Page 100 - Drumul_socialismului_1981_07

SAU-. LXs LUCTiURA

T o v a r ă ş u l Nicolae vîrf în domeniul construc­ piere a podului sa cuprin­
Ceauşescu, secretar gene­ ţiilor rutiere. Astfel, pasa­ dă si spaţii verzi.
ral ai Partidului Comunist jul principal are o lungi­ în ce priveşte transpor­
t
SI LI U u« Român, preşedintele Repu­ me de 585 m, cu 31 de sus­ tul în comun, tovarăşul
blicii Socialiste România, ţineri, distanţa între pi­ Nicolae Ceauşescu a cerut
a vizitat, în cursul dimine­ cioare variind între 17 şi edililor să grăbească insta­
ţii de miercuri, noul pod 3t) de metri. Podul este larea liniilor de tramvai
Anul XXXIII, nr. 7 379 JOI, 30 IULIE 1981 Grant — important obiec­ eomplotat cu cele două pe noul pasaj şi crearea
tiv edilitar-urbanlstie al rampe la capete — rampa unor noi trasee care să
Capitalei — care în aceas­ Turda de 400 m şi rampa permită o legătură directă
-------- ? tă zi a fost deschis circu­ Crîngaşi de 315 m. Lăţi­ şi rapidă între cartierele
laţiei rutiere. mea podului măsoară 24 Drumul Taberei şi Casa
Formaţii de montori, be- de metri, din care 21 de Scînteii.
\ tonişti, sudori şi dulgheri metri constituie carosabi­ în încheierea vizitei, to­
CĂRBUNE de care dă dovadă în- ^ din cadrul Centralei de lul, ce dispune de cîte trei varăşul Nicolae Ceauşescu
a adresat constructorilor
COCSIFICABIJL tregul colectiv, la I.M.M.R. i construcţii feroviare, care benzi de circulaţie pe fie­ felicitări şi le-a cerut să
PESTE PLAN Simerîa au fost îndcpli- ' au construit noul pod care sens. finalizeze cit mai curînd
Cele două apropiate e- nile şi chiar depăşite \ Grant, precum şi numeroşi T o v a r ă ş u l Nicolae
veniinentc — Ziua mine­ unele angajamente anuale, l locuitori din această zonă Ceauşescu a avut cuvinte obiectivele secundare ale
pasajului, astfel incit zona
rului şi 23 August — sînt Astfel, la producţia netă, / au întîmpinat pe tovară­ de caldă apreciere pentru aceasta să-şi preia atribu­
întîmpinate de mineri cu depăşirea planului la zi ' şul Nicolae Ceauşescu cu proiectanţii si constructorii ţiile urbanistice şi de tra­
r^'uHate meritorii. Con- este de peste un milion \ multă căldură, cu senti­ bucureşteni, care au înăl­
tinuinVl seria succeselor lei, productivitatea mun- i mente de profundă dragos­ ţat acest frumos .şi modern fic care să asigure scopu­
rile pentru care a fost con­
obţinute lună de lună în cii a crescut cu 2,72 la J te şi preţuire. Ei au expri­ pasaj precum şi edificiile ceput şi creat noul pod
acest an, colectivele de sută şi beneficiul cu 2 Ia > mat bucuria de a-1 avea în
oameni ai muncii de la sută faţă de plan. In a- ţ mijlocul lor pe secretarul care deja au început să a- Grant.
I.M. Uupeni şi l.M. Băr- celaşi timp, cheltuielile general al partidului în a- parâ în peisajul celor două La plecare, cei prezenţi
băteni încheie şi luna la 1 000 Iei producţie ) ceastă zi cînd marea ma­ cartiere mărginaşe şl i-a au făcut tovarăşului Nicolae
iulie cu depăşiri substan­ marfă au fost reduse cu \ gistrală este dată în folo­ felicitat cu căldură, urîn- Ceauşescu aceeaşi caldă
ţiale Ia producţia fizică. 7,3 lei Ia total, iar cele i sinţă, preluînd de la du-le noi succese. Totoda­ manifestare de stimă şi
Producţia suplimentară la materiale cu 2,1 lei. S-au ' vechiul pod un trafic de tă, secretarul general al dragoste, l-au ovaţionat în­
zi este de peste 43 000 to­ realizat economii de 39 000 \ cea mai mare intensitate. partidului a indicat ea pla­ delung, au scandat cu în­
ne Ia I.M. Lupeni şi de tone de cărbune fiecare, kVVh energie electrică, i Noul pod Grant se im­ nurile de sistematizare a sufleţire „Ceauşescu —
aproape 23 000 tone Ia iar la I.M. Bărbăteni, 58 tone metai. mai mult ’ pune şi ca o realizare de zonelor din imediata apro­ P.C.R.“,
I.M. lîărbăteni, cele două sectorul III, cu peste de 40 tone combustibil
colective reuşind să înde­ 12 000 tone. convenţional. Angajamcn- )
plinească mai devreme tele acestui harnic şi ini- ^ Bătălia pentru gnu
planul pe şapte luni. In ANGAJAMENTE mos colectiv pe 1981 vor i
întrecerea socialistă pe fi îmbunătăţite cu prile- 1
întreprindere, în frunte ONORATE jul adunării generale a \
se situează Ia I.M. Lttpe- Datorită hărniciei şi oamenilor muncii care 1
ni, sectoarele II şi V, cu muncii pline de abnegaţie, va avea Ioc in prima ’
depăşiri de peste 11 000 a înaltei responsabilităţi decadă a lunii august. d® stat
Datorită organizării ju­ trecut imediat la pregătirea mus au fost livrate 340 to­
dicioase a muncii, odată cu unor temeinice baze pen­ ne grîu. Preşedintele C.A.P.
încheierea recoltării griu­ tru recolta anului viitor. Brad, inginerul Mircea O-
lui, o serie de cooperative Pe lîngă efectuarea arătu­ prişa, ne spunea că si de
agricole au reuşit să pre­ rilor pe terenurile elibera­ la această unitate, înţelc-
dea la fondul de stat, în te, o atenţie sporită se a- gînd faptul că onorarea
contul muncilor efectuate eordă pregătirii seminţelor contractelor reprezintă o
La Exploatarea minieră din capacităţile actuale, se rite de resurse minerale de S.M.A., uiumului şi necesare, care au fost re­ îndatorire de prim ordin,
Certej, activitatea produc­ pune accent pe utilizarea utile şi de calitate tot mai contractelor încheiate, în­ ţinute din producţie pro­ s-a livrat la baza de re­
tivă de bază, care vizează raţională a utilajelor şi in­ bună. „Indicatorul de ba­ treaga cantitate de grîti prie. cepţie întreaga cantitate
asigurarea economiei na­ stalaţiilor, pe promovarea ză al muncii noastre la stabilită. Folosind cu efi­ Un interes deosebit pen­ de grîu prevăzută.
ţionale cu cantităţi impor­ unor tehnologii de exploa­ preparare, aprecia maistrul cienţă ajutorul material, tru onorarea prevederilor
tante, din zi în zi mai tare de mare productivita­ Valentin Poenaru, secreta­ tehnic şi financiar acor­ contractuale au manifestat, Analizînd situaţia la zi
mari de materii prime, se te si pe perfecţionarea ce­ rul comitetului de partid dat de stat, în acest an de asemenea, conducerile a livrării griului la fondul
derulează concomitent pe lor existente, pe buna or­ pe exploatare, ii constituie Cooperativa agricolă din C.A.P. Buituri şi Mînerău de stat, se constată însă
două căi : pe cea a exploa­ ganizare a muncii pe sec­ creşterea continuă a randa­ Romos a obţinut producţii care au predat suplimen­ că există un însemnat de­
tării de resurSe minerale toare, schimburi, formaţii. mentului de extracţie a superioare de grîu la hec­ tar la bazele de recepţie o calaj faţă de stadiul în ca­
utile şi pe cea a înnobilă­ Aceste preocupări şi e- minereului. Alte preocu­ tar, ceea ce a permis uni­ însemnată cantitate de re se află recoltatul. înlă­
rii lor. forturi se regăsesc in rea- pări pe linia valorificării tăţii să suplimenteze li­ grîu. Merită evidenţiat, în turarea grabnică a restan­
resurselor minerale utile vrările la fondul de stat acelaşi timp, exemplul o- ţelor impune ca, în toate
unităţile, organizaţiile de
au ca obiect introducerea cu peste 13 la sută faţă ferit de o serie de coope­ partid şi consiliile de con­
in circuitul de Hotare a de cantitatea planificată. rative agricole (între aces­ ducere să situeze în cen­
sterilului rezultat din mi- Astfel cooperativa şi-a a- tea amintim pe cele din trul preocupărilor actuale
nereurile complexe, reci­ sigurat încasarea unor în­ Haţeg, Toteşti, Banpotoe, grija pentru folosirea cu
clarea pierderilor mecanice seninate venituri băneşti Geoagiu, Leşnic şi altele), randament ridicat a mij­
vorbindu-ne despre acti­ lizările bune pe care mi­ din uzină, reeondiţionarea suplimentare de la cultu­ care au livrat la bazele de
vitatea şi realizările mine­ nerii Certej u lui le înregis­ ra griului. Inginerul şef recepţie, concomitent eu loacelor de transport în
rilor în acest domeniu al trează de ia începutul a- DUMITRU GHEONEA ti unităţii, Mirc.ea Pătrîn- terminarea secerişului, can­ vederea onorării integrale
lărgirii continue a bazei nului : depăşirea producţiei ,an, ne relata că, pe baza tităţile de grîu stabilite. şi neîntîrziate a contracte­
proprii de materii prime, marfă cu aproape 4 la su­ (Continuare în pag. a 3-a) experienţei dobindite, s-a C.A.P. Toteşti, spre exem­ lor. Cu asemenea sarcini
directorul unităţii, ingine­ tă. a producţiei nete cu plu, a predat la fondul de sînt confruntate îndeosebi
rul Ioan Stăncuiescu, a ţi­ 8,3 la sută şi a productivi­ stat, pînă ieri, mai mult
nut să precizeze că preocu­ tăţii muncii cu 8,5 la sută, de 240 tone grîu. De ase­ N. TiRCOB
pările lor sînt orientate precum şi a principalelor menea, de la C.A.P. Şoi- (Continuare în pag. a 2-a)
deopotrivă spre extinderea sortimente, între l şi 20
si modernizarea capacităţi­ la sută. Este locul aici să pT '
lor actuale şi spre deschi­ menţionăm şi numele citor- ÎN ZIARUL DE AZI :
derea unor noi cîmpuri va dintre autorii acestor ■-V LV- ® Adunări generale ale oamenilor muncii. Restan­
miniere. A subliniat apoi succese: minerii din for­ ţele vor fi recuperate integral, o Consiliul popular
eforturile ce se depun pen­ maţiile conduse de Gavri-
tru deschiderea unui nou lă Cliifor, Traian Păcurar — factor de decizie şi înfăptuire în problemele lo­
cale. ® Curier citadin. © Frumoasa neodihnă. « De­
orizont (—160 tn) la secto­ şi Dumitru Cîşlaru (secto­ va actualităţi. ® Fapte din instanţă.
rul II al minei, care va fi rul I). Aurel Olaru şi Şte­
dat in exploatare in cursul fan Palade (sectorul II).
anului viitor. Lucrările e- Ioan Bălţatu, Ioan Covaci
fectuate pînă acum atestă şi Viorel Neagu (mina Boc­
că sînt zone bine minerali­ şa), Traian Căsălean, Tran­ Spiritul critic
zate, ceea ce va permite dafir Bisorca şi Augustin
atragerea în circuitul eco­ Sorea (mina Vorţa).- producţie a unor tineri,
Itîu Marc-Retezat. Atelierele centrale Haţeg. Miliai Optic
nomic a unor însemnate Şi colectivul de la uzina este şeful echipei de reparat transmisii de utilaje pentru abateri de la normele eti­
cantităţi de minereuri po- de preparare are un aport construcţii terasiere. Iată-1 cxeoutind repararea unui vibro- „Tlnănil poligraf" —
limetalic.e. în ceea ce pri­ consistent în privinţa asi­ compactor folosit la eorpul barajului. este denumirea gazetei de cii şi echităţii socialiste.
veşte sporirea producţiei gurării unor cantităţi spo- Foto: VIRGIL ONOIU perele a organizaţiei U.T.Q. Pentru că, deşi tinerii de
de la Tipograiia Deva. aici sînt, în general, pri­
cepuţi, harnici şi conştiin­
f au procedat la un interesam zervată sportivilor de per­ lei, a fost executată numai Titlul gazetei este inspi­ cioşi în muncă, mai au —
schimb de opinii privind cu­ formanţă din întreaga ţară eu contribuţia in bani a ce­ rat, dar meritul său constă
noaşterea, respectarea şi a- —seniori şi juniori. Această tăţenilor din cartierul Bucu­ in activitatea constant bu­ unii dintre ei — şi lip­
pltcarea normelor de tehni­ competiţie va fi ullima ve­ ra. y UN REPREZENTANT suri, abateri de la dis­
ca securităţii muncii in uni­ rificare a arcaşilor înaintea DIN FIECARE CASA. La nă, cu edi(ii mereu proas­ ciplina de producţie. De
tăţile in care işi desfăşoară finalelor „Daciade.i" .şi a u- chemarea consiliului popular pete, atent orientate şi la
activitatea. ®( ACŢIUNE nor întîlnirl internaţionale. al comunei Gheţari, un re­ aceea, „Tînărul poli­
83 SCHIMB DE EXPERIEN­ REUŞITA. „Şcoala mamei“, (I. HORVAT). sa ANALIZE prezentant din fiecare casă obiect, avînd o puternică graf" nu iartă nimic. Si­
ŢA PE TEME ALE N.T.S. organizată în cadrul circum­ DE LABORATOR. In vederea a satului Ruda a participat for(ă de influenţare a ti­ gur, unii bombăne, nu le
Ieri s-a încheiat la întreprin­ scripţiei sanitare nr. 7 din cunoaşterii calităţii seminţe­ la acţiunea de pietruire şi nerilor din unitate.
derea de utilaj minier Petro­ Hunedoara, se bucură de lor, sub aspectul purităţii şl modernizare a drumurilor Un element esenţial, convine, dar nu se face
şani un schimb de expe­ multă apreciere in rindul a! puterii de germinaţie, pî- interioare. Timp de peste rabat neajunsurilor, chiar
rienţă pe teme ale normelor tinerelor mame din oraş. Ea nu ieri, peste 30 de coopera­ 12 ore g-a muncit cu multă care-i dă personalitate ga­ dacă ele aparţin unor per­
de proiecţie a muncii, la ca­ a atras în acest an peste tive agricole au trimis pro­ hărnicie, amenajîndu-so pe­ zetei şi-i asigură succesul,
re au participat factori de 14(1 de cursante, iar depla­ bele de orz şi grîu necesare ste 200 metri de drunt. Ac­ li constituie spiritul critic, soane cu funcţii. Un ase­
răspundere din acest dome­ sările făcute acasă, ia ma­ analizelor de laborator, b ţiunea continuă. menea spirit critic pronun­
niu din cadrul tuturor uni­ me cu copii mici, depăşesc DIN CONTRIBUŢIA CETĂ­ prezent aproape Iu fiecare ţat, concret şi principial
tăţilor subordonate Centralei pînă acum cifra de 70. (I. ŢENILOR. A fost terminată edifle. In articole scurte, îndeamnă la reflecţii,
industriale de utilaj minier VI.AD, corespondent), a TIR acţiunea de rccondiţionarc in versuri caustice, in de­
şi petrolier Ploieşti. După CU ARCUL. Lă pollgonui prin plombare cu asfalt o sene sau caricaturi sini curmă răul, ajută pro­
vizitarea secţiilor de bază şi din Aninoasa au inceput, străzii Brazilor, din oraşul MM semnalate o serie de ne­ gresul în ascensiunea sa.
atelierelor întreprinderii gaz­ miercuri, întrecerile ediţiei a Urlcanl. Lucrarea, care tte
dă, participanţii la acţiune IX-a a „Cupei Minerul", re­ ridieă la valoarea de 5$ 00# ajunsuri din activitatea în DAN VRINCEANU
b