Page 88 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 88
Vm. 4 r»RUMU! SOCIAMSMUMH NR. 7 350 # VINERI, 20 IUNIE 1981
ZILELE CONGRESULUI, IN MIJLOCUL OAMENILOR MUNCII
lotărîrea minerilor ăn Lepeni Cărbune cit mai î Conferinţa la nivel înalt a Organizaţiei tre secretarul general al
O.N.U., Kurt Wai-dheim. K-
Unităţii Africane videnţiind pericolul pe ca
mult şi mai bun pentru ţară! ! re îl reprezintă pentru în
NAIROBI 25 (Age.-iv-**. Un apel la unirea efor treaga omenire cursa înar
— La centrul internaţional turilor tuturor ţărilor lu mărilor, el a arătat că u-
lOe această hotăiirc wau tea Consiliului Naţional ne-au vorbit minerii Petre de conferinţe „Kenyu-tta" mii în lupta pentru pace, riaşele resurse ce sînt ca
puternic animaţi minerii al Oamenilor Muncii a Belbe, Ion Buduliceanu Ş> din Nairobi continuă lucră destindere, împotriva cursei nalizate în scopuri distruc
Lupeniului, clupă ce au celui mai iubit fiu al po Nicolae Cosac. „Pentru rile celei de-a 18-a Confe
asculta! expunerea tova porului, tovarăşul Nicolae îmbunătăţirea calităţii — rinţe la nivel înalt a Orga .înarmărilor, pentru regle tive ar putea fi dirijate în
răşului Nicolae Ccuuşescu, Ceauşcscu, secretarul ge după cum afirmau ei, — nizaţiei Unităţii Africane, mentarea pe cale paşnică direcţia dezvoltării econo
neral al partidului, mine este necesară intensifica a diferendelor a fost lan mico a tuturor statelor, în
la deschiderea lucrărilor în intervenţia sa şeful sta special a tinerelor ţări ca
rul nostru de onoare. Noi, rea tuturor eforturilor, ost
celui dc al Il-lea Congres al tului kenyan. Daniel Arap sat dc la tribuna conferiri- re şi-au dobîndit recent
cei rămaşi acasă, ne stră iei îneît cărbunele scos din
consiliilor oamenilor mun Moi, preşedintele în exer ţei de la Nairobi de că independenţa.
duim să onorăm cit mai abatajele minelor să fie
cii. Dc iapl, însăşi în ex ciţiu al O.U.A. pentru o
bine acest mandat. Cel mai bun şi mai ieftin. In Memorandum al Ministerului Afareriior
punere a iosl subliniată perioadă de un an, a su
mal bine o putem face expunerea la Congres a
ncccsitalca sporirii pro bliniat că actuala reuniu
prin producţii lot mai secretarului nostru gene
ducţiei dc cărbune, una ne de la Nairobi trebuie ^xterne ai R.P.D. Coreene
mari de cărbune. Dorim ral, calitatea muncii şi a să contribuie la instaura
din principalele căi prin în acest sens ca în toate produselor a ocupat un loc PHENIAN 25 (Agerpres). Guvernul R.P.D. Coreene
care România şi-a propus principal, iar minerii Lu- rea păcii în Africa, la ex
zilele Congresului să ne tinderea înţelegerii şi coo — Agenţia ACTC a trans şi întregul popor coreean
să devină ţară indepen depăşim sarcinile dc plan, peniului sini hotărlţi să mis textul unui memoran — se arată în memoran
dentă din punct de vede nu facă nici un rabat de perării între ţările conti
să extragem cît mai mult nentului. El a adresat un dum al Ministerului Afa dum — îşi exprimă încre
re energetic. la sarcinile ce le au în u-
cărbune peste prevederi". apel tuturor statelor să cerilor Externe al R.P.D. derea că guvernele şi po
„Colectivul nostru s-a In sectorul III al minei, cest sens“. sprijine si să acţioneze Coreene, cu ocazia „Lunii poare'e din numeroase ţări
angajat să îndeplinească sector care a aplicat cu „Sarcinile izvorîte din pentru aplicarea rezoluţiei de solidaritate cu lupta ale lumii, organizaţiile in
planul semestrial mai de bune rezultate modernele expunerea tovarăşului 435 a Consiliului de ^Secu poporului coreean“, care se ternaţionale si democrati
vreme — ne spunea mais tehnologii de lucru cu Nicolae Ceauşcscu stimu ritate al O.N.U. eu privire desfăşoară în perioada 25 ce. ’personalităţi politice,
trul minier Dumitru Ma complexe mecanizate dc lează foarte mult munca la Namibia, să ceară re iunie — 27 iulie a.c. opinia publică progresistă
rin, secretarul comitetului producţie românească am noastră — arăta Alexc tragerea trupelor de ocu în document se arată că, vor desfăşura elorturi mai
de partid al sectorului V. întîlnit o puternică mobi Furdui, secretarul comite paţie ale regimului mino în urma repetatelor încăl intense de sprijinire a cau
tului de partid din secto
Acest angajament a iosl lizare privitul extinderea ritar rasist de la Pretoria cări ale acordului de ar ze; drepte a poporului co
realizat în chiar ziua În tehnologiilor avansate. De rul IV. Minerii se bucură clin acest teritoriu, şi să mistiţiu şi a provocărilor
dc o mare grijă din par reean de reuni floare paş
ceperii lucrărilor (Songre- la minerul şei de brigadă acorde un ajutor multila militare împotriva R.P.D. nică si independentă a ţă
.alui al ll-Iea al consi Laszlo Matyuş aflăm că tea conducerii partidului teral Organizaţiei Poporu- Coreene, pacea şi securi
şi stalului nostru, drept rului din Africa de Sucl- rii, vor denunţa une Urile
liilor oamenilor muncii'''. preocupările minerilor de tatea în peninsula coreea
Ge poate li mai frumos la Lupcni nu se rezumă IMtntru care sîntem hotă- Vest (SWAPO) — repre nă sînt puse în pericol că imperialismului şi ate re
numai la obţinerea de re rîţi să răspundem aşa cum zentantul legitim al popo a fost creată o atmosferă gimului marionetă do la
docil să-ţi respecţi cuvin- Se"
zultate cit mai bune cu a- se cuvine, prin laptele rului n am i bl an.
tul dat, să contribui din
plin la realizarea unuia cesle complexe, ci şi pen noastre de muncă. La cele
tru îmbunătăţiri privind peste 39 000 tone dc căr Preşedintele Prezidiu rou -j 'olilc al C.C. al
dintre cele mai nobile ţe
creşterea gradului de func bune extras suplimentar, lui R.S.F. Iugoslavia, Serghei m P.5.U.G.
luri ale ţării talc. lată o
ţionare a lor. „Indicaţiile vrem să adăugăm noi Kraigher, l-a primit pe mi Poliţia italiană a ini
aralriţic demnă de toată dale dc secretarul gene sporuri. In prima zi a Con nistrul de externe al Tur ţiat un vast raid anti-tero-
cinstea, la care minerii ral al partidului în acest gresului am înregistrat una ciei, Uter Turkmen, aflat în rist în regiunea îorino, cu
Văii Jiului ţin toarte mult sens — spunea interlocu dintre cele mai mari pro vizită oficială la Belgrad. românească intitulată „Rap
care prilej a fost depistată
„Ortacii noştri Petre torul —- au găsii Ia noi un ducţii zilnice din această A fost exprimată dorinţa sodia română". o ascunzăloa-e a organ,ra
Constantin şi Teodor Bon teren fertil. Avem un co lună, depăşind planul cu comună a Iugoslaviei şi ^ la Berlin s-a deschis ţiei teroriste autointitulate
calo, ambii Eroi ai Muri Turciei de a întări relaţiile prima sesiune a Camerei „Brigăzile Roşii". Poliţia a
lectiv experimentat, cu 5 la sută. Considerăm că
cii Socialiste — arăta mi . oameni bine calificaţi, iar e dc datoria noastră, a mi de prietenie şi de a pro Populare a R.D. Gennctne arestat şapte persoane şi a
nerul loan luga, din sec rezultatele se văd“. nerilor, să păstrăm in per mova cooperarea bilatera in noua legislatură. Deou- confiscat ma' multe arme
de foc, documente şi acte
torul IV — se aiid la Con Despre permanentele manenţă acest ritm de lă. De ambele părţi s-a taţii au reales pe Erich Ho-
necker, secretar general al
greş, cu mandatul de a preocupări privind îmbu producţie pentru că ţara subliniat necesitatea conso de identiiate false, precum
exprima ataşamentul nos nătăţirea calităţii cărbu are nevoie . de cît mai C.C. al P.S.U.G., in funcţia şi o sumă de bani.
tru profund Ia politici nelui, în vederea sporirii mult cărbune“. lidării destinderii pe plan de preşedinte al Consiliului Cei şapte arestaţi sînt
partidului şi statului, dc producţiei de cocs din mondial şi a Instaurării li de Stat al R.D.G. acuzaţi de organizate în
a votat alegerea în frun cărbune dc Valea Jiului, C. IQVĂNESCU nei noi ordini economice Preşedinte al Camerei bandă armată, port ilegal
internaţionale. Populare a fost reales de armă şi deţinere de ma
terial expioz
& în cadrul festivităţilor Horst"Sindermann, membru
<!> in faţa bazei militare
în condiţii de eficienţă şi înaltă calitate dedicate în Elveţia cente al Biroului Politic al C.C. amedeane amrriasate la 14
narului „George Enescu", al P.S.U.G., iar preşedinte
km distantă de oraşul He-
raklion din Insula C-efa
la Zurich a avut loc des- al Consiliului de Miniştri —
£ 1^ • rJ O. r\ ~ '■*“*" \A/"" - (Grecia) s-a desfăşurat o
Planul producţiei nete — demonstraţie de protest îm
potriva prezenţei militare o
S.U.A. pe teritoriul g'sc.
îndeplinit ritmic şi integral Manifestanţii au scanda, lo
zinci ca „Mediterana vrea
pace şi prietenie" şi „Afa
După primele cinci luni muncii cu 5—7 procente, cu o peliculă mult mai ră clin Grecia cu ba’rie
ale anului, activitatea de într-o altă hală de pro rezistentă la lovire, cu un morţii ■“
producţie dc la Secţia de ducţie s-a reuşit punerea luciu caracteristic îmbu <$• La Geneva s-au în
mobilă din Brad înregis la punct a maşinii de lus nătăţit. în. luna iulie vrem cheiat lucrările celei de-a
trează depăşiri la princi truit cu sase cilindri, care să realizăm primele produ 67-a sesiuni a Conferinţei
palii indicatori. Un plus a stat inactivă o bună pe se de mobilier aplicînd internaţionale a muncii —
de 925 000 lei la producţia rioadă de timp din lipsa noua tehnologie. îmbună conferinţa anuală a O.l.NT.
netă şl de 1,25 milioane pieselor de schimb. Cit de tăţim pe de o parte cali A.genda sesiunii a cuprins
lei la producţia marfă, in avantajoasă este utilizarea tatea mobilei, iar pe de un mare număr de proble
timp ce beneficiul supli acestei maşini ne-a demon altă parte, prin intrarea în me referitoare la o arie
;
mentar se apropie de strat-o Aurelia Ilaida. şefa producţia de serie a ca importantă a vieţii soc a’e
200 000 lei. Chiar dacă pre echipei de lustruit. merei combinate tip „Bel mm" şi domeniului munci' d-n
zentarea a fost sumară se — într-un schimb. un vedere“, reuşim să utili - ...u.iuuir 1 ,apo ticzi m i . r - cele 145 state membre, in
poate constata că un obiec lucrător reuşea să lustru- zăm mai judicios capaci ruonstraţii <ir protest in Tokyo faţă fie prezenţa în apele n majoritate ţări in curs de
tiv deosebit de important iaseă aproape 30 de uşi tăţile de producţie, să evi pone a unei flote americane, Foto : Japan I’ress dezvoltare
pentru întregul colectiv de pentru dulapuri sau vitri tăm strangulările de pe
muncă din secţie îl repre ne, pe cînd la maşină 10 fluxurile tehnologice. Prin
zintă îndeplinirea ritmică minute sînt suficiente pen funcţionarea acestei ma STUDII DESPRE numărul condorilor din
şi integrală a producţiei tru a realiza această can şini la randamentul ma GHEŢARI California a scăzut in ul
nete planificate, în condi titate. xim putem redistribui în timii ani de la 40 la 30
ţii de eficienţă şi calitate Este adevărat însă că alte ateliere ale secţiei de Climatul in regiunea S MERIDIANE de exemplare, iar specia
ridicate. Dar cu aceasta nici acum nu se prea uti ficitare în forţă de muncă Munţilor Tianshan. din se află în pragul dispari
găsim şi o explicaţie, a bă lizează maşina la randa încă 10 lucrători. nord-vestul Chinei, sc ră ţiei totale. Ornitologii în
tăliei ce se dă pentru ob mentul ei maxim pentru ceşte continuu — alirmă cearcă să salveze cux'Slc
ţinerea unei productivităţi că depăşeşte cu mult ca Iată deci, la Secţia de experţii chinezi care des păsări de la pieire prin e-
tot mai mari a muncii în pacitatea de producţie a mobilă Brad, se găsesc so făşoară aici o susţinută rezultă că penouau de laborarea unui program dc
secţie, ştiut fiind că ridi altor sectoare. luţii. atunci cînd sînt cău activitate in cadrul unui formare a gheţei a cres
carea productivităţii mun Pentru a rezolva totuşi tate. pentru ridicarea gra pragra" dc cercetare şi cut de ta patru la şase înmulţire in condiţii de
cii este calea principală această anomalie, în sec dului de utilizare a capa catalogare a gheţarilor, ani. iar stratul de gheată captivitate;. Se apreciază
prin care rezultatele. în ţie s-au dispus unele mă cităţilor de producţie exis sub egida UNESCO. Sc că acest program are toa
orice domeniu de activita suri care să conducă la u- tente, pentru accelerarea realizează — după cum se îngroaşă chiar şi vara. te şansele să reuşească,
te, pot fi amplificate con tilizarea la întreaga capa înnoirii produselor şi teh relevă a g e n ţ i a China Dealtfel, temperaturile me deoarece s-au creat con
tinuu. citate a maşinii. Ce anu nologiilor. Nouă — ample sludii a- dii Înregistrate vara sini diţii apropiate de cele din
Aşadar, la Secţia de mo me s-a întreprins, ne-a Argumentele acestei ini supra vitezei de deplasa acum cu peste cinci grade locurile unde condorii au
bilă Brad este evidentă spus Mihai Simeria. şeful ţiative creatoare se regă re a gheţarilor, a piocc- mai scăz.ulc clecil în de trăi 1 în libertate. Ouăle
preocuparea de a organiza sectorului finisaj. sesc cu prisosinţă în redu sului dc acumulare şi to ceniul anterior.
cît mai bine fluxurile de — Am făcut o serie de cerea costurilor de pro pire, ca şi a temperatul ii lor vor ti introduse în in-
producţie şi de a utiliza modificări in fluxul de ducţie. în creşterea pro existente în straturile sta CONDORUL... cubaloarc speciale, unde
deplin capacităţile din do producţie pentru a aplica ductivităţii muncii, în ceea bila ale coloşilor dc ghea va putea li urmărită evo
tare. fiind realizată mo în condiţii dc eficienţă ce aşătam la început: în tă. aflaţi in număr mare Lista speciilor de ani luţia embrionului. Condo
dernizarea şi mecanizarea sporită o nouă tehnologie deplinirea ritmică şi in în zona menţionată male pc cate de dispariţie rii calilornieni, socotiţi a
sălii de maşini, prin in de finisare, cea cu polies- tegrală a producţiei nete Aserţiunea cu privire continuă să crească cu- fi cele mai mari păsări ce
troducerea rolelor trans ter, adică să înlocuim fini planificate. în condiţii do la accentuarea răcirii cli prinz.înd între altele si vieţuiesc. în America de
portoare. Odată eu aceasta sajul pc bază de lacuri cu eficienţă şi calitate ridi mei se întemeiază pc ob condorul Potrivit oameni Nord, an deschiderea ari
a scăzut efortul fizic, a cel pe bază de polies- cate. servaţiile recente din caic lor dc ştiinţă americani. pilor de peste trei metri.
c r e s c u t productivitatea ter. mult mai avantajos. DORIN CORPADE
COlEGfUl DE REDACTîEr Sabin Cerbu. fon Cioclef, Tiberiu Islrcife (redactor şef) lucio Elena liciu, Gheorghe Pavei pedocto' se< odiuncf) Vasile Pâţan. Nicolae Tircob
KFDACŢTA $1 ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fae ta oficiile poştale, factorii p'-stall şt difuzor*! voluntari
î700 Oe>s , or Petru Grezs nr 35 Telefoane! 11275 ÎI585 1215? 20708 diD întreprinderi sl in<timţU-
sţr
TIPĂRIT • T\fy gr rjfln etr 33 A nene* nr 25? Costul anul abonament i 24 le! 'pe 3 luni* ini n» f> luni', 9n 1«! fun an'