Page 9 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 9
■fWbtWâ Jud. Rxúi
De uctura
CĂRBUNE
PESTE PREVEDERI
La încheierea celor 5
luni de activitate, între
(ây bazinul carbonifer din
prinderile
miniere
al
Văii Jiului se prezintă
cu un bilanţ bun. Şase
dintre acestea — Lu-
peni, Bărbăteni, Paro-
şeni, Uricani, Vulcan şi
cariera Cimpu lui Neag
— raportează depăşiri
Al COMITETULUI
Comunistul Constantin Popescu de Ia Preparaţia eărbu-
P O P U L A R J U D E Ţ E A N nelui Petrila este unul dintre destoinicii şi pricepuţii strun
gari de aici cu care preparatorii se mîndresc. în Intagi-
I ne, Constantin Popescu exceutind cu mare precizie o piesă
Ia strung.
Foto: VASILE BELDIE
Anul XXXIII, nr. 7 331 JOI, 4 IUNIE 1981 4 pagini - 30 banî
ale sarcinilor de plan.
Cele mai semnificative
sporuri de producţie
le-au înregistrat harni
cii mineri de la Lu- Cînd producţia destinată cină de prim ordin pentru
peni — 35 900 tone căr exportului se află sub colectivul nostru de mun
bune, şi Iîărbăteni — semnul extremei urgenţe, că. Din luna mai putem
17 800 tone. Cel mai iî- în unităţile în care aceasta consemna un reviriment
năr colectiv'*al Văii Jiu se realizează, se impune o în această direcţie. Oame
lui — oamenii muncii organizare riguroasă, întă nii muncii, mobilizaţi in
de la cariera Cîrnpu lui rirea ordinii şi disciplinei permanenţă de organizaţii
Neag — au reuşit ca în muncă şi tehnologică, le de partid, sînt preot u-
printr-o mobilizare e- îmbunătăţirea continuă a paţi de obţinerea unui
T o v a r ă ş u l Nicolae ră în care masele de oa realizat integral cu piese xemplară să extragă calităţii şi o grijă deosebi înalt nivel tehnic şi cali
Ceauşescu, secretar gene meni ai muncii, întreaga româneşti, eliminîndu-se suplimentar de Ia înce tă pentru adaptarea ope tativ al produselor, care
ral al Partidului Comunist noastră naţiune au sărbă reperele prevăzute a fi a- putul anului aproape rativă a producţiei la ce să satisfacă întru totul exi
Român, preşedintele Repu torit gloriosul jubileu »1 duse din import şi obţi- 11 000 tone huilă. Rezul rinţele pieţei externe. E- genţele partenerilor din
blicii Socialiste România, partidului — înfăptuitorul nîndu-se astfel o impor tate deosebite în cele 5 xistînd, deci, atîtea impe străinătate.
a efectuat, miercuri, o vi idealurilor de independen tantă economic valutară, luni au obţinut şi co rative să încercăm să ve — De ce a fost nevoie
zită de lucru în unităţi ale ţă, libertate şi progres ale în continuare au fost în lectivele de mineri de dem cum sînt ele materia să treacă atîta timp pînă
industriei constructoare de poporului, nucleul vital al făţişaţi principalii indica la Paroşeni, Uricani şi lizate într-una din între a ajunge la... reviriment ?
maşini din Capitală. patriei. tori de plan pe primele Vulcan. prinderile judeţului, I.M.C. — A fost necesară o re
lnseriindu-se în stilul de T o v a r ă ş u l Nicolae cinci luni din acest an. ECONOMII Deva, unde principalele organizare a formaţiilor de
m u n că de mare dina Ceauşescu s-a oprit în pri Secretarul general al produse oferite pieţelor ex lucru în concordanţă cu
mism, al secretarului mul rînd la întreprinderea partidului a indicat ca în Preocuparea colecti terne sînt eahlele de tera tehnologiile de fabricaţie.
general al partidului, „Automecanica“ — unita treprinderea „Automecani vului de muncă de la cotă. Pregătirea producţiei de
noul dialog cu făuritorii te căreia, m urmă cu un ca“ să realizeze an de an aglomeratorul nr. 1 din — Realizarea şi livrarea export a impus luarea a
bunurilor materiale a evi an, cu prilejul precedentei producţii sporite, să con C.S. Hunedoara pentru producţiei de export, ne
denţiat, -o d a t ă mai vizite făcute aici de se tribuie cit mai substanţial îndeplinirea ritmică şi spunea tovarăşa Rodica So- D. CORPADE
mult, preocuparea constan cretarul general al parti la creşterea producţiei de integrală a sarcinilor Ia mesan, secretar adjunct al
tă a tovarăşului Nicolae dului, i s-a încredinţat im motoare româneşti. producţia fizică s-a sol comitetului de partid de
Ceauş eseu, pentru exami portanta sarcină de a asi S-a stabilit ca obiectiv dat, în perioada par la I.M.C., constituie o sar- (Continuare în pag. o 2-aJ
narea la faţa locului a mo mila în fabricaţie motoare prioritar realizarea unor cursă din acest an, cu
dului cum sînt transpuse Diesel româneşti de 360 CP. motoare de putere medie realizarea peste plan o
în viaţă programele com In Secţia motoare, gaz fără suflantă, necesare 16 500 tone aglomerat
plexe de dezvoltare şi dele au raportat că sarci pentru echiparea mijloace fondant, Demn de re
optimizare a economiei na na primită la precedenta lor auto, continua îmbună marcat este şi un alt
ţionale elaborate de cel vizită a fost îndeplinită — tăţire a parametrilor con aspect: în paralei cu
de-al XTT-lea Congres al primul motor Diesel de 360 structivi şi de consum. obţinerea sporurilor de Ieri, la Liceul pedagogic lucrări realizate de către
partidului, menite să asi CP este gata şi, în semn de Au fost vizitate în con producţie, destoinicii a- din Deva s-a desfăşurat elevii liceelor „Avram Ian-
gure propulsarea României înaltă preţuire, secretarul tinuare spaţiile şi halele glomeraioriştl, prin uti sesiunea de referate şi co cu“ din Brad şi indus-
socialiste pe orbita unei general al partidului a ce vor adăposti noile linii lizarea judicioasă a e- municări ştiinţifice ale e- ti ral nr. 3 din Deva,
civili*tţii superioare. fost invitat să acţioneze tehnologice prevăzute în nergiei electrice şi com levilor din licee, organiza industrial nr. 2 din Lu-
Noua vizită de lucru a butonul de pornire. în a- planul de dezvoltare a în bustibilului au redus tă de Inspectoratul şcolar peni. Lucrările au conti
secretarului general al plauzele celor prezenţi, to treprinderii. Secretarul ge costurile de producţie judeţean şl de Comitetul nuat apoi în secţiuni, aici
partidului eu făuritorii de varăşul Nicolae Ceauşescu neral al partidului a indi eu 700 000 Iei. (Vasile judeţean al U.T.C. Sesiu prezentînd comunicări 269
bunuri materiale a avut a declanşat mecanismul de cat conducerii unităţii, mi- Grigoraş — corespon nea a întrunit elevi şi ca de elevi.
loc în atmosfera de entu pornire a motorului. S-a dent. dre didactice de la liceele A fost o manifestare
ziasm, de angajare plena- subliniat că motorul a fost (Coniinuare in pag. a 4-aî ştiinţifică de ţinută, in ca
de diferite profile din ju
deţ, între acestea predo- drul căreia elevii si pr.:f »-
sorii au demonstrat tem. i-
minînd liceele industriale. nicia instruirii şcolare in
Sesiunea a debutat eu unităţile hurîedorene de
prezentarea în plen a unor învăţămînt.
gregalcle. a SIMPOZION.
Sub conducerea prof. Dota
Lolean şi Emilia Călinescu.
la Şcoala generată nr. 2 din
Orăştie s-a organizat sim
tate 450 tone lolium şi lu- 0 MICROIUDKOCEXI KA pozionul ,,et> de trepte de lu
mină“.
prezentat
comu
Au
cernă, faţă de 400 tone în LA PENTRU NEVOILE GOS nicări Aurica Urs, Mireia
Gheorghc
scrise în plan. Producţia na lui Lazăr, din satul Hăv- Socaciu, Danielă Buftea si
Mari
PODĂRIEI.
este bună. De pe 20 ha cu ţăgani, şi-a construit — fo Georgeta Ignat. Simpozionul
a fost întregit eu un recitai
lolium la ferma din Lă- losind o roata de moară, un de poezie şi muzică linără.
puşnic s-a obţinut o recol generator şi un transforma sa DEZBATERE. „Formarea
o
microliidrocentrală
—
tor
omului nou, preocupare eon
tă de 270 tone, iar de pe pe valea Girliştei. In aecst stantă a organelor şi orga
întreprinderile agricole 15 ha, este insuficientă. A-
un hectar cu lucerna re
de stat au o pondere în vem o păşune însămînţată zultă 8 tone la prima coa fel, folosind forţa apei care nizaţiilor de partid“ a fora
trece pe lingă casă, îşi a-
tema
dezbate“,
reuşite
unei
semnată în zootehnia hu- în apropierea grajdurilor să. Cornelia Damian, eco sigură energia electrică de organizate de Consiliul oră
nedoreană. De aceea, mă şi vom aduce în curînd a- care are nevoie în gospo şenesc de educaţie politică i
dărie. £ SECŢIE DE ‘ BĂU
la
cultură
Brad
socialistă
surile stabilite de plenara nimalele aici. N-avem însă nomista fermei din Mintia, TURI RĂCORITOARE. I.a uzina de preparare a i.M.
Comitetului judeţean de unde păşuna oile. Ni s-a ne spunea : „în 26 mai am Băiţa, cooperativa de con Barza.
partid din luna mai a.c„ oferit o pajişte în satul început recoltarea celor 25 sum comunală a început a-
menajarea unei secţii pentru
privind organizarea mal Boia Bîrzii, dar nu are TRAIAN BONDOR producerea de băuturi răco
bună a păşunatului, asigu prea multă iarbă şi, în ritoare din citrice. Acum se
construiesc bazinele de omo
rarea unei baze furajere plus, nu există acces la genizare şi se montează a-
bogate pentru stabulaţia sursă de apă. Vom lua le {Continuare în pag. a 3-a}
următoare vizează în bună gătura cu Inspectoratul sil
măsură şi aceste unităţi vic pentru a ni se permite
agricole. I.A.S. Mintia, de să trecem printr-o păduri
nildă. dispune de un efec ce pentru a duce oile la
I.K.1.LÎ.M. — secţia S.H. tiv de circa 10 000 bovine adăpat“.
Vulcan. Strungarul Ilîc si cam tot atîtea oi care.
Mîrr.ă executiv bucşe ventil Problema, mai bine-zis
de foarte bună calitate. Ia ora actuală, sînt la pă soluţionarea ei, trebuie ur
şune. Cum este organizat gentată întrucît vremea
si cum se desfăşoară păşu- este destul de înaintată ; în
natul ? păşunea de pe malul Mu
ÎN ZIARUL DF AZI ..în condiţiuni bune. — reşului viţelele nu prea
ne spunea Marin Constan- mai au ce să pască şi ne
© Concreteţea şi efi tinescu, directorul între cesită hrănirea la iesle cu
cienţa merg mină în prinderii. Vacile eu lapte masă verde, ceea'ce afec
ale fermei din Lăpuşnifc se tează baza furajeră ce se
mînă, o Popasurile tu
ristice, staţiunile de o- întorc în fiecare zi sătule pregăteşte pentru iarna ur
de la păşune şi. ca urma mătoare.
dihnă şi tratament îşi re, producţia de lapte a
aşteaptă — bine pregă ajuns la circa 2 400 1. Oile Recoltarea, transportul şi
tite— oaspeţii. ® Pe-un depozitarea furajelor se
au, de asemenea, păşune desfăşoară din plin. Din
picior de... Plai. o De bună. La ferma clin Min situaţia ce ne-a fost înfă
la Ministerul Educaţiei
tia însă — specializată în ţişată de Traían Mihăilă,
şc învăţămîntului. ® creşterea viţelelor — avem inginerul şef al întreprin
• Fapte din instanţă. unele necazuri... Păşunea derii. rezultă că pînă la Complexul de vaci de Ia Sibişei, Se recoltează uJtimeie suprafeţe de lolium.
clin lunca Mureşului, circa ora actuală au fost rceol- Foto: VIRGIL ON'OIU