Page 93 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 93
£tû= Ulii* •
!DC.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut
o vizită de lucru la Instituiţii de
cercetări pentru cereale şi plante
tehnice de la Fundulea
Sîmbătă dimineaţa, tova tîinit cu cercetătorii şi directă în mirişti — Iară
Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. răşul Nicolae Ceauşescu, specialiştii unuia dintre ce arături — a ■ celei de-a
secretar general al Parti le mai prestigioase „labo doua culturi, destinată, în
CO NS III U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N dului Comunist Român, ratoare“ agricole ale ţării principal, furajării anima
preşedintele Republicii So pentru a evalua împreună lelor.
cialiste România, a efectuat roadele strădaniilor lor de Secretarul general al
o vizită de lucru la Insti a realiza cu dăruire, pa partidului a indicat să se
Anul XXXIII, nr. 7 352 DUMINICĂ, 28 IUNIE 1981 4 pagini - 30 bani tutul de cercetări pentru siune şi trudă, printr-o studieze cu atenţie randa
cereale şi plante tehnice permanentă şi fructuoasă mentul celor două tipuri
de la Fundulea, judeţul conlucrare cu practicienii, de semănători,. iar distan
Expunerea tovarăşului Micolae Ceauşescu ia cel de-ai il-lea Călăraşi. a doua zi soiuri de cereale şi plante ţa dintre tuburi să se sta
bilească în funcţie de soiul
tehnice de mare producti
Desfăşurată
după încheierea lucrărilor vitate, apte să fie cultiva de cereale ce se cultivă, de
Congres a! consiliilor oamenilor muncii celui de-al 11-lea Congres te în cultura mare şi in destinaţia culturii şi dc
al consiliilor oamenilor zone cu condiţii pedoclima zona pedoclimatică.
muncii, pe a cărui ordine tice variate ale ţării. Se vizitează atpoi lanuri
Program de excepţională însemnătate de zi au figurat şi proble cutul institut au î n timpi - soarelui unde are loc o a-
porumb,
floarea-
de
grîu,
Cei ce lucrează la cunos
me ale dezvoltării şi mo
dernizării în ritm rapid a nat pe secretarul general profundată dezbatere a
teoreiică şi practică pentru partid, clasa agriculturii, noua vizită al partidului cu cele mai problemelor referitoare la
dezvoltarea cercetării ştiin
pune cu pregnanţă în evi
calde şi alese sentimente
denţă preocuparea stator de stimă şi preţuire. ţifice în agricultură.
Sînt prezentate, mai ta
La începutul vizitei, tova
muncitoare, pentru întreaga noastră naţiune nică a conducătorului parti răşului Nicolae Ceauşescu tii, cele mai noi creaţii de
dului
si
statului
nostru
pentru ridicarea acestei i-au fost prezentate de că linii de grîu de toamnă şi
ramuri de ba/u a econo tre specialiştii Ministerului de primăvară, cu potenţial
Comuniştii, toţi oamenii secretarul general al parti rea progresului ţării". de producţie superior.
muncii din judeţul nostru, dului. tovarăşul Nicolae Re această bază solidă si miei naţionale româneşti Industriei Construcţiilor de T o v a r ă ş u l Nicolae
au luat cunoştinţă cu deo Ceauşescu, a pus. de fapt, trainică, in cel dc-al 7-lea l-a nivelul cerinţelor şi e- Maşini şi ai Institutului de Ceauşescu, apreciind tot ce
xigonţclor stabilite de cel
sebită satisfacţie de conţi în faţa Congresului, a în cincinal partidul pune un cercetări, proiectări şi in s-a realizat pînă acum în
nutul expunerii tovarăşului tregii noastre naţiuni, un accent deosebit pe realiza de-al Xll-lea Congres al ginerie tehnologică pentru această direcţie, a reco
partidului, de actualul plan
Nicolae Ceauşescu la cel strălucit şi cuprinzător do rea dezvoltării calitative, cincinal. mecanizarea agriculturii mandat oameniLor de ştiin
de-ai Il-lea Congres al cument programatic. care să asigure amplifica Acum. cin-d in majorita două tipuri de Semănători ţă şi celorlalţi specialişti
realizate la indicaţiile sa
consiliilor oamenilor mun Referindu-se la principa rea armonioasă a forţelor tea zonelor agricole, cu le. Prima este o semănă să persevereze în realiza
cii — document de o Ţarcă la caracteristică a ultimu de producţie pe întreg te deosebire in cele situate în toare de cereale, cu 48 de rea unor soiuri de grîu şi
amplitudine. program de lui deceniu, secretarul ge ritoriul ţării, perfecţiona cimpta din sudul ţării s-a tuburi de introducere a se orz cu spicul mare, încur
excepţională ins em n ă ta te neral al partidului arată rea relaţiilor sociale, ridi dat startul în cea mai im minţelor, asigurîndu-se ast cat cu multe boabe, rezis
teoretică şi pracl’că. cu că : „în anii 70—80 s-a a- carea continuă a gradului portantă campanie agrico fel o mare densitate de tente la cădere, cu calităţi
prinzând toate laturile e- sigural o intensă dezvol de civilizaţie, a nivelului lă a anului — strinsul ce plante la hectar ; cea de-a nutritive superioare, a&i-
senţiale ale procesului con tare a forţelor de produc ¿o trai -material şi spiri realelor — tov a r ă ş u 1 doua este astfel concepută
structiv pe care îl străba ţie pe întreg teritoriul ţă tual al poporului. în acest Nicolae Ceauşescu s-a în- incit permite însămînţarea (Continuare in pag. a 4-a)
tem. rii. în toate judeţele s-au cincinal, pe baza dezvoltă
Analizind rezultatele ob creai puternice platforme rii tuturor sectoarelor de
ţinute de clasa muncitoa industriale rare asigură activitate. se va asigura
realizarea obiectivului stra
re. de întregul popor, sub condiţii de realizare a li IN ZIARUL DE AZI: Vom transpune neabătut în
conducerea partidului. în nei producţii industriale tegic de trecere a Româ
dezvoltarea economico-so- de cel puţin 10 miliarde niei din stadiul de ţară ui
curs de dezvoltare la sta viaţă orientările date de
ei-ală a ţării în deceniul lei. Pe ansamblu, produc © Ritmuri hunedore-
diul de ţară cu dezvoltare
1970—1980. obiectivele si o- ţia industrială a crescut de medie. în raport cu aceste ne : „C'intarea Români
Argument
pen
ei"
—
rientările fundamentale ale circa 3 ori, iar producţia exigenţe se vor aduce per tru calitatea actului ar tovarăşul Nicolae Ceausescu
planului cincinal 1981 — agricolă de 1 0 ori. S-au fecţionări întregii activi
1985 pianul dezvoltării ca dezvoltat puternic si cele tăţi de planificare şi con tistic ; Consein- ări — De Expunerea tovarăşului tă din punct de vedere e-
litative a întregii activităţi lalte ramuri eomimice, au ducere a activităţii eeono- veghe; Schiţă pentru «n Nicolae Ceauşescu, secre nergetic".
portret : Cartea, scena,
:
econumico-so riale — si. îm cunoscut un viguros avînt m -'-s-'ciaie. vor fi luate ecranul : Poezii ; Viaţa tarul ia genera! al partidu din Despre ideile şi desprinse
deschiderea
lui,
Con
despre
ca
expunere,
preună ey ele o largă ga ştiinţa, invăţămîntul, cul măsuri care să ducă !a literară hunedoreană. gresului clasei muncitoa modul în care energeti-
mă problematică. cu carac tura — factori de impor re, precum şi realegerea cienii şi-au propus să le
ter teoretic si practic — tanţă deosebită în asigura (C onti’nuore in 2-aî
_ © _ © _ © sa In fruntea Consiliului transpună in p r a c t i c ă
Naţional al Oamenilor ne-au vorbii mulţi dintre
Muncii au generat prin oamenii muncii de Ia Min
tre energelicienii de la tia, expunerea rostită de
Mintia un nou impuls în secretarul general al
tregii activităţi, au lost pri partidului avînd o excep
mite cu un viu interes şi ţională valoare teoretică
satisfacţie dc colectivul dc şi practică, constituind un
oameni ai muncii din a- ioarle cuprinzător pro
ceuslă cil adelă liunedo- gram dc acţiune pentru
reană a luminii. organizaţia de partid, pen
„Ţara noastră are ne tru organul de conducere
voie de multă energie e- colectivă al întreprinderii.
lectrică — arăta Romuius Cu aceeaşi căldură ne-au
Mugda, şef de echipă la vorbit energelicienii de
reparaţii-cazane, — şi tre spre satisfacţia alege
buie să gospodărim foar- rii tovarăşului Nicolae
le bine resursele energe Ceauşescu în funcţia de
tice. Tot ce putem noi preşedinte ai Consiliului
iace in aceăstă direcţie Oamenilor Muncii. în două
esle să executăm repara importante ateliere ale în
ţii de cea mai bună cali treprinderii maistrul Ni
Secerişul orzului se amplifică cu zi ce trece. Piuă acum s-a strins recolta de pe 428 ha, din care 153 ha in I.A.S. tate. Respeclînd tehnolo colae Caz.acu dc la repa-
In prezent se lucrează la seceriş m C.A.P. Turdaş, Ilia, Brănişca, Bretea Murcşanâ, Gura sada şi Zam, la Bohilna, (‘ic giile de lucru în timpul raţfi-cazane II, şi şeiul de
nelii. vaidei, Aurel Vlaicu, Complexul de creştere şi Sngrăşare a tineretului bovin Orăştie, la I.A.S. Mintia şi Simcria, reparaţiilor, asigurăm pre echipă reparaţii turbine,
iar incepind de azi se va intra la seceriş şl in alte unităţi agricole din judeţ.
lungirea duratei de func- Aurei Şandor, îşi expri
mau
numele
ţ io nare a agregatelor. însă colectiv, în deplina întregului
satisiac-
pentru
lucrări
Primăria — statul major al campaniei agricole hună a realiza trebuie de ţie pentru că în fruntea
calitate
să
avem şi oameni de cali- oamenilor muncii din ţa
tale, iar în acest s'cns or ră se aiiă cei mai iubit
în comuna Sălaşu de ■munei — inclusiv şeful munceşte în agricultură, iar manual cu ceva mai poporului nos/ru,
ganizaţiile noastre de fiu al
Sus. lucrările agricole spe ■postului de miliţie şi me Se justifică o asemenea a- mult de jumătate. Recolta omul care nu precupeţeş
partid au un cuvînl greu
cifice acestei perioade cu dicul de la dispensarul li preciere ? Din datele înre rea finului (2 240 ha fine de spus. fală de ce apre te nici un elort pentru ca
nosc o tot mai mare des man — au primit porţii de gistrate la consiliul popu ţe) n-a început pină acum. ciez toarte mult releririlc ţara să o ducă mai bine,
făşurare de forţe mecani prăşit. în fiecare seară, bi lar comunal, pînă vineri. Deci. optimismul primaru secretarului nostru gene mult mai bine, conducăto
ce si umane. Referindu-se roul comitetului comunal 20 iunie a.c., s-au efectuat lui nu se justifică în tota ral, tovarăşul Nicolae rul care şi-a cîştigat un
la modul cum este organi litate... Dar să vedem ce Ceauşescu, privind reali binemeritat renume inter
zată şi coordonată activi se constată concret în uni zarea unei noi calităţi, su naţional. Ca o nouă şi e-
tatea celor patru coopera Brigada de reporteri a ziarului tăţile agricole. perioare în loale dome locvenLă expresie a înal
tive de producţie din loca niile de aclivilale“. tei consideraţii şi preţuiri
litate -- Sălaşu do Sus. în comuna Sălaşu de Sus ABSENŢII „Nu-i pentru prima da de care se bucură pe
Sălaşu de Jos Riu Alb si lă cînd secretarul gene ţoale meridianele, tovară
Nucşoara — Petru Ttul. ..Aţi încheiat praşila a ral ne dă indicaţii deose şului Nicolae Ceauşescu
primarul comunei, ne spu de partid se Întruneşte, două praşile mecanice şi Il-a la sfeclă ?“ — o în bii de valoroase asupra i-a iosl conierilă distinc
nea : ..Consiliu! popular s-a împreună cu factorii de manuale pe cele 41 ha cu trebăm pe brigadiera Beţi modului cum trebuie să ţia „OM AL ANULUI 1980
situat ferm în fruntea ac conducere din C.A.P., ana sfeclă. 5 ha cu morcovi şi Tirea de la C.A.P. Sălaşu procedăm Ia locurile — PENTRU PACE“, pen
ţiunii de întreţinere a cul lizează stadiul lucrărilor 225 ha cu cartofi. Da C.A.P. de Sus. „Nu. mai sînt noastre de numea pentru tru activitatea prodigioasă
turilor. recoltarea, trans şi stabileşte măsuri con Sălaşu de Sus s-au recol vreo 6—7 porţii nesăpate a obţine rezultate maxime pusă în slujba idealurilor
portul şi depozitarea fura crete, operative pentru gră tat şi batoza! recolta de încă, deoarece sînt cîţiva — ne spunea inginerul păcii, înţelegerii şi co
jelor. Membrii biroului e- birea ritmului la prăşit şi mazăre de pe circa 25 ha, care n-au venit la timp“. Cornel Coslina, şeiul sec laborării internaţionale.
xecutiv. ceilalţi lucrători ai recoltat. din cele 100 ba semănate ..Cine sînt aceştia?“. „Pe ţiei electrice. Tot aşa a „Iată de ce — arătau in
primăriei au fost reparti cu această cultură. A fost tru Mang. Mjhai Beluşa, iăcut-o şi acum, recoman- terlocutorii noştri — a-
zaţi pe cooperative agrico OPTIMISM strînsă recolta de loliuim de Reghin a Ţelegredean şi dîndu-ne să asigurăm o vem încă un motiv dc sa
le si pe brigăzi avind sar JUSTIFICAT... pe 20 ba. din care jumă alţii. Terezia Gabor, pre mai bună hincţionare a a- tisfacţie pentru înalta sti
cina organizării şi îndru ŞI NU PREA tate a şi fost transportată şedinta noastră. ceilalţi gregalcior şi instalaţiilor, mă de care se bucură con
mării îndeaproape a lucră şi depozitată. Pînă aici, e să reducem cit putem mai ducătorul destinelor Româ
rilor pe ogoare, aflîndu-se. Înfăţişîndu-ne cele con binq, Praşila porumbului VASILE PĂTAN mult consumurile specifi niei socialiste“.
de dimineaţa devreme pînă semnate pînă acum. inter este insă întârziată, din ce TRA1AN BONDOR ce, astfel incit să putem
seara tîrziu, în fruntea oa locutorul nostru se arăta le 804 ba fiind săpate me deveni o ţară independen C. IOVĂNESCU
menilor. Toţi locuitorii co- mulţumit de felul cum se canic aproximativ 700 ha. (Continuare în Daa o 2-a)
