Page 95 - Drumul_socialismului_1981_06

¡L 7 352 ® DUMINICA, 28 IUNIE Î98I Pag. 3

Argument pentru calitatea actului artistic

Aşadar, etapa republicană menicului" (Reşiţa), „Floare Băgău, Bucerdea Grî- 0* Ú
CÂ s-a declanşat. Ieri, „Cîntarea bănăţeană" (Caransebeş), noasă, Lunca, ia cele tema­
României" — această cuce­ .Iedera” (Oţelu Roşu), „Se- tice de la Aibă Iulia, Cu-
pentru co- rire a spiritualităţii noastre menicul" al Centrului de gir, moderne (Sebeş), la m
etii de va*
noi, pe care si-a pus sigi- îndrumare a creaţiei popu­ obiceiurile folclorice din
tliul de întemeietor inspirat lare şi a mişcării artistice Balomir, Biia ete. 800 de
1UZ1C11 cîrmaciui ţarii, tovarăşul de masă, formaţiile de dan­ artişti amatori au demon­
patriei strat ieri, că fiecare etapă HUNEilORENE
Liicolae Ceauşescu — a a- suri clin Zăvoi, Bojojena,
îinical jtins pe cea mai înaltă Armeniş, Valea Timişului, din actuala ediţie i-a ur­
treaptă a întrecerii ediţiei Bozovici, obiceiurile popu­ cat spre un nivel calitativ
după opere a ]II-a : etapa finală. Casa lare din Ciclova Română, superior. SCHIŢĂ PENTRU UN PORTRET
uimeşti : dţ cultură din Deva a ri­ Bouţari, poemul coregrafic La închiderea ediţiei zia­
e pod“. A- dicat ieri cortina competi­ al Casei de cultură clin Băiie rului nostru, pe scena de-
ţ>ă romanul Herculane, dansurile cla­ Rar se întîmplă ea un silvani gînditori, cu © a- Nimic nu este mai pre­
loan Sla- ţiei republicane pentru ,\ 500 veană continuau să evolu­ lector să cunoască aproa­
I parte) do artişti amatori din şapte sice, tematice au fost nu eze reprezentanţii judeţului nume solemnitate în rosti­ sus în poezia lui Eugen
t pentru rei judeţe. Prima zi a fost re* numai momente de eiovaro Timiş. Mai mult do 800 pe tot ce a sşris (nu numai re. Evu din acest volum de­
de artişti amatori din ju­ publicat!) un autor despre Eugen Evu m-a surprins ci t dragostea de patrie, de
»mumei — deţul vecin au intrat în care se pronunţă. între a- întotdeauna prin marea strămoşi, de spaţiul trasn-
/asna concursul finalei coregrafi­ eeste fericite excepţii mă lui capacitate, prin mobi­ silvan în oare se exprimă
• : „Con Ira - ce, acoperind prin 21 de aflu atunci cinci vreau să litatea, prin nonşalanţa cu şi pe care îl exprimă prin
Temieră pe
tcţie a slu- momente întreaga paletă a vorbesc despre Eugen Evu. care se mişcă prin cîteva excelenţă : „Respir cuvfo»
ner'can« genului — de la suitele de întâmplarea face să în­ modalităţi lirice pe care le tul patrie. Respir...“, „GLr&s
St ort. dansuri populare pînă la cerc această schiţă do por­ supune în modul cel mai albăstrui în munţii Qrăş-
zervată formaţiilor de c/on spiriiuală, ci şi de vibrant personal cu putinţă, Ideea tiei,..“, „Sărut lumina ¡pa­
i Huma ma- obiceiurile româneşti şi ale tret odată cu apariţia ce­
din judeţele Caraş-Severin. mesaj patriotic. Arlişlii n- naţionalităţilor conlocuitoa­ lui de-al treilea volum, de legăturii cu astrcle, a e- triei şi nu e/ Meii dulce
1
Alba şi Timiş. Un spectacol matori din Caraş-Severin au re, de la balet clasic şi versuri al poetului Eugen xistenţei în deplin calcul nume, adevăr mai clar.,/ ,
non-stop a oferit juriului dat măsura talentului, a e- „Culcat în iarba unul esL
i economică contemporan la dansul te­ Evu, perioadă In care
nieo-ştiinţi- fazei finale şi publicului fortului pentru cu — aşa matic şl la cel de societate, în mod obişnuit u,n po­ LA APARIŢIA departe,..“, „Auzi sub safe
valori ale artei autentice, cum ne mărturisea Velişcu et îşi orîn-duieşte sub­ clopote cum bat...“, „Os-
&ton : Karl asociindu-le indisolubil cu Boldea, directorul Centrului „în selecţia oare s-a făcut — VOLUMULUI
aii tinereţii ne-a declarat prof. Nicolae stanţa lirică, îşi fixează un piii casei mirosind gi
•isod) ideca do muncă, de creaţie judeţean de îndrumare a contur propriu printre con­ „SOARELE nori...“, „Vorbesc pămîni,
ntfial liberă. creaţiei populare şi a miş­ Munteanu, instructor core­ temporani. Băştinaş al a- DE ANDEZIT" gîndesc numai pămînt../ !
»zicale de cării artistice de masă — graf la Centrul de îndru­ etc.
aritale Cu această generoasă i- mare a creaţiei populare şi cestor plaiuri mioritice, o- de Eugen Evu
dee s-a deschis Întrecerea au venit cu g'înd de auto- a mişcării artistice de masă riginar de pe malurile Sentimentul cosmic şi
şi "a stăruit po întregul par­ depăşire, pentru a se înscrie Streiului, cu moşii şi stră­ col teluric sînt gemene âk
curs a! zilei. I-a dat tonul în cerinţele calitative ale — s-a ţinut seama nu nu­ moşii răspîndiţi prin toate matematic cu spaţiul ne­ poezia lui Eugen Evu. €&-
ansamblul artistic complex competiţiei republicane. mai de calitatea artistică a ramificaţiile ţinutului, du­ definit al cosmosului (tră- tăm în acest sens din ini­
al Combinatului siderurgic Prin tot ceea ce a oferit formaţiei, ci şi de mesajul pă cum mărturiseşte în dind o altă preocupare a moasa poemă : „Ce fel
Reşiţa cu spectacolul „Laudă ieri în întrecere, judeţul educativ pe care-1 transmi­ poetului) domină întreaga poezie te luminează“
. ; 6,00 liu- cîteva poeme — Eugen lirică exprimată pînă acum
.,05 Concer- muncii" realizat după sce­ Alba a demonstrat rostul te. Si ne-am străduit să Evu împlineşte astăzi un de Eugen Evu. Cartea este „Poezia prin care se ved®
8,00 Railio- nariul poetului muncitor educativ pe care „Cîntarea subliniem ia fiecare for­ destin liric deosebit. Depo­ la lumina inimii/ RelieluS
.clor; !)>30 Nicolae Irimie, „Eu vin din României" l-a dat spiritua­ maţie aceste momente de poate cea mai unitară din­
ical; 12,00 inima acestui adevăr, vin lităţii acestui istoric ţinut, vibraţie, de comuniune cu zitarul unei experienţe de tre toate care i-au apărut, pămlntului de-ticasă,/ P«2-
i toţi; 13,00 viaţă deosebit de bogate defrişînd în mod original zia cu o mie de petaSel
,15 orches- în numele clasei mele" — accesul total şi de calitate sala". (fost oţelar, lăcătuş, sal- un spaţiu propriu din isto­ Prin eai'e răzbate olntsc
uşoară a şi mărturisirea siderurgistu- al maselor la valorile artei. LUCIA L1CIU
; 13,30 Con- lui reşiţean a fost argumen­ De la scurgerea domoală şi varoar, supraveghetor de rie ca şi din contempora­ Ca o cunoaştere a fi&s$£â
populară ; noapte, metodist cultural neitate al 'hunedorenilor. succesive“. Exemplele «Mt
elă; 14,30 tată prin durabile valori perfectă a dansului fetelor ete.) care şi-a pus ampren­ Nu întâmplător cartea se nenumărate, substanţa câ®~
tativ ; Dan artistice aduse do majorita­ din Căpîlna, Crăciun el sau
Publicitate; tea celor 1 200 de partici­ Lupu, la virtuozitatea an­ Azi, de ia orele 10 în­ ta asupra scrisului său, a deschide cu poemul „As­ ţii lui Evu fiind puternic®
telor; 16,00 făcut liceul la fără frec­ piraţie“ din care cităm fi­ şi unitară.
i; 16,05 Al- panţi din judeţul Caraş- samblurilor şi formaţiilor de cepe întrecerea formaţiilor venţă, iar pe marii scrii­ nalul ; „Iubire-n sine-adînc Nafiiindu-i aproape «¡fe­
.7,00 Teatru Severin. Pentru spectatori dansuri populare din Aiud, de gen din judeţele Arad, tori şi filozofi ai lumii i-a
găre româ- ansamblurile „Cununa Se- Blaj, Zlalna, Alba Iulia, Sibiu, Bihor şi Hunedoara. săpînd. Căutare/ Ce nu-şi ude străin din experi«o$a
şi de azi ; citit de unul singur cu găseşte în repaus spaţiul./ de viaţă, de cunoaştere $1
ştiri; 18,05 Noi presimţi-m o taină-n exprimare artistică — ©s-
:ice; 18,3« ; creionul în mină. Face
niru toţi ; Consemnări DE V E G H E 1 parte din familia rară a răsuflare,/ Originarul semn gen Evu îşi încheagă psfe
,1; 20,15 Noi în care spaţiul/ Şi timpul acest volum un profil efe-
e muzică t solarilor (şi-a intitulat vo­ se-mpreună, nezidit:/ Ne- tinot de poet al spa$ta~
ic sportiv ; \
'unicul mc-
ladiojurnal; cu Conexiunea scriitorului leviziune şi chiar In a- reea, pe care criticul o t lumele : „ Muntele miori­ clesluşirea lor în vis lui hunedorean, traoaţS-
ne-ndeamnăJ
Să
aspirăm,
van, românesc prin exce­
trăieşte
care
Uimea
în
romanţe cu nu se face numai prin pro­ numite scrieri în literare“. numea „beţia de cuvinte“. tic“, „Cu faţa spre stea“ chemaţi de libertate,/ Me­ lenţă,
şi
chiar
Da,
anumite
ui şi Dorel Ea n-a dispărut încă nici şi ultimul: „Soarele de
Buletin de dusul creativităţii şi mun­ scrieri literare, ceea ce ar azi, In schimb, în locul reu spre ce va fi de îm­
iţie ia dans; cii sale care se cheamă putea să pară paradoxal, excesului latinizant, pu­ andezit“), a poeţilor tran- plinit“. VALERIU BĂ8GÂV
ştiri; 0,03— carte, ci şi prin îndatori­ dar nu este deci/ adevă­ despre f
m/.icnl noc- tem vorbi azi un
rea pe care el o are, rat. Să deducem de aici pericol de trivializare a
transmisă prin generaţii, că imperativul cultivării limbajului prin supcrlicia-
de a veghea asupra dem­ limbii este azi mai acut litate, automatism sau twii ¿Ktwedamei Tile&al pemm
nităţii şi prestigiului lim­ dccît în alte epoci sau ignoranţă, important a t
este
bii româneşti. Dar nu o decît în alţi ani ? Nu nici­ ca scriitorul — tără ii fiinţele
vorba numai de o veghe decum : cultivarea limbii neapărat un calotii — să I Ard flăcări vii cînd dragostea din inimi
:le de lar-
sale. (
M u n ţ i i pasivă. Scriitorul, atunci e o datorie perpetuă, A opună cu consecvenţă a- nu-i doar căldură risipită-n bucuria _ ca&ma&iilui
ta) ; lncre- cinci a ajuns ia deplina a- tor mulat-o întîiul lenăchi- ceslor pericole acurateţea - vieţii
(G r a d i n a sumare a acestei răspun­ fă Văcărcscu, dar ea a stilistică a operei ci semnul că aceşti bărbaţi
NEDOARA : Fiinţe din toate multele stele
¡eriiie I-Il deri, sc simte implicit da­ existat şi pînă la el, exis­ Important este ca prin în­ ai primăverii
arfă furată tor să sporească prin e- tă şi azi şi va rămînc a- treaga sa atitudine . şi ascultaţi coordonatele mele :
Ancheta creaţie, scriitorul să pro­ sînt cei ce lupta pentru binele Cetăţii. Se află pe Terra un nucleu de plai
i tiuiduoilor fortul său do elaborare lîta timp cit oamenii vor l semănat cu oameni, rodind omenia
; PETRO- irumusefea şi subtilitatea comunică prin cuvin/. Se page conştiinţa ■ că limba N-au somnul trist nici vise de prisos
ml şi extra- l limbii, torţa ei expresivă, mai schimbă primejdiile română este o supremă t nu poartă ca o haină de-mprumut răvăşit de basme spuse-n dulce grui -
a); Specta­ capacitatea ei semantică. care pîndcsc limba, dato­ bogăţie naţională de care acolo este ţara mea, România !
tor (7 No- ţ destinul Fiinţe din toate multele stele
ina de tran- Nu Intîmplător, una din­ ria scriitorului însă rămî- oricine se poate iolosi ori- ţ cu iarba şi livezile ce înfloresc întîi
lica); LU- l tre cele mai actuale teze ne aceeaşi, lui potrivin- cind, dar nu oricum, de­ t ascultaţi coordonatele mele :
romanţâ de du-i-se pînă la un punct oarece ea reprezintă o veghează să rămînă peste munţi Se află pe Terra un viteaz bărbat
ral); Bobby ale apropiatei Conferinţe tare ca gorunii sfidînd vijelia
uncitoresc) ; s naţionale a scriitorilor celebrele versuri ale Iui entitate vitală, de care . seninul.
i cailor săl- postulează că „Scriitorilor Beniuc: „Tuturora le do­ depind înseşi liinţa şi in­ Şi dacă flăcările scad— ei pun sudoare cu tâmplele ninse, la suflet curat —
resc); Vînă- \ resc eu praznic/ Eu ră- dividualitatea neamului. A acolo este ţara mea, România !
li (Luceafă- le revine în primul rînd reuşi aceasta, lăsînd în să treacă peste brazi arcaşii dimineţii Fiinţe din toate multele stele
, Piraţii se- \ datoria să vegheze ia păs- mîn ce-am fost: un paz­ » să limpezească lavă de oţel lingă ascultaţi coordonatele mele :
timp o o p e r ă
lomnişoareie s trărea purităţii şi expresi­ nic“. Cu precizarea că acelaşi şi unitară, în­ Se află pe Terra un arc tricolor
(Mincrui) ;
coerentă
uncitoresc) ; vităţii limbii naţionale, a- veghea aceasta trebuie să cuptoare ce împarte spre galaxii prietenia
Desene ani- \ părind-o de improprietă­ tie întemeiată pe compe­ seamnă Intr-adevăr a-ţl
resc); UKt- \ ţile, deformările, platitu­ tenţă. Pe vremea lui Ma- împlini menirea de artist să împlinească treptele de ant­ cu stema cuprinsă de flăcări de dor
:t Emm a (7 al cuvîntului. ale vieţii. acolo este ţara mea, România.
îAD : Omul \ dinile care se manifestă iorescu, primejdiile erau
vriile I-il uneori in presă, radi-o, te- excesul latinizant şi logo- RADU CIOBANU ANDREI CAUCAR MARIN NEGOIŢA
G0RABAR- t
(Minerul) ;
artă furată
4 steaguri
DACIU-BAI •
ridichii (Ca- MIRCEA LUCESCÜ echipa naţională cit şi cu Vanzetti“, „Giordano Brun®*' asupra omenirii atîta timp Viata literară kmdurtaiiă j
echipa de club ; a jucat pe
cit există un echilibru fra­
şi „Ultimul post de control"
; HAŢEG : cele mal importante stadioa­ — ne propune prin „Circuit gil între raţional ?1 iraţio­
(Popular) ; ne din lume (Wembley, Car- închis" un film foarte inci­ nal.
•Uru fiul „MIRAJUL
Meritul incontestabil al pe­
Elimina pa- difi', Paris, Maracana, Sao tant, mult mai dens şi idea­ liculei este, printre altele, şi o Numărul 55 al re­ doara, teme de medita­
i (Casa de Paolo), a avut adversari tic decît s-ar părea la pri­ faptul că propune spre me­
zile din ia- GAZONULUI" renumiţi — Bobby Charlton, ma vedere. Pătrunzînd în ditaţie un subiect grav, în- vistei cu public „Agora“ ţie“. © Revista vorbită ds
Pele, Mazzolla, Burgnich, s-a
e); SiME- realizat în pian profesional. stratul de intenţii mai pro­ tr-o formă spectaculară or­ din Brad a 'adus în faţa artă şi cultură „Amfitea­
le microfon funde ale lui Montaldo, vom publicului brădean o in­ trul artelor“ (numărul 45g
LIA : Roiul Mircea Lucescu îşi adaug« Scriitorul Mircea ’Lucescu ştie realiza — fără echivoc — că chestrată cu simţul măsurii.
H E L A RI : la valoroasa sa carieră spor­ Insinuările fantastice, trimi­ teresantă şi diversificată a prezentat iubitorilor dte
terile parapsihologice, miste­
; I-II (Mun- tivă şi aceea de autor, de li­ rul ce învăluie cele două ca­ tematică. Şi-au adus con­ artă şi cultură din muni­
terat, de cronicar al sportu­ tribuţia : Sabin Selagea, cipiul Deva o reuşită ffi»
lui pe care l-a iubit atît de zuri de asasinat au toate «
mult — fotbalul. Cartea, scri­ Învestitură contrastantă, do­ Ionel Codreanu, Ca-nte- vocare a marelui istoria
să intr-un stil alert, se ci­ vedind limpede că ele pot mir Rişcuţa, Ionel Gol- şi om de cultură Nicotee
lua naştere numai într-o a-
teşte cu deosebită plăcere numită atmosferă de psiho­ cea, Bianca Leucean, Sa­ iorga. Şi-au dat co&-
pentru crezul şi sinceritatea cursul : Radu Cioban®,
ce se derulează in cele pes­ să povestească frumos, cu cineastul foloseşte în mod logie socială, rădăcinile că­ bin Costina, Lucian Bum-
bil pentru te 260 de pagini. Aşa cum multă simţire, cu multă in­ pretextual cadrul acţionai reia sînt, evident, foarte a- bea, Virgil Trufaşu, Ana- Constandin Clemente, Şte­
teligenţă şi mai ales cu mul­
fiecare are un început de poliţist, accentul cuzînd net dînci. Judecind în baza a- maria Stoica, Dumitru fan Răduţ, Codruţa Boî -
1
drum, şi Mircea Lucescu l-a tă bucurie. Cu bucuria că pe o neliniştitoare stare de cestui film bine făcut, nu
pe
;ral frumoa- avut pe al său, drum care acest miraj numit fotbal i-a ■spirit care devorează socia­ ne-ndoim nici o clipă că şi Hurubă, Emilian Rado- ca şi grupul de recitatori
dinăuntru
adus nu numai satisfacţii şi
structurile
mperar ne- n-a fost nici simplu, nici u- aplauze, dar şi stima publi­ le perimate. « astfel de critică socială vici, Tiberiu Vanca, Pe- al casei de cultură : So­
iă izolat vor ş»r. Şl totuşi a avut pute­ cului, a iubitorilor acestui Făeînd examenul temei fil­ poate dobîndi drept civic. trişor Stratica, Augustin fia Istrate, Carmen Ene, |
e ploaie 2n- rea şi răbdarea de s ajunge sport. In ce priveşte evoluţia ac­ r £i- I
ărcărl elec- acolo unde şi-a dorit 7 în mului, sub aspectul ei para­ torilor Flavio Bueci, Aurora Fritea, Georgeta Bodiciu Nicoleta Andreescu şi
i Bufla ms- elita fotbalului românesc. A- MIRON TIC bolic se impune şi aici » Clement, Tony Kendall, Etto- şi Felicia Trifan. © Sem­ tus Rahoveanu. Invitafcuă
precizare
latent,
pericolul
:
ilflcări tem- proape în fiecare pagină care rezidă in condiţionarea re Manni, Giulianno Gemma nalăm în revista „Tribu­ serii — filozoful Victor
-vest. Tem- răzbate această muncă per­ omului de către imagine, şi Wiiliam Berger, ea rămî- na“ (numărul 25) un re­ Isac din Hunedoara, fost
lrne vor fi • severentă spre perfecţiona­ „CIRCUIT ÎNCHIS" ne memorabilă tocmai prin-
lî şi 30 gra- rea măestriei — exemplu trebuie interpretat într-un tr-o exemplară fidelitate fa­ portaj al poetului Ioan student al lui Nicolae
dnime între pentru viitoarele generaţii de sens mal larg. In mesajul tă de o viziune regizorală Evu din viaţa siderurgiş- Iorga.
(Meteo­ sportivi. Mircea Lucescu a Giuliano Montaldo — de decodificat pe care-1 dega­ insolită, dar plină de idei.
ric,'! : Al. jă „Circuitul închis" (titlul tilor hunedoreni, semni­
susţinut aproape 300 de în- numele căruia se leagă ex­ e cu tîlc !), se descifrează AL. COVACI ficativ intitulat „Hune- Prof. MARCEL LAPTEŞ i
tîlnîri internaţionale atît eu celentele pelicule „Sacca şl primejdia nucleară planînd