Page 84 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 84
Pat». 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 349 © JOI, 25 IUNIE 1981
în India a apărut o nouă ediţie a volumului
(Urmare din pag- 1) Ceauşescu, tovarăşa Elena cerii muncitoreşti şi întă tul tovarăşul NICOLAE 1
Ceauşescu, tovarăşul Ilie rirea autogestiunii. CEAUŞESCU. România şi preşedintele Ceauşescu'
şedinţe al celui de-al II-lea Verdeţ, alţi tovarăşi din — Programul cu privire Magistrala expunere a DELIII 24 (Agerpres). — părută sub semnătura prof.
Congres al consiliilor oa conducerea de partid şi de la introducerea cuceririlor secretarului general al Urmare a interesului de Baldev, redactor-.şef al e-
menilor muncii din indus stat. revoluţiei tehnico-ştiinţifi-ce partidului a fost urmărită osebit generat în India diturii „International Re
trie, construcţii, transpor Din prezidiu fac parte, în toate ramurile economi cu deosebită atenţie, cu de de apariţia, la sfîrşitul a- porter“, cunoscut publicist
turi, circulaţia mărfurilor de asemenea, primii secre ei şi intensificarea progre plină aprobare şi satisfac nului trecut, a volumului
«ai finanţe pe conducătorul tari ai comitetelor judeţe sului tehnic, modernizarea ţie, fiind subliniată in re „România şi • preşedintele indian, este structurată în
nouă capitole tematice, o-
încercat al partidului, per ne de partid, preşedinţi ai şi înnoirea producţiei în petate rînduri cu vii şi în Ceauşescu“, editura „In ferind cititorului dale des
sonalitate proeminentă a consiliilor de conducere a- cincinalul 1981—1985. delungi aplauze, cu urale ternational Reporter“ din
epocii noastre socialiste, a le unor ministere, repre — Raport privind tipiza şi ovaţii. Delhi a tipărit o nouă e~ pre ţara noastră şi pro
lumii contemporane, ctito zentanţi ai conducerii or rea construcţiilor, liniilor în sală domneşte o atmos diţie a acestei lucrări con gresul ei economic şi so
cial, realizat sub conduce
rul României de azi - to ganizaţiilor de masă şi ob-, şi instalaţiilor tehnologice feră însufleţită, de puter sacrate gîndirii social-po- rea preşedintelui Nicolae
varăşul Nicolae Ceauşescu. şteşti, preşedinţi, prim-vi- şi a produselor. nic entuziasm. Participanţii litice şi personalităţii pre Ceauşescu, activitatea in
Alegind în fruntea aces cepreşediiiţi, vicepreşedinţi — Programul privind or ovaţionează îndelung pen şedintelui Republicii So ternaţională a României,
tui înalt forum al clasei şi membri ai consiliilor ganizarea şi normarea şti tru Partidul Comunist Ro cialiste România. Aşa cum contribuţia ei şi a şefului
muncitoare din România oamenilor muncii din uni inţifică a producţiei, a ce mân şi secretarul său ge se notează pe prima pa statului nostru la soluţio
pe cel mai iubit fiu al po tăţi- productive şl institute lorlalte activităţi şi creş neral, tovarăşul Nicolae gină, ediţia revăzută narea marilor probleme
porului român, ne facem de cercetare ştiinţifică şi terea productivităţii mun Ceauşescu, pentru Republi este „dedicată preşedinte ale lumii de astăzi.
ecoul dragostei neţărmuri inginerie tehnologică, de cii în perioada 1981—1985. ca Socialistă România, pen lui Nicolae Ceauşescu şi Noua ediţie este îmbo
te, încrederii şi stimei ce proiectări —■ muncitori, — Raport cu privire la tru eroica noastră clasă poporului României cu pri găţită cu două capitole in
lei mai alese pe care toţi tehnicieni, ingineri, econo reducerea normelor de con muncitoare, pentru minu lejul aniversării a 60 de titulate: „Ceauşescu în
oamenii muncii, fără deo mişti. sum la materii prime, ma natul nostru popor, con ani de la făurirea Parti slujba păcii mondiale" şi
sebire de naţionalitate^ le Participanţii aprobă apoi teriale, combustibili şi e- structor al socialismului şi dului Comunist Român“. „Şaizeci de ani în slujba
nutresc faţă de tovarăşul componenţa secretariatului, nergie în perioada 1981— comunismului. Se scandea De dimensiuni mai am poporului — cuvîntarea
Nicolae Ceauseseu, strălu comisiei de redactare a Iio- 1985. ză minute în şir „Ceauşescu ple dccît lucrarea prece istorică a preşedintelui
cit militant revoluţionar, tărîrii şi Chemării Congre — Raport cu privire la — P.C.R.“, „Ceauşescu şi dentă. actuala ediţie. a- Ceauseseu“.
de a cărui gîndire ştiinţi sului şi a comisiei pentru creşterea mai accentuată a poporul“. Sînt momente e-
fică, creatoare şi prodigioa pregătirea propunerilor de eficienţei economice în pe moţionante, încărcate de Reuniunea de la Madrid
să activitate sînt legate or candidaţi în vederea ale rioada 1981—1985. un vibrant patriotism, ca
ganic succesele istorice do- gerii Consiliului Naţional — Raport cu privire la re definesc atît de grăitor
bîndite de patria noastră al Oamenilor Muncii din recalcularea preţurilor de unitatea de nezdruncinat a Intervenţia reprezentantul«» ţării noastre
în edificarea noii orînduiri, industrie, construcţii, trans producţie şi livrare, pe ba întregului popor în jurul MADRID 24 (Agerpres). chemată să contribuie ia
cele mai îndrăzneţe pro porturi, circulaţia mărfuri za preţurilor externe la partidului, al secretarului — în şedinţa plenară de traducerea în viaţă a pre
iecte de viitor, cele mai lor şi finanţe. Au fost a- principalele materii prime. său general, chezăşie sigu marţi a reuniunii general- vederilor Actului final, la
fierbinţi năzuinţe de pro probate. de asemenea, sec — Raport privind situa ră a tuturor victoriilor europene, caro îşi desfă întărirea securităţii şi dez
gres şi fericire ale naţiunii ţiunile Congresului şi pre- ţia protecţiei muncii pe a- noastre în amplul proces şoară lucrările in capitala voltarea colaborării pe
române". zidiile acestora. nul 1980 şi pe primele cinci de transformare revoluţio Spaniei, reprezentanţii Va continent, la asigurarea
Propunerea privind ale în unanimitate a fost a- luni ale anului 1981 ; Pro nară a patriei. ticanului, Elveţiei, Suediei, vitalităţii şi continuităţii,
gerea tovarăşului Nicolae doptată următoarea ordine gramul de măsuri pentru în numele tuturor oame Franţei, U.R.S.S., Olandei, pe multiple planuri, a,pro
Ceauşescu în înalta func-. de zi: îmbunătăţirea activităţii de nilor muncii pe care îi re Maltei, Poloniei şi Iugos cesului început la Ifel-
ţie de preşedinte al Con 1. Expunerea tovarăşului protecţie a muncii. prezintă în marele forum laviei au evidenţiat nece sinki.
gresului a fost primită cu Nicolae Ceauşescu, secreta — Programul-Directivă al clasei muncitoare, parti sitatea intensificării rit Subliniind că în activi
deosebită bucurie, cu pro rul general al Partidului de creştere a nivelului de cipanţii exprimă deplina mului de lucru în toate tatea de pînă acum au fost
fundă satisfacţie de toţi cei Comunist Român, preşedin trai în perioada 1981—1985 adeziune la politica inter grupurile de redactare ale obţinute unele progrese,
prezenţi. Sub imensa cu tele Republicii Socialiste şi de ridicare continuă a nă şi externă a partidului reuniunii şi au relevat im vorbitorul a arătat, că. în
polă răsună din nou pu România, preşedintele Con calităţii vieţii. şi statului, hotărîrea lor portanţa găsirii de soluţii prezent, se impun accele
ternice urale şi ovaţii. Se siliului Naţional al Oame 2. Alegerea preşedintelui fermă de a milita pentru unanim acceptabile la pro rarea negocierilor, exami
scandează minute în şir: nilor Muncii, cu privire la Consiliului Naţional al Oa înfăptuirea ei, de a trans punerile şi ideile care nu narea şi găsirea de soluţii
„Ceauşescu — P.C.R.“. dezvoltarea economico-so- menilor Muncii. pune în viaţă orientările au fost. pînă in prezent, în toate problemele esen
Prin votul unanim al ce eială a României în cinci 3. Alegerea Consiliului şi indicaţiile date de tova rezolvate. In acest con ţiale ale reuniunii. cu
lor prezenţi, tovarăşul nalul 1981—1985, creşterea Naţional ai Oamenilor răşul Nicolae Ceauşescu, text, delegatul Elveţiei a participarea directă şi eu
Ni-colae Ceauşescu a fost rolului consiliilor oameni Muncii. obiectivele celui de-al XII- sugerat ca reprezentanţii .luarea în considerare a
ales preşedinte al Congre lor muncii, dezvoltarea de Trecîndu-se Ia primul lea Congres ai partidului, celor 35 de state partici intereselor tuturor ţărilor
sului, participanţii expri mocraţiei muncitoreşti, so punct al ordinii de zi, to pentru continua înflorire a pante să ia în considerare reprezentate. Pornind de
mând, astfel, sentimentele cialiste, în patria noastră. varăşul Constantin Dăscă- României socialiste. posibilitatea ca lucrările aici. reprezentanţii! român
de înaltă preţuire şi recu — Proiectul planului na lescu a spus : în această atmosferă de reuniunii să se încheie a subliniat necesitatea fo
; ţional unic de dezvoltare „Avînd deplina convin mare însufleţire şi angaja
noştinţă pe care întregul .către mijlocul lunii iulie. losirii mai eficiente a în
nostru popor le nutreşte, economico-socială a Româ gere că exprim dorinţa u- re revoluţionară, a luat Luînd cuvîntul. şeful de tregii structuri organiza'o-
din adîncul fiinţei sale, niei în cincinalul 1981— nanimă a participanţilor la sfîrşit şedinţa de deschide legaţiei române, ambasa rice a reuniunii si. în
1985. acest suprem forum demo re a Congresului al II-lca dorul Ion Dateu a reafir primul rînd a celor sase
faţă de secretarul general cratic al oamenilor muncii al consiliilor oamenilor
aî «partidului, pentru con — Raport cu privire la din industrie, construcţii, muncii din industrie, con mat poziţia de principiu a grupuri de redactare pen
tribuţia excepţională, teo dezvoltarea agriculturii şi. transporturi, circulaţia strucţii, transporturi, circu ţării noastre privind sem tru ca lucrările forumu
retică si practică, pe care industriei alimentare in pe mărfurilor şi finanţe, adre laţia mărfurilor şi finanţe. nificaţia deosebită a reu lui d‘> la Madrid să se
o aduce permanent la so rioada 1981—1985. sez, în numele dumnea După-amiaza zilei de niunii de ia Madrid, care. poată încheia către miilo-
prin bel “trîi-ile sale eole
luţionarea problemelor, car — Raport cu privire la lorul lunii iulie.
activitatea Consiliului Na voastră. t o v a r ă ş u l u i miercuri a fost consacrată
dinale ale edificării noii ţional al Oamenilor Mun Nicolae Ceauşescu, secre studierii documentelor pri în noul guvern francez, patru miniştri
orînduiri. la fundamenta cii pentru îndeplinirea si tarul general al partidului, vind problemele înscrise pe
rea ştiinţifică a politicii depăşirea sarcinilor rezul preşedintele Republicii So ordinea de zi şi supuse membri ai P.C.F.
Interne şi externe â parti tate din planul naţional li cialiste România, preşedin dezbaterii Congresului. Lu
dului şi statului, la trans nie de dezvoltare economi tele Consiliului Naţional al crările marelui forum de
24
PARIS
(Agerpres).
formarea revoluţionară a că şi socială în perioada Oamenilor Muncii, rugă mocratic şi muncitoresc La Paris s-a anunţat ofi — cinci miniştri de stat, 29
de miniştri şi nouă secre
societăţii româneşti. 1976—1980. pentru aplica mintea de a lua cuvin tul“. continuă joi, 25 iunie a.c., cial componenţa noului tari de stat. Pentru prima
Este ales apoi prezidiu! rea neabătută a noului mo In aclamaţiile şi uralele în plen şi pe secţiuni. guvern al Franţei, condus oară în ultimii 3-i de ani.
Congresului din care fac can ism econom ico-f in an ciar puternice ale participanţi relevă agenţia France
parte tovarăşul Nicolae perfecţionarea autocondu- lor la Congres a luat cuvân (Agerpres). de Pierre Mauroy. In a-
fara funcţiei de prim-mi- Presse, din guvern fac
nistru, cabinetul cuprinde parte patru membri ai
Partidului Comunist Fran
ger losif — sector mină Deva, cez. Pe. lingă socialişti şi
care au dovedit o buiiă pre
gătire teoretică şi practică. © comunişti, guvernul Mau
In sălile de expoziţie şi de <g> La Kremlin s-au în rea ţârii şi trecerea ei da roy include reprezentanţi
© Faza republicană a for lectură ale Bibliotecii judeţe cheiat, miercuri, lucrările la faudalism ia socialism. ni Mişcării Radicalilor de
maţiilor coregrafice, clin ca- ne sînt deschise două expozi sesiunii Sovietului Suprem Documentul subliniază că Stingă si Mişcării Demo
iirnl Festivalului naţional „Cîn- ţii de carte : „Pictura româ al U.R.S.S., în cadrul căreia C.C. al P.P.R.M. cheamă
ţarea României“, se va des- nească contemporană“ şi, res craţilor.
îfişura sîmbătă 27 şi (lumini- pectiv, „Cartea tehnico-ştiinţi- deputaţii au adoptat in u- oamenii muncii din întrea Preşedintele F r a n ţ e i ,
eâ 28 iunie, la casa de cultu fică în sprijinul producţiei“. nanimitate Apelul Sovietu R.F.G., a arătat că pentru ga ţară să-şi mobilizeze e-
ră. Participă formaţiile de gen a în cadrul concursului na lui Suprem ăi U.R.S.S. adre Est şi Vest a venit timpul forturile pentru traducerea Francois Mitterrand, a a-
din 7 judeţe ale ţării : Alba, ţional „Floarea prieteniei“, probat componenţa noii e-
Arad, Bihor, Caraş-Severin, ieri de la Casa judeţeană a sat parlamentelor şi popoa unor tratative neintirziate şi i viaţă a hotărîrilor Con ehipe ministeriale.
Hunedoara, Sibiu şi Timiş. © pionierilor şi şoimilor patriei relor lumii, pentru consoli serioase. „Ele trebuie să gresului al XVIII-lsa a! par
Ediţia din luna aceasta a „Am s-a dat plecarea Sntr-o inte darea păcii între popoare. ducă la reducerea şi nu la tidului. Cabinetul a fost format
fiteatrului artelor“ va avea loc resantă expediţie cicloturistică pe baza „acordului politic
astăzi, orele 18, la casa de pe traseul Deva — Hunedoa In ultima zi a lucrărilor, creşterea armamentelor ce
cultură, avind ea temă „Ni- ra — Sarmizegctusa — Călan în cadrul şedinţei comune lor două părţi — a spus ^ intr-un manifest dat de guvernămînt“, încheiat
eolae lorga — ilustru repre — Orăştioara de Sus — Cos- a celor două camere ale Brandt. Numai în asemenea Partidul Socialist şi
publicităţii concomitent la între
zentant al civilizaţiei româ teşti — Orăştie — Deva, par- Partidul Comunist şi apro
neşti şi mondiale“. © Peste curgindu-se peste 200 km. Cei Sovietului Suprem au fost caz tratativele vor avea un Geneva, Paris, Bruxelles,
Î00 de educatoare şl învăţă 10 pionieri de la cercul de adoptate hotârireci referi sens". New York şi Ottawa, peste bat de conducerile celor
tori din judeţul nostru au în auto-carturi vor face cunoş toare la dezvoltarea con 50 de laureaţi ai premiului două forţe politice.
ceput activitatea de perfec tinţă cu obiective economice,
ţionare in cadrul liceului pe social-cullurale şi istorice. © strucţiilor de locuinţe în U- ş$> La Ulan Bator au fost Nobel au anunţat lansarea „Adeziunea unei ample
dagogic, prin cursurile orga între 25 şi 28 iunie se va des niunea Sovietică, bazele le date publicităţii Chemările unei campanii la scară majorităţi a poporului
nizate de Inspectoratul şcolar făşura, la Sala sporturilor, e- gislaţiei cu privire la fon C.C. al P.P.R.M în întimpi- mondială pentru a se pune francez la politica pe care
judeţean, ce se desfăşoară în tapa judeţeană de şah, iar pe dul locativ din U.R.S.S. şi narea celei de-a 60-a ani capăt foametei, subnutriţiei am definit-o şi care con
tre 22 iunie şi 7 iulie. © terenurile de Ia stadionul ..Ce
Marţi a avut loc la E.M. De tate“, etapa judeţeană la tenis republicile unionale. versări a Revoluţiei Popu şi stării de subdezvoltare în stituie carta activităţii gu
va faza pe exploatare a con de cîmp. Tot pe stadionul „Ce lare Mongole. în document lumea a treia. In document vernamentale reprezintă o
cursului profesional „Trofeul tate“, in zilele de 27 şi 28 iu
minerului“. Dintre cei 3 par nie, va avea loc etapa repu Intr-un interviu acor se subliniază că revoluţia se arată că in prezent sute garanţie a reuşitei acestei
ticipanţi, calificaţi Ia fazele blicană de atletism pentru co dat ziarului sovietic „Lite- populară, care a eliberat de milioane de oameni da activităţi“ — a declarat
pe sectoare (Ia care au con pil categoriile I şi II şi Festi raturnaia Gazeta", Willy Mongolia de asuprire so pe planeta noastră sînt a- preşedintele Francois Mit
curat 107 mineri), pe primele valul sportului 'feminin la atle Brandt, preşedintele Parti cială, a deschis posibilităţi meninţaţi in fiecare an cu
trei locuri s-au clasat, în or tism, handbal, tenis de cîmp terrand în cadrul primei
dine, Florin Oancea — sector şi volei. dului Social-Democrat din nelimitate pentru dezvolta- moartea din cauza sărăciei. şedinţe a noului guvern
mină Deva. Traian Lăcătuş —
sector mină Troiţa şi Dollin- GHEORGHE GOSTIAN francez.
i?DLEG!Ul DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclel. fîberiu Isiroîe (redactor şef). Ltscîo Elena Lîeîu, Gheorghe Pave! (redactor şeî adjunct), Vasîîe Pâţara, Nicolas îîrcob
i
REDACŢIA $1 . ADMINISTRAŢIA Abonamentele ea îaa la oficiile poştale, factori! poştal! çî diîuzoriî voluntari
2700 Deva i str. Dr. Petra ©roza ar 35. Telefoane: Ï1275. U585. Î2157 . 20708 ăl® întreprinderi 5? instituţii 3 1
TIPARUL : Tipografia Deva atr. 23 August or 257. ©ostul ea ui abonament ! 84 îe! (p© 8 Suni), 48 le! (pe 8 îuaî). 96 !e! (un aa)