Page 83 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 83
1 NR. 7 349 ® JOI, 25 IUNIE 1931 P<>q. 3
ia vetrele ie foc — semeni oteSiîi in bătălia
WZIUNE .> >
foileton : KarI pentru făurirea viitorului comunist ai
iii
- anii tinereţii.
i episodului 6
olclorică (Urmară din pag. 1) spun, ală care nu s-a putut mecanizarea muncilor grele.
realiza în România, cu posi N-am putut avea totul de la
ea programu-
început, clar oamenii n-au
o altă cerinţă a secretarului bilităţile din România, nu va
fi om niciunde. E bine că dat bir cu fugiţii. Dimpotri
general al partidului pusă in
vă. Şi dacă ne mlndrim as
i!ă faţa siderurgicilor cu ciţiva s-a spus lucrul acesta in faţa
j de glob Ite- tăzi cu ceva, aceasta este
:irocane ani în urmă. Asemenea oa reprezentanţilor muncitorilor
ulturalâ meni se găsesc pe platforma pentru că noi, clasa muncistabilitatea forţei de muncă
animate siderurgică. Tot acolo, la iz toare, trebuie să-l educăm şi continua preocupare pen
tal vorul flăcărilor l-am întâlnit pe aceşti uşuratici la minte, tru ridicarea calificării. Re
ul al Il-lca al
jr oamenilor pe fostul oţelar de acum a- în spiritul care ne caracterizultatele în producţie sînt e-
proape 20 de ani, loan Bo- zează. locvente.
1 democraţiei
sambluri mini ţlan, sublnginerul de azi. — Este foarte adevărat. N-a intr-adevăr, In deplin con
— Mi-a fost greu să piec fest niciodată uşor la oţelă- sens cu cerinţele exprese for
ere tul ui
. vieţii pe Pa de la o muncă... grea, a rie şl nici n-o să fie, inter mulate de tovarăşul Nicolae
seri al ştiinţi- spus el cu vocaa-i molcomă, vine loan Mărgescu, preşe Ceauşescu la ¡naltul forum
sodul ll dar hotărită. Mie parcă mi-a dintele comitetului de sindi muncitoresc, oamenii de aici
se străduiesc sa şi aşeze în
fost ruşine cînd i-am auzit cat. Totuşi condiţiile de mun
pe t o v a r ă ş u l Nicolae că s-au îmbunătăţit. Prin nu treaga activitate sub semnul Consiliul popular—- iador de decizie şi rezolvare a prob eme o* leca'e
Ceauşescu, secretarul general
meroasele autodotări realiza¡naltei calităţi şi eficienţei
al partidului, spunlnd că in te am asigurat un climat opridicate, hoiăriţi fiind să-şi
societatea noastră mal sînt tim de muncă, redueîndu-se îndeplinească şi chiar să-şi Preocupări susţinute pentru
* 4 u-
i; 5,05 Ritmuri oameni care fug, căutîndu-şl cu mult îmbolnăvirile profe depăşească sarcinile ce le
»o Radiopro- aiurea fericirea. Drept să sionale. Apoi, am trecut la revin pe acest cinci na,I. dezvoltarea activităţii de prestări
neţii; 7,00 Ra-
)0 Itevista pre-
ricrul melodii- Dezbateri recapitulative in învăţămintul poiitieo-ideoiogîe servicii şl a industriei mici
letin de ştiri ;
aţi muzicale ;
de ştiri; 10,05
populare; 10,20 Cînd ins sînt pregătite temeinic, dezbaterile Pe baza prevederilor do rie au avut şi conducerile o valoare a prestărilor de
-de muzică u- cumentelor Congresului al cooperaţi v ei „II aţegana “ servicii de 3684,5 lei, este
Formaţii artis-
ct; 11,00 Bule- Xli-lea al partidului, ale (care a deschis o secţie de necesară o preocupare mai
11,05 Cintecc pierd in calitate şi eficienţă Programului-directivă de marochinărie), şi coopera susţinută pentru valorifica
ulare; 11,20 A- creştere a nivelului de trai tivei de consum (care a rea tradiţiei locale, confec
Radio . ;
ib li citate ; 12,00 După cum începuseră nism economico-f inanciar, de jumătate din partici pentru actualul cincinal, înfiinţat un atelier auto- ţionarea de obiecte arti
ştiri ; 12,05 dezbaterile . recapitulative făcind referiri concrete şi panţi s-au remarcat doar de creştere continuă a bu moto si unul pentru tăie zanale si produse de larg
a folclorului de la cercul „Oficiu dc la felul în care se aplică ■prin prezenţă, ne interve năstării materiale .şi spiri rea mecanică a lemnelor consum corespunzătoare ce
Magazin teli- tuale a oamenilor muncii, de foc).
; 12,50 Cintecc calcul“ al C.M. Deva ar i'i in unitatea respectivă. nind nici măcar cu o fra rinţelor reale ale popu
00 De la i la putut primi calificativul Mai notăm că la dezba ză la dezbaterea recapitu a calităţii vieţii, Consiliul Consiliul popular• orăşe laţiei din oraş şi locuito
b univers 20 ; „foarte bine“. Intr-adevăr, teri au participat Marga lativă. popular al oraşului Haţeg nesc, biroul său executiv rilor din întreaga zonă a
mal; 16,15 Cîn- Haţegului.
e de Glieorghe propagandistul cercului, reta Moraru, secretar ad Mai mult, ne-a surprins şi-a stabilit ca sarcină per- . au acordat o atenţie per
,25 Coordonate loan Manea, a expus suc junct cu probleme de pro faptul că nici propagan nianentă dezvoltarea pres manentă • dezvoltării aces Pornind de la aceste
16,40 Ţara mea, cint principalele probleme pagandă al comitetului de tărilor de servicii către considerente, sesiunea Con
— folclor con- distul, nici secretarul ad tor activităţi, sprijinind e-
¡,55 Sfatul mc- ce vor fi dezbătute şi a in partid şi Gheorghe Tîrică junct al comitetului de populaţie, precum şi a in fectiv conducerile unităţi siliului popular al oraşului
,00 Buletin de vitat pe cei prezenţi la dis- — propagandistul celui de partid nu au luat atitudine dustriei mici. Făcîndu-se o lor care şi-au propus să Haţeg, desfăşurată recent,
)dă limbii ro- diseuţii. Tentele studiate al doilea cerc de învăţă- analiză amănunţită a con
Te apăr şi te faţă de o cursantă care, înfiinţeze secţii sau ser a analizat activitatea (ic
mea — emi- pe parcursul anului s-au mint ee funcţionează în ca după ce a venit Ia dezba diţiilor pe care le oferă vicii noi, acordîndu-le spa prestări servicii şi dezvol
itece; 18,00 O- încadrat în ciclul „Proble drul acestei organizaţii de teri cu întîrziere, la un mo oi-asul, s-a trecut la diver ţii corespunzătoare sau te tarea industriei mici, a-
,00 Succese ale me fundamentale ale eco bază — un propagandist
re; 20,40 Melo- ment dat s-a ridicat foarte sificarea activităţii de pres renuri. Cu toate acestea, doptind în acest sens o
; 21,00 Buletin nomiei socialiste, ale apli bine pregătit, care a în- calmă şi a părăsit sala, tări şi a secţiilor de in se poate constata că nu pe hotârire, cu prevederi şi
Radiocenaclu; cării noului mecanism eco c meat, şi a reuşit intr-o a- dustrie mică. Notăm cîte- termene concrete pentru
tr-o oră; 23,00 nom ico-financiar". numită măsură, să salveze pretextînd că este de ser ste tot s-a acţionat sufi
izicale; 23,30— dezbaterile de la căderea viciu la telefon (! ?...). va din rezultatele bune cient de energic pentru gă fiecare unitate cu resurse
> muzical noc- Hem arcă m intervenţiile Dacă la toate acestea mai obţinute in acest sens : si disponibilităţi.
bune, la obiect, ale primi in mediocritate. Aceasta Cooperativa meşteşugăreas sirea şi valorificarea tutu
lor cursanţi care au luat deoarece următorii cursanţi adăugăm faptul că 90 la ror posibilităţilor şi resur Este necesar ea realiza
S3SS cuvîntul - în special Eu care au luat cuvîntul, chiar sută dintre cei prezenţi nu că „Retezatul“ a deschis selor existente. Astfel, da rea măsurilor stabilite să
genia Zudor, Tania Micuţ, dacă şi-au citit notiţele în aveau caietele cu conspec cinci secţii, ceea ce îi per că in acest an, unele uni fie urmărită îndeaproape,
Dorina Nicoja şi Constan săilate pe hirtic, n-au reu te, este normal să punem mite realizarea unei pro tăţi se prezintă cu reali pentru ca această impor
tin Voicu. Ei au relevat e- şit să ne convingă că stu- sub semnul întrebării mo ducţii lunare de peste o zări notabile în acest do tantă activitate, care se
•ticului 420 — răsfrînge direct in creşte
Patria) ; Mun- senţa, pirghîile şi modul pîneşc bine tematica supu dul în care a fast condus jumătate de milion lei ; meniu — S.G.C.L. cu un
i (Arta) ; in- de aplicare a noului meca să discuţiei, iar mai mult şi s-a desfăşurat pe par S.G.C.L. a înfiinţat o sec plus de 556 000 lei, autoba rea generală a nivelului
arah (Grădina ţie de tîmplărie şi un sec de trai şi a bunăstării oa
IUNEDOARA : cursul întregului an învă tor de prestări în cartierul za — cu 105 000 lei şi coo menilor muncii, să se îm
seriile 1-11 ţământul. .politico-ideologic perativa „Haţegana“ — cu
Marfă furată Umanismul la cercul amintit. Aurel Vlaicu, realizind o 46 000 lei —, altele înre bunătăţească in perma
); Ancheta nentă.
nul haiducilor producţie lunară de 50 000 gistrează nerealizări. Deşi
1); PETRI concetăţenilor MIRCEA LEPĂDATU lei. O preocupare merito pe cap de locuitor revine DOINA COrOCARU
rmul şi extra-
irea) ; Spccta- Eu şi Întreaga familie
olelor (7 No- Mulţumîndu-le pe a-
ădina de tran- am trăit cu puţin timp ceastă cale tuturor con
ublica); LU- în urmă un adevărat sătenilor care au renun Scoaterea animalelor în tabere de vară
a romanţă de cataclism, cauzat do ie
Itural); VUL- ţat la odihna nopţii şi
dublă (Mun- şirea din matcă si revăr au fost alături de mine
[nătoarea de sarea în urma unor ploi şi in zilele următoare,- (Urmare din pag. 1) marea majoritate nefiind VIŢEI CU LANŢURI lelor pe vreme rea. Păşu
.fărul); LO- a apelor riului Strei. O- localnici — nu vor să LA GlT natul se face raţional, în
secolului XX nu-i pot uita nici pe re grijitorii — dintre care st
CTRtLA : Zbor dată cu lăsarea serii, prezentanţii organelor tîrziu. Cele 210 vaci cu audă de a-şa ceva. Şi, in
•itorcsc); ANI- puhoaiele au început să locale de stat — consi general, ei cam fac după Unitatea agricolă din remarcă Traian Alba, Au
m trăi şi vom izbească in zidurile ca lapte ale C.A.P. Bretea Gurasada are tabere per rel Manea, Andronic Far-
itorcsc); URI- liul popular comunal şi Muresană se aflau, la ora cum ii taie capul: pasc manente la Ulcş, Cimpuri- ca.ş, Peana Fusa. Petruţ;:
lut şi regăsit sei şi să le macine, dis miliţia Pui — care s-au 8 fix, in padocul strimt, vitele pe unde vor, seara
); BRAD • O- locând — de parcă ar fi deplasat de urgenţă la pe la orele 17—17,30 aduc Surduc, Gothatea si Gura Dan, Lente Dan şi ai ţii —
— seriile l-II fost jucării — terenuri plin de bălegar. Viorel Ni- sada. Tabere bine organi toţi sint localnici si dove
) ; GURABAR- în care-şi aveau rădăci faţa locului, dînd indi cula, tehnicianul însămîn- animalele la grajd... zate, cu apă aproape, cu desc multă constiinc.ozitu
dispărută (Mi- caţii sigure, precise, sol ţător, ne spune că la C.A.P.
.ŞTIE : Marfă nile numeroşi pomi şi date cu salvarea a tot Bretea Muresană vitele nu SOLUŢIE INADECVATA adăposturi pentru îngriji te în muncă. Elena De ac
ij ; Sub 4 stea- copaci. Lingă temelia tori. Păşunatul se face însă inginera şefă a cooperati
i) ; GEOAGIU- din piatră si beton a ca ceea ce mai putea fi ies la păşune mai devre c~n alandala, iar vacile vei. ne-a relevai activita
Snsîngerată salvat. me de ora 8,30, fiindcă a- C.A.P. Hia are tabere de
ură) ; HAŢEG : sei au săpat gropi dc proape' zilnic lipsesc unul vară puse la punct, pe pă dau lapte puţin — abia tea bună a lui Gheorghe
ir (Popular) ; peste ii metri adincime. Faţă de statul care şune este iarbă bună, pro 200 1 pe zi — din care Jureă, şeful fermei zooteh
is şi prietenii într-o asemenea situa mi-a acordat în scurt sau doi îngrijitori. Azi, de mănîncă şi viţeii. La bri nice care se ocupă mul1
: Pierdut şi pildă, n-a venit la grajd ducţia de lapte a ajuns la
i de cultură); ţie de groază am sim timp teren pentru o altă cel ce trebuia să scoată a- 1 100 1 şi creşte mereu. Sar gada din Gothatea 80 de ci. buna funcţionare a ta
Iunie); SIME- ţit forţa şi voinţa co casă şi numeroase ma cinile la producţia de lapte viţei sînt ţinuţi în grajd berelor de vară. Ca rezul
i de microfon lectivului. Un întreg sat, . teriale de construcţie, nimalele la păşune, pe nu legaţi la iesle cu lanţuri tat al acestei preocupări
LI A : Fugi, te mele lui Petruţ Ardelean. sînt îndeplinite. Iată cîteva
nina); GHE- ţăranii cooperatori din despăgubindu-mă şi bă argumente care ar îndem grele sau cu sfoară riscînd de la cele 130 vaci ce st
se trezeşte o Băiesti — comuna Pui, Elena Filipin şi Elena Şte să se sugrume şi li se dă mulg se obţin zilnic oirec
nr/'cr>> , neşte, rămân de aseme fan, care de la 16 vaci au na la concluzia că stabula-
au fost alături de mine ca hrană fin mucegăit. în 510—520 1 lapte şi produc
şi de familia mea. Pu nea foarte recunoscător muls abia 31 1 lapte, ne ţia liberă se desfăşoară în trebăm de ce nu se ame ţia creşte continuu.
hoaiele apelor au fost şi făgăduiesc că la locul spun că tovarăşul loan condiţii corespunzătoare. najează un padoc pentru
0£XPRES puternice, dar colectivi Hui, preşedintele, a fost de Ar fi exagerată o aseme- ei şi ni se spune că s-a Raidul nostru a eviden
aErrawîscssa tatea întregului sat a de muncă voi face totul dimineaţă la muls. Ingine ne'a apreciere. In ziua rai discutat, această idee, dar ţiat că stabulaţia liberă î
pentru a-mi onora cali
fost şi mai puternică : ra şefă a cooperativei ca dului nostru, Ia orele 9,30 conducerea cooperativei a animalelor nu se ridică —
tragerii din
mi-au salvat bună parte tatea de comunist. re trebuia să fie prezentă nu se terminase mulsul şi motivat că nu are mate în multe unităţi — la ni
42, 20, 3, 21, 29. din bunurile pe care la programul de grajd a toate cele 180 de vaci cu riale ? ! velul cerinţelor. Iată de cc
i : 1, 40, 19, 37, lc-am realizat o viată NEiCA GHERMAN venit tîrziu la lucru, iar lapte, răgeau de foame în milităm pentru o mai ma
întreagă. Băieşti contabila şefă a anunţat chise în padoc. De ce ? UN EXEMPLU re strădanie în aceastî
liguri : 1 llti 377 telefonic că este bolnavă. Fiindcă doi îngrijitori — DEMN DE URMAT direcţie din partea condu
C.A.P. Bretea Mureşană Florea şi Alexandrina cerilor de unităţi, a primă
n-are şef de fermă la zoo C.A.P. Sîrbi poate con riilor, a organelor şi or
Gheorghe — şi-au părăsit
tehnie, economista se află stitui un exemplu asupra ganizaţiilor de partid. Sta
KEA= munca. Dar fermiera Ro
uc32££!2S3r33ă3S în concediu, aşa că nu e di a Joschici a adus toate modului cum trebuie orga bulaţia liberă nu înseam
de mirare că de la 210 vaci vacile la grajd pentru a fi nizată stabulaţia liberă a nă a lăsa activitatea diir
>babil pentru s-au muls doar 191 1 lap animalelor şi cum se re zootehnie să se desfăşoare
unic 1981 : te, de dimineaţă. Abia pe mulse de ceilalţi îngriji flectă aceasta în produc la voia întîmplării. Dimpo
leneral instabl- tori. Soluţia nu a fost bi ţia ce se obţine. Unitatea
temporar no- la 8,30 — urmînd un tî- ne aleasă. Vacile din cele trivă, ea pretinde preocu
lea averse de năr ce cînta de mama fo are două tabere de vară pare permanentă penln
te de descăr- cului din muzicuţă — vi două loturi rămase fără - una pentru vaciu- cu buna organizare a puşuna-
, izolat şi grin- tele au fost scoase la pă îngrijitori puteau fi rrjulse lapte, alta pentru ce.eial-
va sufla mo- in tabăra de vară şi era tului, a taberelor de vară
ensiilcări tem- şune. Inginera şefă a te. Ambele dispun ue <ipâ, asigurarea cu îngrijitori
sectorul sudic, C.A.P., tovarăşa Niculiţa bine să fi făcut treaba de condiţii bune pena u în corespunzători — căi cc
va fi cuprin- Beldean, ne spune că nici asta chiar tovarăşii din grijitori. In tabăra pentru pot duce la creşterea con
27 grade ziua,
grade noaptea, nu poate fi vorba de a se conducerea cooperativei, vitele cu lapte est. i me tinuă a producţiei de lap
pe văl dlmi- La orele 9,30, vacile cu lap te ale C.A.P. Hia încă se mai organiza tabără în păşune, personalu! tehnicii -adm» najat si un fel i van te — cerinţă de mare în
mulgeau. Foto : VALER CRISTEA deoarece îngrijitorii — nistru tiv. pentru adăposiireci nu semnătate a etapei actuale,