argeş, Lotru, Por­ pentru prima dată în acest mc apă. Am început ba­ camente in corpul intensu­ şi viaţă constructorii de zători din acest domeniu să
ţile de Pier — au venit să an —, şi depunerile de ar­ rajul de la cota 930 m, lui baraj. aici: 1 300 de apartamente, ia notă şi măsurile ce se
desierece muntele şi să ză­ gilă. sîntem cu depunerile de 600 de garsoniere, dormi­ impun — că ea nu este în­
măsura
totdeauna
pc
cerin­
găzuiască apele năvalnice — Cei 950 de oameni ai arocamente la 950 m şi toare conlorlabile pentru ţelor populaţiei şl a posi­
ale Rîului Mare. şantierului, ne spunea şe­ vrem să ajungem pînă-la netamtlişti. Oricine vine pe bilităţilor comerţului nostru.
Aşa a lost începutul. Azi, ful acestuia, inginerul Au­ sl'irşitul anului la 970 m.
rel Dan, se află intr-o bă­ — Sinteţi mulţumiţi de
nici muntele, nici apele nu
tălie acerbă cu timpul, ritmul depunerilor în ba­
Deşi avem create toa­ Datarea tehnică — integrai utitizată !
mai au secrete pentru con­ pentru că barajul „înghi­ raj, tovarăşe inginer ?
structorii de aici. Singurele te" zilnic mai mult de —
puncte albe pe hurta ame­ 3 200. tone depuneri. Pînă te condiţiile, ritmurile nu — Dacă ar fi să rapor­ prefaţă de 65 9o la sulă, dor Maitmcea, .vt.nai Deac,
acum cantitatea depuneri­ ne satisfac şi asta deoare­
najării hidroenergetice sînt ce nu avem numărul co­ tăm dotarea tehnică a a- altele — mă refer la cele Iordan Luca, Wilii Uad-
lor de arocamente, argilă
petele de zăpadă, care dau şi balast însumează 1,5 respunzător de şoferi. menajării la nivelul planu­ din baraj l'iind complot nagy, şi mulţi a.ţii, oameni
Iar mec peisajului pînă în milioane mo, dar este nu- Ne străduim insă să lui fizic pe care îl avem mecanizate. cărora munca le-a adus
mijlocul verii. mai a şasea parte din vo- creştem ritmurile de lucru, de realizat, aş putea spu­ — Şi totuşi, dotarea teh­ numai satisfacţii şi împli­
bazindu-ne pe priceperea, ne fără teama- de a greşi nică prezentă pe şantiere­ niri. Am vrea să avem cit
hărnicia şi dăruirea oame­ că ea, zestrea tehnică, este le de pe Riu Mare nu este mai mulţi asemenea oa­
Ssiadii de execuţie nilor noştri. Şi aş vrea să corespunzătoare — aprecia utilizată la capacitate. Din meni la Riu Mare si, bine­
evidenţiez la acest capitol inginerul şef cu mecaniza­ ce cauze. tovarăşe ingi­ înţeles, primim in rîndul
pe şeful de formaţie Gri- ner ?
Şase ani de muncă pe rocii, au realizări Inimoa­ rea la grupul de şantiere, nostru asemenea oameni
amenajarea hidroenergeti­ se. In ceea ce ii priveşte gore Retroaia, pe betonis- Ioan Botezata, De aseme­ — Cauzele sini mai mul­
că de pe Riu Mare-Rete- pe cei de La şantierul 3- tu. imbre Şteian, pe oame­ nea aş mai putea spune, te. Principală este lipsa destoinici, îndeosebi pen­
zat înseamnă foarte mult. baraj, şi-au concentrat toa­ nii din brigada de excava- forţei de muncă suficien­ tru mijloacele de transport
— înseamnă, de fapt, te forţele la depunerile de torişti 7 maistrului Ion după cifrele pe care le am te, îndeosebi a unor şoferi si utilajele de mare capa­
patru şantiere dispersate arocaine.ite, pentru înălţa­ Mânu, cit si pe coi din e- la îndemină, că gradul de şi desorvenţi de utilaje. citate. N-o să regrete că
pe zeci de kilometri, fie­ rea barajului. Nu demult chipcle do- la injecţie con­ mecanizare a lucrărilor din au venit să lucreze in a-
care cu oamenii săi. cu a luat fiinţă cel de al IV- duşi de Ion Sslrate şi subteran este de 92—96 la Apoi aprovizionarea insu­ ceastă frumoasă zonă din
problemele sale — aprecia iea şantier, care realizea­ Git.eorghB Stoica, pe mulţi ficientă cu piese de schimb Retezat. Au aici condiţii
economistul Traian Dobra, ză etapa a doua a amena­ alţii. sută, iar a celor de la s-u- şi calitatea nu întotdea­ excelente de muncă. de
secretar adjunct al comite­ jării. pe Ostrovul Mic. Aici una corespunzătoare a u- viaţă, de recreere, d- /i -
tului de partid pe amena­ au început deja lucrările Securitatea muticii nor utilaje şi a unor pie­ nâtate.’ ‘ •
jare. la prima din cele !i hidro­ se de schimb. Consider că
—- De fapt unde, la ce .şi centrale cu puteri între intr-adevăr, asigurarea
cum se lucrează în aces­ 11—16 MW, ce se vor con­ protecţia vieţii cei care produc utilaje si forţei de muncă suficiente
te zile ? strui pe Riu Mare. in ava! piese de schimb trebuie să şi a pieselor de schimb
— Pe şantierul 1 se lu­ de Cloputiva. Pe un şantier de aseme­ ior de protecţia muncii, dea o atenţie mult mai necesare pentru mijloacele
crează la betoqări în cen­ Deplasarea noastră pe nea amploare, cu lucrări prevenirii accidentelor şi mare calităţii acestora. tehnice din dotarea şan­
trala subterană .şi la adop­ şantierele de la Riu Mare, de mare complexitate, îmbolnăvirilor profesiona­ tierelor ar determina uti­
ţiunile secundare. Ritmu­ discuţiile cu constructorii manca trebuie să se des­ le. — Aş vrea să aduc şi eu lizarea acestora ia capaci­
rile sînt bune, oamenii ne-au argumentat că la făşoare în condiţii depline — Grija pentru folosirea în discuţie eîteva idei — tate şi cu maximă eficien­
dan dovadă de hărnicie şi majoritatea punctelor de de securitate, pentru a raţională a acestor sume intervine şeful secţiei auto ţă. Nu este mai puţin ade­
seriozitate în muncă, ob­ lucru se acţionează intens, avea continuitate, finalita­ de bani, preocupările con­ pe amenajare, inginerul vărat însă că şi din partea
ţin zilnic realizări impor­ deşi există destul ioc pen­ te. eficienţă- în această di­ secvente ale tuturor facto­
tante. Constructorii de la tru mai mult şi mai bine recţie sînt alocate an de rilor' care răspund de pro­ Antonie lîoşoiu. Avem oa­ conducătorilor acestor com­
şantierul 2 dau zor la ex­ pe aproape toate şantiere­ an importante sume de tecţia muncii pe amenaja­ meni minunaţi, foarte bi­ partimente de muncă, a
cavaţii şi la betonarea ra­ le, Timpul prielnic, urgen­ bani Grupului de şantiere re, acţiunile întreprinse au ne pregătiţi profesional, cu fiecărui lucrător sc impu­
dierului pe aducţiunea ţa unor lucrări, condiţiile Riu Mare-Retezat — bani făcut ca in acest an nu­ multă experienţă acumula­ ne o mai bună organizare
principală, in toate cele bune asigurate ar trebui afectaţi îmbunătăţirii con­ mărul accidentelor de mun­
trei ferestre — Netiş, Va­ să-i determine pe con­ diţiilor de lucru, dotării că să se reducă la jumăta­ tă pe marile şantiere ale a activităţii, ordine şi dis­
lea Jurii şi Valea Mare — structori ia creşterea in cu 'echipamente .şi mate­ te faţă de aceeaşi perioadă luminii. Muncesc cu abne­ ciplină, intransigenţă faţă
şi, în pofida unor greu­ continuare a ritmurilor de riale de protecţie, instrui­ din anul trecut — preciza gaţie. hărnicie şi cîştigâ de lipsuri, fermitate în
tăţi cauzate de structura execuţie. rii şi propagandei norme- subinginerul Ioan I’etruţi bine, duc o viaţă îndestu­ luarea unor măsuri care să
— şeful compartimentului lată, demnă. Mă gîndesc asigure randamentele ce­
$ledaarie peniţa lumină de protecţia muncii. Desi­ la Constantin Grădinarii, rute. de ritmul şi urgenţa
gur, de dorit ar fi să ij. e
înregistreze nici un acci­ Gheorghe Minghiriş, Teo- investiţiei de aici.
Construirea salbei de constructorilor de hidro­ Maie peste 2 600 de oa­ dent de muncă, dar aceas­
hidrocentrale de la Rîu centrale, pe care ei au da­ meni — mineri, Herar-be- ta ţine, in primul rînd, de
Mare-Retezat se înscrie, toria să o îndeplinească tonişti, dulgheri, conducă­ modul în care fiecare în­
ca atilea alte obiective e- repede şi bine. considera tori auto, zidari, sondori, ţelege să respecte normele
nergetice. în politica parti­ Silvestru JeledinUiq — se­ mecanici de uliia/e. elec­ departamentale de protec­
dului şi statului nostru, cretarul comitetului de tricieni — care s-au ţia muncii, să sesizeze ne­
potrivit căreia în acest partid pe Grupul de şan­
rostuit urci şi nu vor regulile ce se mai mani­
deceniu România va trebui tiere Rîu Mare-Retezat.
pleca pînă cînd din festă in această direcţie, să
să devină independentă Aici acţionează o organi­ cuierul învolburat ac ape ia, dacă „ ,iO cazul, măsu­
dm punct de vedere al zaţie de partid puternică
nu sc var toarce pr­ rile de rigoare. Cele cîte-
resurselor energetice. comunişti destoinici, aliaţi
inde lire de lumină — a va accidente care s-au în-
După cum se ştie, pri­ mereu în primele rîndun
¡inul să aduLtgc unul din­ tîmpiat de la începutul a-
ma şi cea mai mare hidro­ ate hărniciei, ale acţiuni­
tre primii oameni veniţi nului sînt relativ uşoare,
centrală de aici, care va lor político-economice,
p'e şantier directorul de dar aceasta nu are darul
produce energie electrică sociui-LUltunile pe care ie să bucure, ci, dimpotrivă,
în acest cincinal, va avea organizăm. Constructorilor atunci şi de azi at Grupu- trebuie să dea de gîndit
o puteie instalată de ■tje aici u se pot alătura ur de şantiere hidroener­ pentru preintîmpinarea ori­
349 MW, tuna a doua ca şi alţii, pentru că la Riu getice Rîu Mare-Retezat, cărui accident.
mărime după cea de Ia Mare este mult de lucru inginerul Viorel Dănilă, Este bine ştiut că secu­
Lotru. de pp tîurile inte­ şi pentru că de lumina şi om de aleasă ţinută pro­ ritatea deplină a muncii
rioare aic ţării, şi căreia torţa de acolo avem ne­ fesională, preocupai per­ constituie protecţia sigură
îi vor urma. după cum am voie cu toţii, ţara întrea­ manent de mersul trebu­ a sănătăţii oamenilor, a
iaca aiirmat, alte opt hi­ gă, în mersul ei viguros rilor, de viaţa oamenilor. vieţii lor. Din partea tutu­
drocentrale de capacităţi spre dezvoltarea multila­ Nu s-a tăcut gratuit deci ror se cere maximă auto­
mm mici. terală. spre bunăstarea această pledoarie pentru
exigenţă şi răspundere în
— Iată o saretnq expre­ nerafo a naţiunii. lumină. Eq îşi ailă argu­ acest domeniu atît de im­
Tinărul Viorel Ilieş — unul dintre cei mai buni cxcava-
să de înalt patriotism — Azi lucrează pc şan­ mentul în renli'atea mun­ portant pentru rodnicia torişti de pe amenajare. Lucrează la cariera Netiş, pe un
pusă de partid în faţa tierele luminii de la Ulu cii şi vieţii. „EKG“ de 4,6 mc, incărcind zilnic 2 000 mc arocamente.
muncii.