Page 105 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 105
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Á duo ori generale ol® oamenilor muncii Pregătirea adunării generale -
Minereu mult» de calitate,
eu consumuri materiale mici o sarcină complexă a biroului 15,10 Telex
15,55 Poliţei
1(1,20 Ţj-anct
Dezbaterile care au avut Darea de seamă prezen ganizarea mai bună a sec Cînd şi cu ce începe bi — Are loc, intr-adevăr, o portul sau referatul constată 16.50 Emisiu
loc în cadrul adunării ge tată a evidenţiat preocu toarelor din regie proprie roul organizaţiei de bază să derulare a unor etape, dar unele neajunsuri ? germai
nerale a oamenilor muncii parea permanentă a colec în vederea punerii în func pregătească adunarea gene realitatea nu este aşa sche 18.20 Trager
de la întreprinderea mi tivului de la I.M. Barza ţiune a obiectivului Valea rală ? Adresăm această în matică. Dimpotrivă, paralel — Situaţii de acest fel a- 18.30 Imagin
(lorum
nieră Barza au evidenţiat pentru transpunerea în Morii, a decantorului de vem în fiecare lună. Cerce- 18.30 1001 d
faptul că în primul semes viaţă a indicaţiilor - secre la Ribiţa, a secţiei de pre trebare tovarăşului Mlhail cu pregătirea adunării, bi tînd îndeaproape problema 19,00 Telcjut
tru al anului s-a realizat tarului general al partidu lucrat pietre semipreţioase llie, secretarul biroului or roul mai urmăreşte modul în ce urmează să fie dezbătu 19.25 Actual
19,45 Dosare
o producţie netă suplimen lui, t o v a r ă ş u l Nicolae şi extinderii capacităţii de ganizaţiei de bază din sec care se înfăptuiesc măsurile tă în adunarea generală, co tliţia ţ
tară în valoare de 1,5 mi Ceauşescu, privind cerce producţie la cariera de torul I - producţie de la stabilite în adunările prece lectivele descoperă unele lip 20.25 Film
lioane lei, o producţie mar tarea şi punerea în valoa calcită de la Ponor-Vaţa. E.M. Deva. Primim următo dente, precum şi propuneri suri şi de altă natură. Se nicul
ducţie
fă peste prevederi în va re a noi rezerve de mine Alte propuneri au vizat rul răspuns : le prezentate de comunişti aduc operativ la cunoştinţa englezi
loare de 467 000 lei, înre- reuri. în acest sens, în şa creşterea productivităţii — încă la începutul tri şi de alţi oameni ai mun biroului, iar noi ne consul 21.50 Creaţi:
gistrîndu-se şi unele depă se luni s-au executat peste muncii în abataje, raţiona mestrului, cînd, prin planul cii din sector. Discutăm cu tăm cu conducerea sectoru fund i
litatca
şiri la producţia fizică : prevederi 1150 m lucrări lizarea transportului în de muncă, se stabileşte ce cei care au responsabilităţi lui şi stabilim măsurile co 22.20 Tcleju
zinc — 14 tone, cupru — miniere de cercetare şi subteran şi la suprafaţă, se analizează în fiecare a- asupra stadiului îndeplinirii respunzătoare. Aşa s-a întim-
14 tone, sulf — 45 ¿tone, 7 200 m lucrări de • pregă ridicarea calificării oame dunare din perioada dată. A- măsurilor -şi propunerilor, iar plat, de exemplu, cu recu
calcită — 785 tone, bento- tire. nilor din brigăzile de mi perarea uleiului de la per
nită activată — 210 tone. în cuvîntul lor, partici neri. foratoare. Un colectiv care
Angajamentul asumat pe panţii la dezbateri — Ot- Saz’cinile care stau în pregătea raportul pentru a-
semestrul I a fost îndepli tmar Kheil, Ioan Luca, faţa colectivului de la I.M. ORGANIZAŢIA OS BAZĂ A PARTIDULUI dunarea generală a sesizat
BUCURE!
nit la aproape toţi indi Dorin Buliga, Avram Pă- Barza în semestrul al II- că perforatoarele pierd o dioprogram
catorii. în cadrul adunării trui, Emil Dineş, Ionel lea sînt mobilizatoare. Mi răspundtaA « ţ«iKţtonoiitate * sprijin « eficienţă mare cantitate de tlrbi ; Radiojurnal
s-a subliniat, de aseme Lungu, Gheorghe Roşea şi nerii şi-au exprimat hotă- pulverizîndu-se în atmosfera presei; 8,1«
nea, cu producţiile reali alţii — au subliniat nece rîrea de a face totul pen locului de muncă el devenea diilor; 9,00
9.05 Uftspit
zate suplimentar s-au ob sitatea extinderii metode tru a extrage cît mai mul tunci fixăm şi tema şi co dacă e nevoie îi chemăm în şi nociv. Problema a fost dată rilor; 10,00
ţinut în condiţiile econo lor de mare productivita te minereuri, de calitate lectivul care se ocupă de în faţa biroului. Să vă dau un în grija tovarăşilor de la o- 10.05 Atlas
misirii unor importante te, a procurării unor uti superioară, cu consumuri tocmirea raportului, colectiv exemplu. În adunarea gene teller care, la scurtă vreme, ştiinţa şi ’
Ottow;
pul
cantităţi de materiale şi laje de transport şi . de cît mai mici. în acest sens ce are în frunte, de fiecare rală din prima lună a anu tln de ştii
combustibili, concretizate perforat, aprovizionării co este însă necesar un spri dată, un membru a! birou lui, mai mulţi comunişti, prin au conceput şi confecţionat pioniereşti;
în 7 milioane lei economii respunzătoare cu piese de jin mai substanţial şi din lui. Dar, efectiv, lucrările tre care Gheorghe Apreote- un recipient ataşabil la in mierii radi
letin de şt
la cheltuielile totale, din schimb şi combustibil. De partea C.M. Deva. pregătitoare se declanşează sei, Vasile Crişan, Florian stalaţia de perforare. S-a muzicalii a
care 1,5 milioane lei la asemenea, ei au propus îndată după adunarea pre Oancea au completat măsu experimentat şi s-a pus în tor ; 13,00
cheltuielile materiale. măsuri concrete pentru or LI VIU BRAICA mergătoare cînd se reamin rile propuse de birou cu pri aplicare, azi fiind generali 15,00 Stud
Radiojurna
teşte tema şi colectivul. A- vire la îmbunătăţirea gene zat la toate locurile de mun nate ecoiu
Răspundere în munca ăe cesta se întruneşte, îşi îm rală a activităţii pe anul că. Recuperăm şi uleiul, am torii cintă;
1981 cu propunerea de a se
parte responsabilităţile şi se asigura o mai bună aprovi îmbunătăţit şi condiţiile de dicului; ]
ştiri ; 1.7,0!
popularizare şi difuzare a cărţii trece la cercetarea 'mai în zionare a locurilor de muncă lucru pentru mineri. Iară ; Î5 Î5
amănunţime a problemei ce cu ulei, piese de schimb pen — Aceasta înseamnă că Moment ir
Bună şi necesară, dar treprinderile miniere Lu- meni ai muncii au fost su intră în dezbatere. Zic mai tru maşinile de încărcat, cu intraţi în adunare cu pro rde serii;
20,00
trie;
devenită neîndestulătoare peni, Vulcan, Lonea, C.'l’.E. puse atenţiei prin inter in amănunţime pentru că în lemn de calitate mai bună blemele rezolvate ? ric mehedi
pentru cititorul de azi, Mintia, Rîu Mâre-Retezat. venţiile tovarăşelor Lucia linii generale lucrurile sînt şi altele. De atunci, apro — Cu unele da, dar ne ră- cheta econ
cartea — social-politică, Clubul „Siderurgistul“ Hu Stan, Margareta Doţ (Pe cunoscute, dar adunarea are vizionarea s-d îmbunătăţit, mîn destule de rezolvat. A- denţe sont
oră
într-o
ştiinţifică, tehnică sau be nedoara), întîlnirile cu au troşani), Valentina Boldes- nevoie de detalii, de facto deşi mai sînt multe de pus dunarea judecă, comuniştii muzicale ;
letristică — e tot mai mult tori în cadrul acţiunii cu; Valentina Bodreanu, rii şi oamenii care influen la punct. E drept că solu vin cu propuneri şi astfel e- stop muzii
TIMIŞOA
solicitată. Aprovizionarea „Cartea tehnică în .spriji Georgeta Fundulea (Hune ţează stările de fapte, de cu ţionarea unor probleme de lucidăm lucrurile. Cele de maţUlc zilt
cu carte, difuzarea ei au nul producţiei“ (I.M. Pe- doara), Gabriela Sapta, Eu noaşterea stadiului îndepli această natură nu depinde durată mai lungă rămîn pe ta tea in ii
fost probleme viu dezbă trila. Institutul de mine genia Valea, Elena Ripo- nirii sarcinilor de plan. de forţele organizaţiei de agenda de lucru a biroului. rile genera
punicii ; F
tute de lucrătorii Centru Petroşani, E.M. Deva), dia şan (Deva). Răspunderea — Din ce spuneţi, trebuie bază, dar avem datoria să lată un exemplu, în care roi campai
lui de librării Deva în ca logurile prilejuite de zile pentru difuzarea şi popu înţeles că pregătirea adună insistăm la conducerea mi îmbinarea activităţii operati a zahărului
drul adunării generale a le, decadele şi lunile căr larizarea cărţii, respectul rii se desfăşoară într-o suc nei să rezolve toate propu ve cu perspectiva in pregă cintecului
oamenilor muncii. Roade- ţii au avut un pronunţat faţă de destinul acesteia, cesiune de faze, ca să zi nerile care ti vizează răs tirea adunărilor generale se Ancheta ra
jim
spaţiul
ia eforturilor depuse în caracter educativ. de pătrunderea ei în masa cem aşa : temă, colectiv, stu punderea. dovedeşte eficientă. )9,00 Ritnn
primul semestru al acestui Problemele aprovizionă de cititori angajează mai dierea problematicii, redac — Ce se întîmplâ cînd co tofonul dv
an — depăşirea planului rii, unei mai bune valori mult lucrătorii centrului tarea raportului etc. lectivul care pregăteşte ra CORNEL ARMEANU tîlnire cu l
encscieue
de desfacere cu peste 1,1 ficări şi popularizări a căr de librării, conştienţi fiind [armonicii
milioane lei, economii de ţii tehnice, găsirea unor de necesitatea redimensio- poziţia j
Bona ; St:
221 000 lei la cheltuielile modalităţi atractive de pă nării muncii, măi ales pe estivală la
de circulaţie, creşterea trundere a cărţii în rîndul planul calităţii ei. Soluţii tehnice
rentabilităţii întreprinde tuturor categoriilor de oa Lucia liciu
rii cu 1,04 la sută, depăşi ţelului în vid cu insufla
rea beneficiului planificat {Urmare din pag. 1) tru reparaţiile din 1983, re de oxigen, deşi numai
cu peste 300 000 lei — au ceea ce permite o bună în acest an a fost pusă în
relevat preocupările şi răs lor de cercetare şi proiec programare şi urmărire a funcţiune. Un caracter de DEVA: I
punderea în muncă a lu tare s-au încadrat în ter efectuării acestora, o apro noutate absolută îl are şi Pruncul, i
crătorilor de aici. menele planului de stat şi vizionare cu toate cele ne lucrarea a doi cercetători, lenii (Art,
cesare. Cel mai important
departamental.
Relevantă în dezbaterile lucru este totuşi faptul că Margareta Mazcu şl Forisz lux <t ăi
HUNEDOA
adunării oamenilor muncii — Aţi spus majoritatea. majoritatea colectivelor de Ştefan, care, printr-o-Aîr ? şi extratei
a fost preocuparea pentru De ce nu toate ? proiectare şi-au îndreptat Munţii în
gistul) ; I
popularizarea cărţii, peste — Am avut unele lacu atenţia asupra unor lu todă originală, au reuşit lui — ser
1 100 de acţiuni în prima ne în activitatea desfăşu crări de modernizări de să stabilească noi caracte Şantaj (Co
jumătate a acestui an (de rată, greutăţi în efectua instalaţii, utilaje,- agregate. ristici tehnice ale compor TROŞANI:
la expoziţii, ia întîlniri ale rea încercărilor şi experi tării cocsului' în furnal, oară căsă’
ceea ce are mare influen
Cii-cuit
în
publicului cu scriitori şi mentărilor la unele teme Recent au fost realizate de ţă asupra prevenirii func brie); Al
către proiectanţi o serie
editori). Dezbaterile au în cercetare. S-au ivit şi de utilaje şi agregate cu ţionării anormale a agre tal (ltepul
Cactus
J:
subliniat că expoziţiile de situaţii cînd a trebuit să caracteristici îmbunătăţite Nuntă ins
carte social-politică cu amînăm finalizarea altor sau cu caracter de nouta gatului şi, implicit, asupra toresc); V
vînzare, organizate sub tenie din cauza unor for te absolută: răcirea cu reducerii consumului de un, teanc i
genericele „Să cunoaştem malităţi birocratice la ni cocs. Putem concluziona ceafărul);
opera teoretică şi practi velul centrului, centralei apă a boitei cuptoarelor că la centrul de cercetări in flăcări
A
TRIDA:
electrice, instalaţia auto
că a tovarăşului Nicolae siderurgice şi chiar al mi mată pentru prelevarea şi şi proiectări al C.I.S. Hu de dragos-
nedoara, noua calitate în
Ceauşescu“, „Glorie Parti Kîu Mare-Retczat. Atelierele centrale Haţeg. Şeful echipei nisterului. Dar aceste si efectuarea probelor pri cercetare vine în sprijinul U RIC AN I :
dului Comunist Român la ile reparaţii motoare, Belbe Gheorghe unul dintre fruntaşii tuaţii au fost puţine, ac vind determinările fizico- Siberia
BRAD : C
a 60-a aniversare“ (la în in întrecerea socialistă. Foto : VIRGIL ONOIU tivitatea noastră desfăşu- producţiei, al îmbunătăţirii rilor (Sti
rîndu-se, în general, bine. mecanice la cocs, maşina calităţii metalului şi x-edu- RAŞTIE :
Accent pe asigurarea — V-am ruga să vă sus de recondiţionat lingotiere. cerii consumului de mate ring (Pair
Irina
(Fiat
ţineţi această ultimă afir — Dar în activitatea de rii prime şi materiale. Noi BAI: Bui
cercetare, cu ce a venit nou
materiei prime maţie. colectivul pe care îl con ne angajăm ca şi pc viitor I-H (Ca
HAŢEG :
— Spre. exemplu, la pro
întreaga px-oducţie să fie
iectare avem un mare a- duceţi ? asigurată cu un portofoliu (populari
Dezbătînd cu răspundere desfăşoare o muncă per reducerea costurilor pe u- nul din ,,
şi exigenţă modul cum au manentă şi mai bine or nitatea de produs, Demn vans în timp. Se lucrea —- Deja este cunoscută d soluţii tehnice dintre riile I-II ;
meri
fost îndepliniţi indicatorii ganizată pentru a înlătu de reţinut este că pe pri ză la documentaţiile pen instalaţia de obţinere a o- cele mai eficiente. cana cultura
de
de pian pe primul semes ra neajunsurile care se mul semestru cheltuielile Iunie) ; S
tru şi perspectiva realiză manifestă în acest dome la 1 000 lei producţie au furată (M
rii lor §>e întregul an, adu niu. Exemplele oferite de fost reduse cu peste 6 lei, Ultimul s
na);
GHE
narea generală a oameni centrele de preluare a ani astfel depăşindu-se bene Operativitate maximă fa recoltarea tinetelor
ca
dintr-o
lor muncii de la întreprin malelor din Brad, Haţeg şi ficiul planificat pe între citoresc).
derea de industrializare, a Petroşani (unde la unele prindere cu mai mult de
ţărnii Deva a pus un ac specii şi categorii de ani un milion lei. (Urmare din pag. 1) Fineţe natu- 1 Furaje cult. Fin Siloz
cent deosebit pe acţiunile male s-au depăşit substan Cum este şi firesc, tova Unitatea rale (ha) 1 pt. fin (ha) depozi (tone)
tat
Plan
ce trebuie întreprinse în ţial prevederile la con răşii Nicolae Pîrvu, Maca- această direcţie, pentx-u a Plan Recoltaţi Plan. Recoltat (tone) Realizat IV«W
■taadBi
scopul asigurării bazei de tractări), denotă că există rie Dan, Ilie Simionca, fi recoltate, transportate şi
materii prime necesare ac condiţii ca rezultatele pe Borbely Martin, Marcel depozitate toate furajele C.A.P. Simei'ia G2 50 72 72 200 2391 450 Timpul
Sîntandrei 15
15
tivităţii productive. Măsu ansamblul întreprinderii Manole, Florin Florea, Ion aflate în cîmp". Chiar în C.A.P. Băcia 111 95 60 GG 160 3000 500 31 iulie 1
C.A.P.
33
30
2547
135
240
rile suplimentare adopta să fie mult îmbunătăţite, Florea, Viorel Costin, Io- ziua raidului începuse C.A.P. Timpa 36 80 32 32 174 2058 — curs de îi
te în acest sens vizează în acest context s-a rele sif Iacob şi alţi partici coasa a doua pe o tax-la de C.A.P. Rapolt 202 180 60 60 210 2250 — schimbă toi
vex-se loca
28
Bobîlna
28
prioritar îmbunătăţirea în vat şi preocuparea pentru panţi la dezbateri s-au re 20 ha cultivată cu lolium. C.A.P. Simeria 45 45 130 130 150 2051 — soţite de
A.E.I.
81
1G57
17
17
continuare a colaborării cu dezvoltarea fermei proprii ferit pe larg la multiple Spre seară, am remarcat A.E.I. Bobîlna 3 3 92 02 130 1820 1800 trice. Vint
unităţile agricole furnizoa de bovine la îngrăşat, ca le aspecte ale activităţii că întreaga suprafaţă . era f.A.S. Bîrcea la mode:
Temperatu
re--de materie primă şi cu re în final va avea un ru productive a întreprinde deja cosită. Cx-edem că şi (complex vite) ~~ — 224 224 90 7000 1800 oscila într
crescătorii de animale din laj anual de 12 000 capete. rii, inclusiv la cele privind aici ar trebui impulsiona iar tempe
între 19 şi
zona necooperativizată. Propunerile făcute în a- îmbunătăţirea calităţii pro te lucrările de px-egătire a Aşa cum reiese din ta le din zonă le x-evine sar- lat, ceaţă
Darea de seamă a con cest sens s-au referit în duselor. făcînd totodată silozurilor. bel, sînt încă unităţi în cina să oi'ganizeze cît mai
siliului oamenilor muncii special la urgentarea dării propuneri valoroase în sco Dar, iată cum se pre care recoltatul, transportul bine activitatea, să mobi La nuni
şi participanţii la dezba în folosinţă a noului adă pul îndeplinirii planului şi zintă situaţia recoltării şi depozitatul finului, cît şi curs e i
schimbata!
teri au subliniat necesita post şi la asigurarea în angajamentelor asumate depozitării şi însilozării pregătirea silozului sînt în- lizeze toate forţele satelor verse de
tea ca toţi lucrătorii care mai mare măsură a fura în întrecerea socialistă. eir;-i ielor aşa cum rezultă tîrziate. Organelor locale la recoltarea şi depozita descărcări
răspund de contractarea jelor din producţie proprie, <' datele existente la con de partid şi de stal con rea ru maximă operativi taorolog c
nit Ţuţnri:
şi preluarea animalelor să ceea ce va contribui la N. Ti'RCOB sumi unic: ' ducerilor unităţilor agrico tate a furajelor.