Page 90 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 90
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMUL!
0 brigadă a educaţiei,
o brigadă a succeselor In zilele Congresului, Televiziune r
în mijlocul oamenilor muncii
La mina Lonea îşi des productivităţii muncii, in şi orice abatere de la nor 9,30 Tclcşcoală
făşoară activitatea o bri dicator care exprimă foar me costă întreaga brigadă. 10,10 Telecinematcca (relua Pi
re)
gadă de mineri, care s-a te bine munca din subte Şeful de brigadă a insti (Urmare din pag. 1) gradului de recuperare. To 11,40 Limba română
tăcut cunoscută în Valea ran. tuit o regulă : dacă un varăşul Nicolae Ceauşeseu 12.00 Enescu în documente
inedite
Jiului şi judeţ prin lansa In planul educaţiei, al schimb are o defecţiune, tiveie din c/omeniul pre a supus spre aprobare 13.00 Mozaic cultural-artis-
rea, cu ani în urmă, a u- disciplinei, şi nu numai la nu părăseşte abatajul pînă parării minereurilor, nc Congresului oamenilor tic-sportiv
nei iniţiative de mare va locul de muncă, membrii nu o remediază, iar aceas spunea : „Avem sarcina muncii să nu se mai ad 18.30 Iunie — cronica eve
nimentelor politice
loare „Brigada de produc brigăzii conduse de Ioan ta să fie făcută cu multă expresă de a îmbunătăţi mită nici un lei de creş 18.50 1.001 de seri
ţie şi educaţie“. La timpul Cojocariu au făcut progre corectitudine. Ne înţelegem tehnologiile de preparare. tere a datoriilor externe, 19.00 Telejurnal
potrivit s-a scris mult des se considerabile. în colec foarte bine între noi, de Un colectiv din unitatea Această sarcină ne revine 19.30 Forumul democraţiei
pre aceasta, despre avan tivul în care muncesc şi fapt, de aceea avem şi rea noastră a pus la punct o şi nouă şi dc accca ne 19.50 Telcenciclopedia
20,35 Şlagăre de azi, şlagă
tajele iniţiativei, cît şi trăiesc despre aceştia se lizări bune“. nouă metodă de prepara străduim să reducem cit re de ieri
despre numărul tot mai vorbeşte adesea la super Despre rigurozitatea cu re prin prcconcentrarea sc poale mai mult utiliza 21,15 Film serial : „Dalkis*.
Episodul 13
mare de brigăzi care au lativ. Şi nu numai pentru care se lucrează în această minereurilor. Metoda con rea unor reactivi din im 22.00 Telejurnal. Sport Tntreprlm
îmbrăţisat-o. Rezultatele faptul că ar fi fost din- brigadă am aflat multe tribuie Ia introducerea in port, iolosind pe scară lot 22,25 Nocturnă Tv. funciare, £
sînt. fără îndoială, bune şi totdeauna nişte oameni la detalii la mina Lonea. circuitul productiv a mi mai largă reactivii pro înfiinţată ii
tre Sntrcpr
se regăsesc cu precădere locul lor, conştiincioşi, de Chiar în biroul sectorului nereurilor mai sărace in duşi in tară 1 '. tîndu-sc c»
în rîndul formaţiilor de votaţi scopului comun. în III un afiş anunţă că „La conţinuturi, Ia creşterea D. COP.PADE : RADIO şi diversifi«
brigada Cojocariu se lu BahMdBHBMaaagaMegaB tor cerinţe
partid in i.
crează după grafic ciclic :
TRîBUISA EXPERIENŢE! letin de ştiri; 5,05 Ritmuri ca oble - tiv
BUuuwiîŞTl I : 5,00 Bu
operaţia de tăiere pe fîşie
lor cu cai
se execută in schimburile I matinale; 6,00 Radioprogra- unităţi şi-a
si 1IT, iar în schimburile mui dimineţii; 7,00 Radio păşit in mc
jurnal; 8,00 Revista presei; Xn fiecare
ii şi IV se execută celelal de plan oi
8,10 Curierul melodiilor ;
te operaţii, inclusiv revizii 9.00 Buletin de ştiri; 9,05 care an al
lucru care au făcut din o- rîndul brigăzii au mai fost si reparaţii“. Este elocvent Varietăţi muzicale; 10,00 treprinderii
pc clrum ui
biectivele iniţiativei un şi abateri de la disciplina chiar şi acest exemplu, pe Buletin de ştiri; 10,05 Re creatoare
principiu de muncă şi muncii, dincolo de porţile care conducerea sectorului vista literară radio; 10,40 muncitoresc
româneşti
Mindre
plaiuri
viaţă. întreprinderii îşi mai făcea a găsit de cuviinţă să-l a- — muzică populară; 11,00 ten ţa şi r<
Ioan Cojocariu, miner cite unul de cap, după ducă la cunoştinţa tuturor Buletin de ştiri; 11,05 Atlas de oameni
crescut şi
cultural; 11,35 Avanpremie
şef de brigadă la sectorul cum ne spunea Gheorghe in vederea generalizării. ră Radio-TV.; 12,00 Bule — este pus
III, cel care a lansat ini Pintilie, component al bri Este de prisos să mai tin de ştiri; 12,05 Publicita le. Aşa dc
ţiativa, a fost bine inten găzii încă de la lansarea spunem că la baza succe te; 12,30 Din comoara fol chciat cu <
milioane le
ţionat, gîndind că întotdea iniţiativei. Dorinţa şefului selor obţinute de brigada clorului nostru; 12,45 Parti
dul, pacea, munca — piese
una rezultatele în muncă de brigadă, care pînă la condusă de Ioan Cojocariu corale; 13,00 De la 1 la 3;
depind în primul rînd do urmă a devenit dorinţă co stă în mare măsură ordi 15.00 Meridian-club; 16,00
calitatea celor alături de mună, să formeze un co nea şi disciplina, introdu Radiojurnal; 16,15 Ansam
bluri corale muncitoreşti ;
care lucrezi. A crezut per lectiv unit, disciplinat, din se de şeful de brigadă şi 16,30 Tineri interpreţi do
manent îrţ. superioritatea care să dispară nemotiva- urmărite de acesta cu mul muzică populară; 17,00 Bu
iniţiativei, in efectele a- lele, . diferite manifestări tă minuţiozitate. Şi nu ne letin de ştiri; 17,05 Şlagăre
dc pretutindeni; 18,00 Orele
cesteia şi a procedat în de indisciplină la mină, apărat din dorinţa de a serii; 20,00 La hanul cu
consecinţă. După cîţiva ani sau in familie şi societate, demonstra superioritatea cîntcce; 20,30 Azi, în Româ
do muncă, de aplicare a a devenit o realitate. iniţiativei lansate de el, ci nia; 20,40 Radiorecording ;
22.00 Radiojurnal; 22,30 Ring
iniţiativei se poate spune „La noi în brigadă — ne mai ales pentru că însăşi de dans; 24,00 Buletin de
că Ioan Cojocariu culege . spunea Gheorghe Negru, munca in subteran cere ştiri; 0,05—6,00 Non stop
roadele. Şi culege roade unul dintre tinerii brigăzii foarte multă ordine şi dis muzical nocturn.
bune. De fapt, în ce con — nu există nemotivate. ciplină. Este de fapt ceea
stau acestea ? în primul Pare de necrezut, dar e a- ce a înţeles Ioan Cojoca
rînd, în cele mai palpabi devărat. Cei care încearcă riu.' Anume, că rezultatele IdlNEfWA»
le, adică cele din produc să lipsească nemotivat, se în muncă încep de la a-
ţie. Concret, brigada îşi autoeliminâ din colectiv. ceste deziderate, ordinea şi DEVA : steio de iar mm
depăşeşte sistematic sarci Lucrăm de mulţi ani cu disciplina determinînd rea na (Patria) ; M u n ţ i i
in flăcări (Arta) ; Incre
nile de plan, sporurile de complexe mecanizate, aici lizările frumoase. dibila Sarah (G r ă <1 i n a
producţie fiind obţinute în-, fiecare om trebuie să ştie I.M. Orăştie, atelierul sculă rie. Strungarul Florea Paxtenie de vară); HUNEDOARA :
I-ii
seriile
deosebi pe seama creşterii foarte bine ce are dc făcut C.A. VOINESCU — unul dintre fruntaşii in muncă ai întreprinderii.______________________ Superman — Marfă furată
(f
lacăra);
a ana a a î © « o e » « a « (Sidcrurgistul); Ancheta
(Arta); Hanul haiducilor
Secerişul — urgenţa zilei! (Constructorul) ; PETRO
ŞANI : Jandarmul şi extra
terestrii
Specta
(Unirea);
colul spectacolelor (7 No În fologr
CITITORII S începutul acestei săptă- hambare, este necesară or ţarea culturilor succesive dafiri (Republica); lu- cu tin (t un
iembrie) ; Grădina de tran
\ mîni a marcat declanşarea ganizarea cît mai temeini — trebuie să se iacă in PENI : Ultima romanţă de Baths.
neîntrerupt.
flux
Transpor
uneia din cele mai impor
că a muncii, folosirea la
\ tante lucrări agricole : se întreaga capacitate a com tul recoltei să se facă în dragoste (Cultural); Vineri
nu e sărbătoare (Muncito
Vinâ-
:
AVEŢI CUV1MT0L \ cerişul. în zilele care ur binelor şi preselor de ba aceeaşi zi la bazele de re resc) ; de VULCAN (Luceafă lioane lei,
toarea
vulpi
mează se îîa trece la recol lotat, realizarea vitezelor cepţie sau la magaziile u- rul) ; LONEA: Piraţii se cifrat la aj
o De multe ori autobuzul I.T.A. cu plecare din llia ^ tarea orzului in tot mai zilnice stabilite şi încadra nităţilor, pentru ca pe cîmp colului XX (Minerul) ; tivul acest«
spre Fintoag la orele 19,45, şi cel spie Lâpugiu, tot la a- ţ rea executării fiecărei lu să nu rămînu nici un kilo ANJNOASA ■ Desene ani întrecerea
multe unităţi agricole so
donate Dir
ceasta oră, pleacă mai repede. Aşa s-a întimplat şi în l cialiste. Din datele comu crări în timpul prevăzut în gram de griu peste noapte. mate : (Muncitoresc); URI- ţiri funciai
CANI
din
Domnişoarele
ziua de 15 iunie 1981, cind cel de ia Fintoag a plecat la / grafic. Trebuie să se lucre Eliberarea terenului de Willco (7 Noiembrie); Agriculturii
nicate de Direcţia generală întreprins
1 19,35, ¡ar cel de la Lâpugiu la 19,30, mulţi navetişti fiind \ agricultură şi in ze grupat, cu întreaga for paie se va face concomi BRAD : Omul şi ilara — fondurile a
pentru
seriile
(Steaua
roşie);
I-II
) nevoiţi să luăm bilet la tren şi să stăm în llia pînă la ( dustrie alimentară, pînă în maţie, iar strîngerea re tent cu secerişul, folosin- ORĂŞTIE : Marfă furată gricole soc
1 orele 21,09, pierzînd timp şi bani. (Un grup de navetişti i coltei de orz să se încheie du-se sănii sau tîrîşuri (Patria); Sub 4 steaguri de imbunS
ziua de 26 iunie s-a strîns
ţ din Dobra şi Lâpugiu). . l recolta de pe aproape 500 în cel mult 4 zile bune de pentru scoaterea baloţilor (Flacăra) ; GEOAGIU-BA1; eroziunii
agrotehnici
I © La magazinul mixt din strada Căstăului, Orăştie, de lj lucru în cîmp. la capătul tarlalelor şi asi Prietenii mei Indienii (Ca : iamente eh
sa
HAŢEG
dc
ha. La brigada din Foit a
cultură);
1 cite ori sînt mărfuri mai solicitate, gestionarul are clienţii | Specialiştii recomandă ca gurarea frontului de lucru Par şi impar (Popular) ; iui pe o si
C.A.P. Bobîlna, mecaniza de mari pi
ţ lui pe care îi serveşte cu ce vor şi cit doresc. Aşa s-a 1 torii Petru Evi, la seceriş loturile cie sămînţă să se la arat. BRAZI : Cintec pentru fiul Banpotoc
i întimplat în ziua de 16 iunie cind o maşină tip „ARO“, ? recolteze la umiditatea de însămînţarea culturilor meu; CALAN : Lumina pa 3 300 ha şj
a
durerii
de
lidă
(Casa
şi Joan Breteanu la balo
I 2-HD-7873, plină cu saci de făină de la acest magazin 1 tat paiele au terminat re cel mult 15'la sută. Orzul duble este bine să se facă cultură) ; SIMBRIA : Proba luncile Mu
ţ i-a dus pe aceeaşi stradă la nr. 33, iar în 17 iunie, tot de ţ întregii suprafeţe şi orzoaica, indiferent de in mod eşalonat, pînă cel de microfon (Mureşul) ; najâri pen*
iar in zon;
coltarea
1 aici s-au încărcat saci cu făină de mălai într-o căruţă, în i destinaţie, nu se vor recol tîrziu la 15 iulie. Imediat ILTA : Roiul (Lumina). tem revers
de 20 ha. Baloţii de paie
gestionarul aur- «
i timp ce la magazin nu se mai vindea, gestionarul afir- ta la o umiditate mai ma după eliberarea terenului IffiKHBESBESBSEâaaSH irigaţii) pe
mai vindea
.1 mînd că s-a terminat, (Ungrupdecetăţeni din cartierul - au fost transportaţi şi de re de 17 la sută. în cazul de paie se vor administra IjOTO s-au îndigt
roşului şi
| Zăvoi, Orăştie). pozitaţi la ferma de ani unei umidităţi mai ridica îngrăsămintele, se vor fa nor cursur
male. Tot grupat se lucrea te, recoltarea se va face în ce arăturile, pregătirea te odată, au
\ - ză şi la C.A.P. Banpotoc, funcţie de capacitatea us- renului şi semănatul. Toate Rezultatele tragerii din praîaţă de
I SB1IARI S0LU11I \ Şoimuş şi l.A.S. Mintia. cătoarelor de la bazele de aceste lucrări trebuie ast 26 iunie 1981 : obiectivele
plexeie zo-
Pentru ca activitatea de recepţie. fel organizate ca în cel construcţii
® întreprinderea jude- laţia a cel puţin 40 au- J Toate lucrările — recol mult- trei zile de la recol Extr. I : 70, 47, 58, 61, Animat i
ţeanu de transport local tobuze în fiecare zi. pre- \ strîngere a recoltei de pă- tatul, balotatul, transportul tare să se facă însămînţa 51, 88, 73, 80, 68. dragoste f;
Extr. a Ii-a : 24, 71, 3, 27,
ioase să se desfăşoare In
a cercetat o scrisoare a ocupîndu-se mai atent de l bune condiţiuni şi întrea recoltei, eliberarea terenu rea culturilor duble, apli- 28, 38, 46, 5, 13. rească îna
izvorite dii
unui grup de cetăţeni din aprovizionarea cu piese J
ga producţie de cereale să lui de paie, aratul, pregă cîndu-se tehnologia stabi Fond de cîştiguri ; 872 608 beneficiari
Hunedoara privind circu de schimb, anvelope şi i ajungă cît mai grabnic în tirea terenului şi însămîn- lită. lei. tuale, eole
laţia autobuzelor 2, 2 ba- alte materiale“ ; ...„Tari- l noul cincii
cronica nit
î rat, 3 şi 3 barat, precum ful autobuzelor este regie- t Cetăţeanul Valerian Che- organizaţiei de bază nr. 1 zări. Şi fa)
l si scrisoarea unor nave- mentat de ordine ale .' treanu, locuitor al satului Sind se abdică din C.A.P. şi contabilă a VREMEA] cu car ■ s
tişti ce apelează la auto M.T.Tc; Preţul de 8 lei ) Beriu, merceolog principal unităţii, dar lot pentru S^adHBBHnESBBMSKBH cincjnalulu
buzul 12 de pe traseul pentru cursa de Hune- ^ la C.L.F. Orăştie, ne tri lucru pe bază de angaja tiv marele
cenitt de
probabil
Timpul
Hunedoara — Dealu Mic doara — Dealu Mic se i mite o contestaţie redac de ia echitate... ment de la C.A.P. nu are ziua <le 27 iunie 1981 : pentru cinci luni
şi răspunde : „Se vor lua încadrează în limita de 1 tată în termeni de-a drep nici unul dintre soţi. Am Vremea va fi in general rile de plt
măsuri de către autobaza 21 de km. Numărul de ţ frumoasă cu cerul variabil. lei, iar la
tul violenţi, pe motivul că adeverinţei. Şi, după cum întrebat-o de ce. Ne-a După-amiază vor cădea a- milion de
din Hunedoara pentru curse pe traseul Hune- t chipurile, redacţia l-ar fi veţi vedea, i-a servit. De răspuns că nimeni din verse de ploaie, izolat În şi pus în
respectarea graficelor de doara — baraj-Cinciş ! calomniat, citinclu-1, cu cî~ ce a fost nevoie ca un personalul retribuit al u- soţite de descărcări elee de la Bac<
circulaţie şi se va urmări poate fi suplimentat, la teva zile în urmă, pentru bărbat în toată puterea nităţii nu are astfel de triee. Vîntul va sufla m» Iar nu pt
înainte de
zilnic modul de desfăşu neparticipare la muncă în să fie ales pentru a face sarcini. Hotărîrea de partid derat cu intensificări tem mindin. Di
porare şi locale de 40—50
rare a transportului. Au cerere, în perioada 15 o I , C.A.P. Contestaţia este în de pază, în timp ce în potrivit căreia toţi locui km/h din sud est. Tempe fi termina
tobaza va asigura eircu- mai — 1 octombrie 1981“. ) sat sînt destui oameni în raturile minime vor îl cu bilna şi 1
soţită de o adeverinţă e- torii satelor, fără excepţie, prinse între 12 şi 17 grade, mele de i
vîrstă, pensionaţi, care lu au obligaţia de a lucra iar cele maxime între 33 şl Grind, Ba-
ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI j liberată de conducerea 30 de grade. minată şi
C.A.P. (semnată de pre crează efectiv pe ogoare, pămîntul, indiferent de Pentru următoarele două 80 pentru
Hie Adam, sat Or- • Ettinger Herman, fiu- ţ şedintele Ioan Cosor şi în grădina de legume, în forma Iui de proprietate şi zile ria. Sînt <
animale p
Vremea va deveni insta
ţ minciea, comuna Băiţa. nedoara. Scoaterea şi re- - ( contabilul şef Octavian zootehnie? Familia Che- de funcţia pe care o deţin, bilă eu cerul temporar ns- vaci cu le
Problema ridicată de luarea în evidentă a unui ’ Tomuţa), prin care se a- treanu dispune de lot aju nu este valabilă şi pentru ros. Vor cădea averse do îngrăşători
dumneavoastră privind ' testă că susmenţionatul a e- tător atribuit de C.A.P., aceşti oameni? Cum ase ploaie. nă în cad
autov ehicul< inclusiv a , vezeni s-s
împărţirea pămintului fectuat în luna mai 20 de fapt ce implică obligaţii menea situaţii innechita- La munte 1 de legume
între moştenitori nu poa unei motorete, este de 1 norme convenţionale iar precise faţă de cooperativă. bile — acoperite de către în 1982. Ii
Vreme frumoasă cu cerul
te fi rezolvată decît pe competenţa serviciului \ în iunie 12 norme, ca... Se vede însă' că această conducerea C.A.P. prin a- variabil. Vor cădea averse în olrcuiU
cale juridică. Dacă nu circulaţie din cadrul In- ţ paznic la ferma mixtă », familie înţelege să aplice deverinţe — mal există pe izolate de ploaie însoţite de industriale
ren. Se v
sînteţi mulţumit de o ho- speetoratuiui judeţean de ţ unităţii. din prevederile statutului teritoriul comunei, comite descărcări electrice. Vîntul tere a ore
tărîre dată. puteţi face „Prezenta adeverinţă se numai avantajele. Adău tul comunal de partid are va sufla moderat ou inten şi desricăr
i recurs pînă la Tribunalul interne, căruia trebuie să ţ eliberează pentru a-i ser găm că soţia reclamantu obligaţia să înlăture grab sificări de 60—70 km/h. (Me şi se e>:e
teorolog de serviciu : Lu
Orăştie —
J Suprem. vă adresaţi. ţ vi ia nevoie“ — e s t e fraza lui. Aurelia Chetreanu. nic asemenea stări de lu dovic, Proncenco).
cu care se încheie lextul este membră a biroului cruri.