Page 1 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 1
■ŞÎVW
Documentele Congresului consiliilor oamenilor
PROLETARI DIN TOATE TÂRlLE^UNlŢÎ-VĂj
muncii-vast şi raf lefilor program te acţlun
DEPLINĂ ADEZIUNE FAŢĂ DE EXPUNEREA TQVARĂŞULU'
NICOLAE CEAUŞESCU, HOTĂRÎRE FERMĂ DE A TRANSPUNt
[jUDt1l.IL HUNE006BR
îm i/iATĂ mini F «li OKMFMTĂRit F DATE
Aurel Făt — maistru tă in subteran, la orizon rii la capacitate a instala
foraj, I.P.E.G. Hunedoara : tul minus 100. în semes ţiilor din dotare, pentru
„înaltul forum al democra trul II si în viitor. în acest creşterea exigenţei faţă de
ţiei muncitoreşti la care zăcămint aceasta va fi me cărbunele preparat. Este
posibil si sîntem convinşi
UI nnMITHUlUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al am participat a evidenţiat todologia noastră de lucru. că vom reuşi să livrăm
Prin această metodă avan
din nou in mod strălucit
rolul determinant, hotărî- sată, reducem la şapte luni combinatelor siderurgice
tor al tovarăşului Nicolae de activitate ceea ce lu cărbune cit mai mult şi
Ceauşescu în conceperea cram înainte timp de un mai bun pentru cocs*.
amplului proces de adînci- an. Economisim şi prăjini Alexandru Raţiu — mais
re a democraţiei socialiste, de foraj, dar obţinem şi tru, atelierul electrome
Anul XXXIII, nr. 7 354 MIERCURI, 1 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani muncitoreşti, in perfecţio sporuri substanţiale la îna canic, Termocentrala Min
narea necontenită a între intare si cercetare“. tia. „Ideea recondiţionării
gii activităţi economieo-so- Petru Marin — prepara şi refolosirii pieselor de
ciale. Re£orindu-se in ma tor, preparaţia Coroeşti. schimb asupra căreia a in
gistrala sa expunere la „E x p u n e r e a tovarăşului sistat din nou "secretarul
dezvoltarea mai accentua Nicolae Ceauşescu la Con general al partidului, tova
tă a bazei de materii pri gresul consiliilor oameni răşul Nicolae Ceauşescu,
me, am înţeles că ni se a- lor muncii constituie pro este la noi o preocupare
dresează in mod direct gramul nostru de activita mai veche, însă mereu ac
nouă, oamenilor muncii te pe care-1 vom înfăptui tuală. Şi este firesc să fie
din domeniul prospecţiuni cu răspundere muncito aşa. Dacă tot consumi şi
Marţi, 30 iunie, au fost nare Naţională şi depune României în perioada lor şi explorărilor geologi rească, revoluţionară. Ca nu pui la loc nimic, oricîb
reluate în plen lucrările rea de către acesta a ju 1981—1985. ce, că avem o sarcină ex preparator, mi-a atras a- am li de bogaţi tot ajun
sesiunii.a IlI-a a celei de-a rământului de credinţă şi în continuare, deputatul presă de a urgenta pune tenţia necesitatea folosirii gem să dăm de necaz. Este
VlII-a legislaturi a Marii devotament faţă de Repu loan Totu, secretarul Con rea în valoare a noi rezer într-o' măsură mai mare a foarte adevărat că în orice
Adunări Naţionale, blica Socialistă România ; siliului Suprem al Dezvol ve de minereuri. Chiar a- cărbunelui românesc în atelier sau secţie mecanică
tării Economice si Sociale,
întrunită intr-o atmosfe 2. Proiectul de lege pen a expus coraportul Consi colo, in sala congresului, coeserii. Apreciez această se fac economii dar se şi
risipeşte. Or, de ce să nu
ră de puternică eferves tru adoptarea Planului na liului privind pi-oiectul de am făcut o riguroasă ana subliniere şi consider că trăim noi pe propriile pi
cenţă politică, de pregnan ţional unic de dezvoltare lege pentru adoptarea Pla liză a ceea ce putem face sarcinile noastre devin cioare, să nu ne gospodă
tă manifestare a profundu economico-socială a Repu nului naţional unic de dez noi, sondorii din perime deosebit de importante, noi rim cît mai bine din re
lui democratism al orîndui- blicii Socialiste România voltare economico-socială trul Boleana-Troiţa, pentru fiind cei chemaţi să ridi surse proprii ? Atelierul
rii noastre socialiste, actuala în perioada 1981—1985 ; a României în perioada predarea înainte de ter căm valoarea cărbunelui nostru a reuşit confecţio
sesiune a Marii Adunări 3. Proiectul de lege pen 1981—1985. men a zăcământului cupri extras de mineri din a- narea multor piese din ma
Naţionale examinează si tru adoptarea Planului de fer la care lucrăm (un zu- dîncurile Văii Jiului, Dar teriale refolosibile sau re
Deputatul Gheorghe Du-
legiferează acte normative dezvoltare a agriculturii şi mitrache, vicepreşedinte al icămînt mai sărac în sub-, pentru a-1 face cît mai condiţionate, pe care apoi
de o deosebită importanţă industriei alimentare în Comisiei pentru industrie stanţe minerale utile). Ve valoros va trebui să du le-am utilizat la reparaţii
pentru dezvoltarea econo- perioada 1981—1985 ; şi activitatea economico- nind acasă, m-am sfătuit cem o adevărată luptă le necesare instalaţiilor.
mico-socială a ţării, care 4. Proiectul legii gospo iinanciară, a dat citire, cu sondorii din echipă, pentru îmbunătăţirea cali Ne-am depăşit planul de
au fost dezbătute, in aces dăriei comunale ; apoi, raportului comisiilor ne-am reconsiderat activi tăţii cărbunelui, astfel in producţie cu 20 la sută, în
te zile, în cele mai largi 5. Proiectele de legi pen permanente ale Marii Adu tatea ţinînd cont de parti cit siderurgistii să-l poată condiţiile unor economii
foruri democratice ale cla tru aprobarea decretelor nări Naţionale, care au a- cularităţile zăcămîntului şi folosi cu încredere. în a- considerabile. Aşadar, a-
sei muncitoare, ale între vizat favorabil pi'oieetul am ajuns la concluzia că ceastă ordine de idei, în cum, prin activitatea ce o
gului popor. cu putere de lege emise de_ de lege. în fiecare lună putem a- zilele de după Congres, desfăşurăm, sîntem primii
Consiliul de Stat. vansa suplimentar cu noi am trecut cu hotărîre'
In lojile oficiale au luat Trecîndu-se la următorul chemaţi să acţionăm pen
loc t o v a r ă ş u l Nicolae Intrîndu-se în ordinea punct al ordinei de zi, to 100 ml. Fiindcă zona ne-a la o organizare mai bună tru menţinerea în funcţiu
Ceauseseu, tovarăşa Elena de zi. Marea Adunare Na varăşul Angelo Miculeseu, permis, am mutat instala a muncii pe liniile de pro- ne a agregatelor de bază
Ceauşescu, tovarăşul Ilie ţională a validat, în una viceprim-ministru al gu ţia de foraj de la suprafa- ducţie, în vederea utiliză- din termocentrală“.
Verdeţ, alţi tovarăşi din nimitate, alegerea ca de vernului, ministrul agricul RĂSPUNDEREA PENTRU GOSPODĂRIREA MATERIILOR PRIME
conducerea de partid si de putat al M.A.N. a tovară turii şi industriei alimen
stat. şului Roman Ancuţ, care a tare, a expus proiectul de
Colectivul
Combinatului’
Lucrările sesiunii au fost depus- apoi jurământul de lege pentru adoptarea Pla siderurgic din Hunedoara, rare, sub vid. Subinginerul tului, am creat acest pro
Ioan Boţian ne dă relaţii
cedeu şi instalaţia aferen
deschise de tovarăşul Ni credinţă şi devotament f aţă nului de dezvoltare a a- stimulat de expunerea se în plus. tă, pe (sare am denumit-o
colae Giosan, preşedintele de Republica Socialistă griculturii şi industriei a- cretarului general al parti „V.O.D.“, urmînd să redu
Marii Adunări Naţionale. România. limentare în p e r i o a d a — -O economie modernă
La '"opunerea Biroului Tovarăşul llie Verdeţ, 1981—1985. dului, tovarăşul Nicolae cere oţeluri aliate, aceasta cem cromul din aliaje
Marii ’’mări Naţionale, prim-ministiHi al guvernu Preşedintele C o m i s i e i Ceauşescu, la Congresul al înseamnă să ai nichel, vechi. Totul funcţionează
H-lea al consiliilor oame
deputaţii au aprobat com lui, a prezentat, la urmă pentru agricultură, silvi crom, molibden, titan, va bine, pentru că asimilăm
pletarea ordinei de zi a torul punct al ordinei de cultură şi gospodărirea a- nilor muncii, şi-a sporit nadiu si alte metale cu ca 95 la sută din crom, dar
preocupările pentru econo
. sesiunii şi desfăşurarea lu zi, din împuternicirea gu pelor, deputatul Ion Catri- re să aliezi oţelul, şi el de nu .ne oprim aici. Că ur
materiilor
misirea
prime,
crărilor' in următoarea suc vernului, proiectul de lege nescu, a prezentat apoi ra pentru recuperarea mate o anumită compoziţie. Ni mare, mai introducem în
cesiune : pentru adoptarea Planului portul comisiilor perma rialelor refolosibile şi in meni nu dă oţelăriilor a- şarjă 1,5 tone de crom, în
1. Validarea alegerii ţi naţional unic de dezvolta nente ale M.A.N. care au ceste metale aşa pe tavă, loc de 8,5 tone, ceea ce în
nui deputat în Marea Adu- re economico-socială a avizat proiectul de lege. troducerea lor în circuitul cu să zic astfel, şi mai ales seamnă că metalul nostru
productiv. Din multitudi nu le dă pure, ci tot în s-a ieftinit.
* * ■¿r nea faptelor .acestui harnic aliaj. Cum să le extragi de Mal subliniem că în me
colectiv de oameni ai aici ? Aceasta este o pro
în şedinţa de după-a- Dobrescu, îuliana Baeinschi, man, Neculai Agachi, Va- muncii, ne-am oprit asu-, blemă de mare complexi talul de Hunedoara intră
miază a început dezbate Ioan Avram, Alecu Popa, silica Vlad, Richard Win pra câtorva. tate pentru metalurgie; si alte câteva elemente ca
rea generală asupra celor Gheorghe Potoceanu, Me- ter, Virginia GemeScu, Ion Oţelarii de la oţelăria e- metalele de aliere sînt ex ve nu se percep la prima
vedere. Ioan Boţian a lu
două proiecte de legi. lenti Tuduce, Ştefan Ko- Teoreanu, Valeriu Du- lectrică veche au creat un trem de scumpe şi cer un crat şi înainte tot la oţe-
Au luat cuvîntul depu rodi, Marin Nedeicu, Ele mitrică, Ferdinand Nagy, procedeu şi o instalaţie pe mare efort valutar. în a-
taţii : Gheorghe Pană, na Savu, Traian Garba, Vasile Bulucea. ' care au numit-o „V.Q.D.“ tare situaţie, în colalrora- CORNEL ARMEANU
Lucrările sesiunii Con
Corneliu Velincov, Emilian Floarea M.oise, Teodor Ro- tinuă. Se traduce prin ; vacuum re cu centrul de cercetare (Continuare in pag. a 2-a)
deearbu-
—
oxigen
—
şi proiectare al combina
Recolta cît
Sărbătorirea Ii ei învăţătorului La ordinea zilei I mai grabnic în hambare!
Moment de aleasă cinsti-' siurâ. Cerinţele noii cali în agricultură: |
re şi preţuire a slujitori- tăţi în toate domeniile im balotat paiele de pe 29 ha, a balotat paiele de pe 15 chin Henţ (la ora 19,30
• lor şcolii, sărbătorirea Zi plică o calitate superioară au fost arate, pregătite şi ha. Inginerul şef al coope duceau uitimul transport)
lei învăţătorului a prile Şi pe planul formării oa Aceasta este deviza sub însămţnţate cu culturi du rativei, Nicolae Gheorghiu, şi tractorul cu remorcă al
juit ieri, la Casa de cul menilor, al educării lor în care se desfăşoară acum ble 20 ha. ne-a informat că din cele C.A.P. condus de Liviu
tură din Deva, o caldă şi spirit revoluţionar. Aceas marea bătălie pentru strân © Şoiinuş. La brigada 82 ha cu orz s-au recoltat Bu.ştea, s-au adus din cîmp
angajantă manifestare. La ta înseamnă şi pentru gerea recoltei acestui an. din satul Bălaia, datorită 55, şi în două zile se va 12 tone de fin.
adunarea festivă consacra şcoala românească o nouă în această mare bătălie, în hărniciei cu care muncesc termina integral secerişul. © Tirnava de Criş. Aici,
tă acestui eveniment au calitate — sporirea exigen care sînt angrenate impor combinerii losif Ilăbulea, Tot duminică s-au trans în lanurile de orz ale fer-
participat peste 600 de ca ţei în instruirea şi educa tante forţe umane şi me Ioan Ifrim si Ionel Pan tea, portat paiele de pe 10 ha,
dre didactice din judeţ rea tinerei generaţii, per canice, se lucrează zi-lu- s-au recoltat duminică 8 iar în brigada Bejan, folo- N. BADIU
fruntaşe în activitatea in- fecţionarea continuă a pro mină intr-un flux neîntre ha, încheindu-se secerişul sindu-se atelajele conduse
struetiv-educativă, activişti cesului de învăţămînt, ro rupt, la seceriş, balotat orzului, iar Horea Cuteanu de Ioan Maler şi Damas- (Continuare in oaq o ?-a)
de partid şi de stat, repre lul determinant al cadre paie, eliberat teren, trans
zentaţi ai organizaţiilor de lor didactice ca persona port de recoltă, arat, pre
masă şi obşteşti. lităţi proeminente, cu răs gătirea terenului şi semă
Au luat parte, de ase nat culturi duble. în ace
menea, membri ai Biroului punderi mari în fata parti laşi timp se munceşte la
dului.
Comitetului judeţean Hu recoltarea furajelor şi la
nedoara al P.C.R. şi ai Co în lumina acestor cerin întreţinerea culturilor.
mitetului executiv al Con ţe s-au relevat şi rezulta Consiliul agroindustrial
siliului popular judeţean. tele obţinute în anul şco Hia. între primele unităţi
Desfăşurată în contextul lar ce so încheie acum, si din. Consiliul unic agroin
unor evenimente politice angajamentele formulate în dustrial Ilia care au ter
importante din viaţa -ţării intervenţiile educatoarei minat secerişul orzului se
V' ' — C- ngresul al II-lea al Nicolita Scurtu, învăţătoa află C.Â.P. Gurasada, Zam,
consiliilor oamenilor mun rei María Giurgiu, profe Sîrbi si .Bretea Mureşană.
cii, Plenara C.C. al P.C.R., sorului Petru Baciu, ingi Pînă joi — ne-a precizat
Sesiunea M.A.N. — care nerului Cătălina Luculescu, ing. Petru Puia, directorul
propulsează eforturile în- maistrului-instructor Ioa- S.M.A. — încheiem recolta
n) tregului popor pentru în chin. Baniciu, profesorului rea orzului în toate uni
deplinirea obiectivelor şta tăţile din consiliu.'
if; bilite de cel de-al Xll-lea universitar Ştefan Kovacs Toteşii. Duminică a fost
Congres al partidului, adu Şi a oonf. univ. dr. ing. o zi de lucru plină ; îucrîn-
narea festivă de ieri s-a Gheorghe Rusitoru, direc du-se grupat cu şase com
constituit într-o angajantă tor în M.E.I. bine, s-a reuşit să se ter
manifestare a cadrelor di In cadrul adunării festi- mine secerişul orzului de
dactice hune.dorene la in pe toate cele 72 ha aflate
fantii î'-nn „„(cm; i«.. ' m i. (Coniinunre în tma. n 3-nl în i'D T 1 >1 n?r>i «5-fîll Eacea — Ilia. Descurcarea şi aşezarea baloţilor în şire.