Page 94 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUMUL SOCïALJSMULU

Măsurile stabilit© să constituie un Program de excepţională însemnătate SUS-----

program de acfiune pentru toate tiA...,»,
I)
organizaţiile de partid clin comună teoretică şi praştiei îl,(io Tot i
9,35 Film
l»ii :
(Urmare dio pag. 1) valoare a noi substanţe u- importante ale producţiei caută
TLmp de mai multe zile rea planului sau recupe­ miletului comunal de tile. în acest sens este ne­ materiale. 10.00 Viaţa
un colectiv al Comitetului rarea unor rămîneri în ur­ partid nu cunoşteau întot­ creşterea răspunderii con­ cesară îmbunătăţirea orga- -> Un loc important in ex­ 11,45 Bucu
12,30 De s
judeţean de partid a des­ mă. S-au efectuat o serie deauna realitatea din or­ siliilor de conducere şi a nirării activităţii din geo­ punere- îl ocupă probleme­ 13.00 Telex
făşurat în comuna Pui o de controale şi analize la ganizaţiile şi unităţile de colectivelor oamenilor mun­ logie, scurtarea timpului le creşterii eficienţei co­ 13,05 Albii)
activitate complexă de con­ faţa locului, în urma că­ care răspund, acestea nu cii în îndeplinirea sarcini­ de prospecţiuni şi cerceta­ merţului exterior, intensi­ 15,15 Şah
trol şi îndrumare a mun­ rora au fost iniţiate mă­ s-au soldat cu propuneri lor de plan. re geologică, a perioadei ficării cercetării ştiinţifice, 10.00 Teies
cii comitetului comunal de suri menite să ducă la îm­ şi măsuri concrete de îm­ Planul pune un accent de trecere de la faza de perfecţionării învăţămîntu- 17.40 Ecrai
litera
partid, tuturor organelor şi bunătăţirea activităţii în bunătăţire a activităţii. deosebit pe dezvoltarea mai cercetare la punerea în lui, a activităţii de pregă­ „Dini
organizaţiilor de partid, de zootehnie, legumicultura şi Neajunsuri s-au manifes­ accentuată a bazei de ma­ producţie a rezervelor des­ tire a cadrelor, ' creşterii ilapta
masă şi obşteşti, consiliu­ cultura vegetală. tat atît în activitatea bi­ terii prime, a resurselor e- coperite“. nivelului calităţii vieţii po­ „Mar
viei
lui popular comunal, orga­ Prin preocuparea mai roului comunal de partid, nergetice interne, p.recum în industria minieră tre­ porului, realizarea unei 18.40 Mieii'
mici
nelor de conducere din u- intensă în direcţia întăririi cît si a comitetelor şi bi­ şi pe dezvoltarea mai pu­ buie să se asigure realiza­ forme noi de planificare şi 19,00 Teluj
nităţile agricole, industria­ vieţii interne de organiza­ rourilor organizaţiilor de ternică. a agriculturii, a- rea în întregime a preve­ conducere a societăţii de 19,25 (siliţii
le şi social-culturale ce ţie, prin implicarea temei­ bază, în aplicarea pînă la ceste sectoare constituind derilor privind producţia către masele populare, e- .judeţ
funcţionează pe raza co­ nică a comitetelor de finalizare a hotărîrilor or­ factorul hotăritor pentru de cărbune, să se exploa­ dueării revoluţionare a oa­ 20,45 Film
pune.
munei. partid şi birourilor orga­ ganelor superioare de dezvoltarea econo-mico-so- teze noi zone miniere, să menilor muncii, afirmării ţară.
d ; -.n»r
Firesc, accentul princi­ nizaţiilor de bază in acti­ partid şi a celor proprii. cială a ţării noastre, pen­ se perfecţioneze tehnologii­ plenare a personalităţii u- 22,25 Ttflcj
pal a fost pus pe analiza vitatea economico-socială Ca urmare, nu au fost rea­ tru ridicarea nivelului de le de ardere a cărbunelui mane, promovării consec­
modului în care comitetul s-au obţinut o serie de re­ lizate în totalitate obiec­ trai material şi spiritual al şi să se treacă Ia gazeifi- vente a noului în toate do­ 10.00 limisi
ghiar
comun;.! de partid, biroul zultate pozitive pe linia or­ tivele stabilite în progra­ poporului. Caracteristica carea şi chimizarea aces­ meniile activităţii de con­ 18,50 1001
acestuia, celelalte organe ganizării şi planificării mele privind dezvoltarea generală a planului cinci­ tuia. în acelaşi timp, in­ strucţie, în întreaga prac­ 19.00 Telej
de partid şi de stat, des­ muncii, a crescut rolul a- zootehniei şi de redresare nal o formează trecerea de dustria minieră trebuie să tică şi gîndire socială. O 19,25 Actiu
făşoară şi conduc activita­ dunărilor generale, s-a îm­ economico-financiară a u- la dezvoltarea extensivă la asigure într-o măsură mai mare parte a expunerii se 19,45 Orizo
fie
tea politieo-organizatorieă, bunătăţit activitatea indi­ nităţilor agricole. cea intensivă, al cărei te­ mare necesarul de mine­ referă la problemele poli­ 20.30 Rom;
economică şi socială, cum viduală cu comuniştii. în ceea ce priveşte mo­ mei este echiparea la un reu de fier, de minereuri ticii externe a partidului şi Marx
reuşesc să unească şi să dul în care este antrenat nivel tehnic ridicat a tu­ neferoase şi de alte sub­ statului nostru. <ultln
mobilizeze forţele organi­ activul de partid, comisiile turor ramurilor economiei stanţe utile care se găsesc Secretarul general al 21.30 Caür:
21,55 Pag» 1
zaţiilor de partid, colecti­ CONTROLUL pe domenii în soluţiona­ naţionale. în acest context în ţara noastră. partidului a abordat, de mare
vele de oameni ai muncii, COMPLEX DE PARTID rea sistematică a unor sar­ creşte considerabil însem­ în siderurgie şi metalur­ asemenea, probleme de or­ 22,10 Telej
toţi locuitorii satelor la cini, în efectuarea de stu­ nătatea valorificării supe­ gie, accentul principal se din teoretic, de larg inte­
realizarea sarcinilor ce re­ ÎN ACŢIUNE dii şi controale, se -consta­ rioare a materiilor prime şi pune în actualul cincinal res şi aplicabilitate practi­
vin comunei din hotărîrile tă existenţa unor rezerve materialelor, îmbunătăţirii pe dezvoltarea producţiei că, menite să orienteze ac­
Congresului al Xll-lea al suficiente. La unele orga­ calităţii producţiei, creşte­ de oţeluri superioare, alia­ tivitatea organelor şi orga­
P.C.R., ale Congresului ţă­ Concomitent s-a acţionat şi nizaţii de partid ca Ohaba rii mai accentuate a pro­ te şi slab aliate, pe folosi­ nizaţiilor de partid, cea de BUCURI
rănimii, din planul de dez- in direcţia întăririi organi­ Ponor, Şerel, Ruşor, Uric ductivităţii muncii, mai a- rea într-o măsură mai ma­ cercetare în domeniul şti­ letin de ţ
vo! tare economico-socială zaţiilor de bază — in anul sau Pui există carenţe şi les la cărbune, minereuri, re a cărbunelui românesc inţelor sociale. în acest tul dimin
in profil teritorial, trecut si în primele 5 luni în modul în care au fost- metalurgie, construcţia de în copserii, pe reducerea context, tovarăşul Nicolae programul
din acest an fiind primiţi Magazin
în , timpul complexei ac­ pregătite .şi se desfăşoară maşini — domenii în care consumurilor energetice la Ceauşeseu s-a referit la li­ Dc toate
ţiuni au fost constatate în partid 29 de noi mem­ adunările generale, mate­ judeţul nostru deţine o producerea oţelului şi pre­ nele probleme ale statului Radiojurn
bri, dintre care 22 sînt ţă­ tra de r
numeroase aspecte pozitive rialele supuse analizei ne- pondere însemnată. lucrarea metalului. şi formelor de conducere Radjotelev
în activitatea organului co­ rani cooperatori. Cu rezul­ fiind analitice şi combati­ Expunerea secretarului Am dat numai aceste e- din societatea noastră, în­ cert de i
munal, a organizaţiilor de tate bune in domeniile a- ve. prezenţa la adunări general al partidului, tova­ xernple pe de o parte pen­ tre care dictatura proleta­ 14.00 Und
partid şl a consiliului popu­ inintite s-au înscris mai fiind deseori scăzută. răşul Nicolae Ceauşeseu, tru că cele trei ramuri o- riatului, rolul partidului, Portret p
Ardelean:
lar, dar şi o serie de ne­ ales organizaţiile de partid Controlul a evidenţiat şi fixează cu deosebită clari­ cupă un loc central în po­ al democraţiei socialiste, al 15.00 Ciul
ajunsuri. dintre care mul­ de la C.A.P. Rîu Bărbat, o serie de lipsuri în ceea tate principalele sarcini litica economică a partidu­ participării largi a maselor Buletin d
te ju fost remediate pe Ocolul silvic. Şcoala gene­ cé priveşte munca indivi­ care trebuie înfăptuite în lui pentru întregul cinci­ populare la conducerea so­ bun» so
scurt; 17,
loc. prin i n t e r v e n ţ i a rală Pui, brigăzile Galaţi. duală cu membrii de: actualul cincinal în aceste nal, iar pe de altă parte cietăţii, umanismul şl al­ neşti de
promptă, oportună a meni­ Hobiţa, Pui, satele Fizeşti partid, constatindu-.se ne­ ramuri : „Avînd în vedere pentru că ele deţin o în­ tele. 18.00 Bule
urilor colectivului amintit şi Fedcri. ajunsuri în modul cum se cerinţa asigurării intr-o semnată pondere în econo­ Prin întreaga problema­ Varietăţi
repartizează şi se urmă­ măsură mai marc a nece­ mia judeţului, ceea ce im­ tică, prin conţinutul şi spi­ Muzicotcc
■ ; a reievat controlul In acelaşi timp insă. ac­ 20.00 Radi
expunerea
se
înregistra
in domeniul muncii orga­ ţiunea de control a-evi­ reşte îndeplinirea sarcini­ sităţilor energetice şi de plică o marc răspundere ritul său, atenţiei generale populará;
impune
din partea colectivelor de
lor de către fiecare comu­
materii prime din ţară tre­
nizatorice, ai vieţii interne denţiat o serie de lipsuri nist, cum se desfăşoară buie sa intensificăm acti­ geologi, mineri si siderur- ca un valoros document lodiiior;
de partid ? Comitetul co­ si neajunsuri in domeniul discuţiile individuale etc. . vitatea geologică pentru gisti, a organizaţiilor de programatic, care trebuie 22,10 Pa
munal de partid a urmărit muncii organizatorice, atît Controlul s-a soldat bine­ descoperirea şi punerea în partid din aceste ramuri studiat cu maximă atenţie. 22,30 Scai
Angela t
cu consecvenţă cunoaşterea la nivelul comitetului co­ înţeles cu măsuri impor­ I.ivea 1 ' 1 ';
de către toţi factorii a in- munal de partid, cît şi al tante in tonte domeniile Ştiri; 24,05
cueatorilor de plan, anali- comitetelor şi organizaţii­ activităţii politieo-organi- 0 acţiune recomandată pentru condiţiile acestei veri 24.00 Buh
5.00 Non
zind periodic in plenare şi lor de bază din unităţile za to rice, educative -şi so- turn.
şedinţe de birou înfăptui­ economice şi din satele a- cial-economice. în conti­
rea principalelor sarcini parţinătoare. Astfel, dato­ nuare. comitetul comunal Pregătirea şi prepararea
din domeniul économico- rită faptului că membrii ide partid, organizaţiile de
social, al muncii poiitico- comitetului de partid, ai bază, toţi comuniştii tre­ semisiiozuiui şi semifinului
organizatorice şi educati­ biroului nu raportează eu buie să acţioneze pentru DU VA :
ve stilul şi metodele de regularitate despre activi­ a le traduce in viaţă pen­ în pregătirea şi prepara­ uftcării sub razele solare umiditate. Umiditatea se nit (Pa
muncă ale unor organiza­ tăţile desfăşurate, despre tru a-şi îmbunătăţi con­ rea furajului obţinut de pe sau prin spălare dc ploi şi apreciază astfel : in timpul in flăcăi
ciibila Sa
ţii de partid. contribuţia modul in care şi-au înde­ siderabil munca, ridicînd fîneţele naturale se folo­ chiar de către rouă. Astfel, cositului de 75—85 la su­ de vară)
organizaţiilor de masă şi plinit sarcinile, in rindul întreaga activitate la nive­ seşte metoda tradiţională finul uscat pc sol pe timp tă, la începutul ofilirii de Supermai
obşteşti Ia realizarea pla­ unora dintre aceştia a slă­ lul cerinţelor actualei eta­ de uscare a mesei verzi la nefavorabil (ploi repetate), 65 la aută, la vestejitul (Flacăra)
(Siderurg
nului în profil teritorial. bit spiritul de responsabi­ pe pe care ó parcurgem, aer şi la soare, pină se a- pierde 45—65 ia sută din plantelor de 50—55 la sută, (Aria);
In acest sens. membrii bi­ litate. existind uneori ten­ mobilizindu-se exemplar în junge la umiditatea de cele mai valoroase materii iar cinci tulpinele sînt ră­ (Construc
ŞANI : Jt
roului şi ai comitetului co­ dinţa de a acţiona formai. realizarea obiectivelor noii păstrare de 15—16 la sută. hrănitoare ; la finul uscat sucite şi lasă suc, umidita­ tereştrii
munal de partid au parti­ Deoarece unele analize e- revoluţii agrare, a sarci­ Dar în pregătirea furaje­ pe sol pe timp favorabil tea este do circa 45 la su­ coiul spe
cipat la organizarea acti­ fectuate in plenare sau în nilor ce izvorăsc din docu­ lor se ridică ca problemă se pierde pînă la 40 la su­ tă. Pentru reducerea umi­ iembrie)
vităţilor iniţiate de către şedinţe de birou comunal mentele Congresului al principală' păstrarea cit tă, iar la cel uscat pe su­ dităţii masei verzi în vede­ dafirl (
PENI: U
organizaţiile de partid şi nu au fost precedate de Xll-lea al partidului. mai mult a substanţelor porţi (prepelegi. capre, co­ rea pregătirii sem ¡silozului dragoste
conducerile unităţilor eco­ controale pe teren, că unii nutritive, evitarea pierderi­ libe, garduri) se înregis­ sau semifinului se proce­ Decrfielc!
nomice pentru îndeplini- membri ai biroului şi co- MIRCEA LEPĂDATU lor ce se produc în timpul trează pierderi de numai dează astfel : plantele co­ VULCAN
20—25 la sută. O metodă site se lasă 12—48 ore sub batiei (M
toa rea ci­
mai nouă, mai economică, acţiunea razelor sau lumi­ rul) ; LC
dar mai puţin răspîndită şi nii solare pentru ca pier­ coiului
(Urmare din pag 1) activitate intensă pe ogoa­ folosită, este aceea de con­ derea de umiditate să a- PETRILA
de Pnmanastatal maior re. Grăbirea strinsului şi servare a masei verzi sub jungă la Urnita de 55—60 din Wi IU
AN INOAÎ
membri ai consiliului transportului de fin este formă de semisiloz şi se­ ia sută la prepararea se- mate (M
conducere al cooperativei cu atît mai necesară cu cit in if în. misilozului şi d 45—55 la CÂNI :
au fost de nenumărate ori ai campaniei agricole ! e problematică asigurarea Această metodă se apli­ sută cînd preparăm semi- Noieinbrl
şi fiare
acasă la cei în cauză, dar necesarului de furaje la u- că în mod deosebit în anii fîn. Dacă dotarea cu ma­ (Steaua r
aceştia, deşi au promis, nu nităţile din Sălaşu de Sus ploioşi, aşa cum este şi a- şini nu ne permite aplica­ ZA : Cm
au venit la lucru“. circa două ha cu sfeclă şi motive. Primul : mai este şi Rîu Alb. Se impune a cest an. Tocmai avînd in rea tehnologi i de mai sus, ORAŞTIE
(Patria);
..In general oamenii din cam un hectar cu cartofi. încă de prăşit. Al doilea : se lua cele mai severe mă­ vedere că uscarea tradiţio­ reducerea umidităţii se (Flacăra)
satul nostru — ne-a decla­ In cele trei unităţi agrico­ iarba este încă mică. Mo­ suri pentru acoperirea în nală a finului este împie­ face în mod obligatoriu Prietenii
rat Maria lovănescu, briga-’ le praşila porumbului a- tivele insă nu rezistă la o întregime a balanţei fura­ dicată de ploi şi„ sînt prin ■ amestecarea masei sa do c
dierâ la C.A.P. Sălaşu de bia a început. Cu alte cu­ analiză mai atentă. Este jere şi chiar constituirea riscuri mari să se întîrzie verzi (tocate sau netocate) Par si i
BRAZ :
Jos. au venit la săpatul vinte, ceea ce se ştie fă încă dc săpat, dar asta nu unui stoc de rezervă. recoltarea fîneţelor, să se cu paie de orz sau de grîu meu; cA:
sfeclei şi morcovilor. Aş primărie nu se prea reflec­ Înseamnă să se amîne al­ SA FIE FOLOSITĂ obţină un fîn de slabă ca­ (tocate sau netocate) în lidă a
cultură);
putea să-i evidenţiez pe tă pe teren, iar întreţine­ cătuirea bazei furajere, cu FIECARE ORĂ BUNĂ litate sau chiar să se de­ procent de 25—30 la sută, nuarie (l
Dan Jurca, Jiga Băl, Ro- rea culturilor nu e de na­ atît mai mult cu cît iarba DE LUCRU precieze complet, este im­ avîndu-se în vedere ca a- RIA : P
mulus Socaci, Maria Iovă- tură să genereze optimism. din vetrele satelor a înce­ perios necesar.să se treacă mestecul să fie făcut cît (Mureşul)
(Lumina)
nescu-Brăila. Petru Dragoş Dealtfel, la orele 10, şi put să se usuce. Producţia Consiliul popular comu­ la recoltarea şi conserva­ mai bine, să fie cît Miinia —
si alţii. Sînt insă unii care chiar după, am văzut mulţi de fin este mică pe fîne- nal să coboare mai mult rea mesei verzi prin pre­ mai omogen. La pre­ citoresc).
au tot amînat să vină la oameni prin sat, cu sapele ţele aflate la altitudine ri­ în miezul lucrărilor, să nu parare de semisiloz sau pararea semisilozului şi
lucru, ba chiar n-au venit pe umori, îndreptîndu-se dicată. dar pe celelalte e se limiteze doar la o în­ semifin. semifinului se aplică me­
deloc. Unul este Ga vrii Io­ spre culturile de sfeclă, numai bună de coasă şi drumare în general, ci la Semisilozul se face prin todele şi tehnologiile cu­
vă. eseu care nu şi-a săpat cartofi ş.a. Magazinera de orice întîrziere duce la di­ implicare efectivă în mo­ însilozarea unor plante ca noscute ca şi pentru siloz.
porţia de sfeclă din care la C.A.P. Sălaşu de Jos a minuarea producţiei de fîn. bilizarea oamenilor la lu­ lucerna, trifoiul, ghizdeiul Toată acţiunea de prepa­ Timpul
cauză a fost năpădită atît ieşit din sediu şi s-a dus Ar fl bine dacă magazine­ cru, în organizarea şi des­ şi finul natural la o umi­ rare trebuie să se termine 27 iunie
de tare de buruieni incit a să mobilizeze oamenii la le comerciale din comună făşurarea campaniei agri­ ditate de 55—60 la sută, în 5—4 zile. După tasare,
Vreme >
trebuit s-o cosim. (Soluţia praşila porumbului, dar şi-ar modifica programul cole. Conducerile C.A.P., iar semifînul sau finul si­ masa de semisiloz sau se- să eu ce
aleasă de conducerea coo­ asta s-a întîmplat la orele de funcţionare, căci nu sînt brigadierii, şefii de echi­ loz se face cînd plantele mifîn se acoperă cu folii res, Du pi
perativei — preşedinte Ni- 10. Tîrziu. puţini cei ce în loc să mear­ pe să se situeze în frun­ au o umiditate de 45—55 de polietilenă. Toate uni­ cădea av
colae Roman — n-a fost gă la prăşit şi cosit, intră tea lucrărilor, nu numai cu la sută. Trebuie ţinut sea­ tăţile care în anii anteriori ssţite dc
trice. Vî»
cea mai potrivită. porţia COASELE TREBUIE după cumpărături sau... la vorba, ci mai ales cu fapta, mă că umiditatea masei au făcut semisiloz sau -se- derat cu
lui G.I. trebuia săpată !). COBORÎTE DIN CUI o bere de Haţeg, căci atît în aceste zile fiecare oră verzi din care preparăm mifîn, au obţinut rezultate por are d
Altul este Aurel Oneasă. magazinul mixt din Sălaşu bună de lucru, timpul foar­ semisilozul sau semiifînul foarte bune, realizînd un peraturilt
care s-a supărat, nu ştim Cum ziceam, comuna de Sus, cît şi cel din Rîu te preţios trebuie folosit este factorul hotărîtor de furaj de calitate. Această cuprinse
de, iar i
din ce cauză pe cooperati­ Sălaşu de Sus dispune de Alb şi bufetul din centrul cu maximă eficienţă», la e- care depinde valoarea fu­ acţiune trebuie extinsă şi 14 şi, 1D
vă şi n-a venit la lucru“. 3 240 ha ce trebuie cosite de comună au programe de fectuarea importantelor lu­ rajului obţinut. Prin urma­ mai mult în acest an mai rslog d
Primi ¡>iv
f.a C.A.P. Rîu Alb mai pentru fin. Coasa însă n-a funcţionare mult prea dar­ crări ce le pretinde agri­ re trebuie respectate cu bogat în precipitaţii.
eînt de prăşit a doua oară început. De ce ? Din două nice în această perioadă de cultura la ora actuală. stricteţe limitele optime de Or. ing. EUGEN CERNELEA