Page 12 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 12
JSiMJ®îasa 3a£. Haisaâ ©av«
SALA C£ UECTUftA
Docoienfele Congresului consiliilor oamenilor
PROLETARI DiN TOATë ÎÀftfônfilltPj/Â !
muncii - vast şi milelor program de acţiune
DEZVOLTAREA BAZE! DE MATERII PRIME -
CIALISMUL actualitate, subliniată şi la neral al ing. Constantin ne favorabile ce conţin a-
SARCINĂ PRIORITARĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE
partidului
—
O cerinţă de stringentă
preciza
semenea minereuri (Valea
Inorii, Mina Vest, Dealul
teh
Mialea,
directorul
cel de al H-lea Congres al
avem datoria de a atra
cii de către secretarul ge
Toate
Oraşului).
Pădurea
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C Consiliilor oamenilor mun nic al l.M. Hunedoara — Munteanu, Nădăştie-Ocoliş,
neral al partidului, tovară
ge în circuitul economic, în
acestea vor conduce la ex
M S I U U I U I P 0 P U U B J U O E T E A şul Nicolae Ceauşescu, este cantităţi cit mai mari, noi tinderea bazei de materii
M
asigurarea bazei de materii rezerve eu conţinut mai prime, la asigurarea si
prime şi energetico ale ţă scăzut de fier. în acest menţinerea capacităţilor de
rii, prin valorificarea ra scop, noi ne-am construit producţie prevăzute pentru
Anuí XXX115, nr. 7 357 S1M8ĂTÂ, 4 IULIE 1981 4 pagini - 30 ban! ţională a resurselor inter cu forţe proprii o staţie- cincinalul 1981—1985 şi
pilot în care-şi desfăşoară
ne. Ea constituie una din
pentru viitor.
problemele economice ma activitatea cercetători do — Pe lingă substanţele
jore, situate stăruitor 5« la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, utile din subteran, cu in
centrul atenţiei de către în vederea, stabilirii de vestiţii minime pot fi puse
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI conducerea partidului nos noi tehnologii de prepara in valoare şi cele de la
tru. în acest context de re a minereurilor cu con suprafaţă. Ne referim la
NICOLAE CEAUŞESCU Idei, eforturile colectivului ţinut scăzut de fior şi man- iazurile de decantare a ste
gan. Astfel, am făcut o se
de mineri de la 1,M. Hu
rilului.
sînt
rie de încercări pe calcare
nedoara
concentrate
— Specialiştii din cadrul
permanent spre realizarea sideritice, şisturi cu impreg întreprinderii, împreună cu
ÍI JUDEŢUL MEHEDINŢI cest an la producţia de mi naţii de magnetită şi mi institutul de specialitate —
integrală a planului pe a-
nereuri oxidice (limonite).
nereu de fier. în mod evi Rezultatele bune obţinute I.C.I.T.P.L.C.l.M. — au c-
dent răspunderea pentru pînă la această dată ne-au fectuat cercetări în vede
In continuarea dialogului in Mehedinţi, la fel ca şi vestiţii prevăzute pentru realizarea acestei producţii permis (şi poate acest cu- rea stabilirii unei tehnolo
cu oamenii muncii din cea efectuată în judeţul ridicarea întregii activităţi revine şi celor care lucrea vînt nu este cel mai potri gii de extragere a fierului
Oltenia, tovarăşul Nicolae Gorj, a avut ca obiectiv din judeţ la nivelul exi ză în compartimentul dez vit ; ne-au obligat, am pu
Ceauşescu, secretar general analiza temeinică, cuprin genţelor sporite ale actualei voltare al unităţii. tea spune) su elaborăm DORIN CORPADE
al Partidului Comunist zătoare, a modului cum se etape de edificare o socie — în conformitate cu in proiectele de cercetare geo
Român, preşedintele Repu acţionează pentru îndeplini tăţii socialiste multilateral dicaţiile secretarului ge logică de detaliu a unor zo (Continuare in pag, o 2-a)
blicii, a efectuat, în cursul rea în cele mai bune con dezvoltate.
zilei de vineri, o vizită de diţii a sarcinilor de plan Locuitorii judeţului au
lucru în unilu|i economice pe anul în curs şi pe în întlmpinat pe secrelarul
din judelui Mehedinţi. tregul cincinal, în vederea general al partidului cu
Noua vizită a secreta realizării în termen a im deosebite sentimente de
rului genera] ai partidului portantelor lucrări de in dragoste şi preţuire.
Marea Adunare populari
din municipiul Orobeia Turnu-Severin
Tn încheierea vizitei de cald din Drobeta Turnu- mărită cu viu interes şi
lucru a secretarului gene Severin, Ion Baiu — se subliniată in repetate rin-
ral al partidului în jude cretar al Comitetului de duri cu urale şi ovaţii, cei
ţul Mehedinţi, în piaţa partid, preşedintele Consi prezenţi manifestîndu-şi
centrală a municipiului liului oamenilor muncii de şi de această dată încrede
Drobeta Turnu-Severin a la Trustul de construcţii rea şi unitatea întregului
avut loc o mare adunare industriale, Sabina Popa, popor în jurul partidului,
populară. muncitoare, secretar al Co al celui mai iubit fiu al
A p a r i ţ i a tovarăşului mitetului U.T.C., vicepre naţiunii noastre, tovară
Nicolae Ceauşescu, a celor şedinte al Consiliului oa şul Nicolae Ceauşescu. Imagine ile ia recollarea orzului pc ogoarele fermei Hásdai a I.A.S. Simerla. rolo: vmciL onoii:
lalţi tovarăşi din condu menilor muncii de la în După încheierea adună
cerea partidului şi statului treprinderea de confecţii rii populare, tovarăşul
ta balconul sediului Comi „Porţile de Fier“ Drobeta Nicolae Ceauşescu străba în campania agricolă de vmă
tetului judeţean de partid Turnu-Severin, Constan te pe jos una din arterele
este întlmpinată printr-o tin Bădiţă, preşedintele principale ale municipiu
manifestare de dragoste şi C.A.P. Salcia, Constantin lui. Mii şi mii de locuitori Rîfm susfinut, continuitate fluxul
aleasă stimă faţă de tova Bălănescu, maistru princi ai oraşului, ţineri şi vîrst-
răşul Nicolae Ceauşescu pal la întreprinderea E- nici salută din nou ou en seceriş — semănat culturi duble!
pentru grija constantă ce lectroeentrale „Porţile de tuziasm şi deosebită căldu
o poartă dezvoltării jude Fier 1“. ră la plecarea din munici Secerişul, balo tarea paie o recoltă in plus de po
ţului, sporirii potenţialu Dinei glas dorinţei una piul lor pe conducătorul lor şi eliberarea terenului rumb, legume şi furaje. nea loan Furca, inginerul
lui său economic, creşterii nime a participanţilor la iubit »1 partidului şi sta de baloţi, arăturile, pregă şef al C.A.P. Peştişu Ma
nivelului de trai al locui adunarea populară, a tu tului. tirea solului şi însămînţa- în timpul raidului între re — şi am balotat paiele
de pe 30 ha. Nu puteam
torilor acestor plaiuri turor locuitorilor munici Secretarul general al rea culturilor duble — prins în mai multe unităţi să rămînem mai prejos de
româneşti, pentru neistovi piului şi judeţului Me partidului răspunde cu agricole socialiste din Con
ta sa activitate consacrată hedinţi, primul secretar al căldură şi simpatie mani •trebuie să sc desfăşoare siliul unic agroindustrial I.A.S.“. Şi nu am rămas.
propăşirii ţării şi bunăstă judeţului a rugat pe tova festărilor entuziaste ale intr-un flux continuu. A- Hunedoara, am urmărit Gheorghe Teletin balota
rii întregului popor, creş răşul Nicolae Ceauşescu să mulţimii. ceasta impune o temeinică cum este organizată şi se paiele de pe ultimele su
terii prestigiului interna ia cuvintul. în această atmosferă de organizare a muncii pen desfăşoară activitatea în prafeţe, iar Andrei Tămaş,
ţional al României socia Întîuipinat cu îndelungi bucurie şi nemărginit en tru folosirea cu randament câmp, cum acţionează fac Simion Stoica şi loan Cio-
liste. şi puternice ovaţii şi tira- tuziasm, tovarăşul Nicolae maxim a tuturor forţelor torii de răspundere. rogaru, munceau cu spor
Adunarea populară a fost le, intr-o atmosferă de vi Ceauşescu îşi ia un căldu şi mijloacelor mecanice şi la arat şi pregătirea tere
deschisă de tovarăşul lu- brant entuziasm, a luat cu- ros rămas bun de la lo umane angajate ta bătălia CÎND MUNCA nului. Astfel, pînă acum
liap. Ploştinaru, prim-se- vîntul tovarăşul NICOLAE cuitorii municipiului. caro se dă acum pe ogoa ESTE BINE ORGANIZATA s-au şi însăminţat 15 ha
crv V, al Comitetului ju CEAUŞESCU, secretar ge în uralele şi aclamaţiile re pentru strângerea la — REZULTATELE SÎNT din cele 30 planificate cu
deţean Mehedinţi. neral al Partidului Comu mulţimii, elicopterul prezi timp şi fără pierderi a re PE MĂSURĂ culturi duble. A fost orga
nizată o acţiune de masă,
Au luat apoi cuvintul to nist Român, preşedintele denţial se ridică deasupra coltei de cereale păioase, EFORTURILOR DEPUSE folosindu-se atît mijloace
varăşii : ing. Constantin Republicii Socialiste Româ o r a ş u l u i îndreptîndu-se ¡pentru însăminţarea cu
Pândele — directorul în nia. spre Capitală. culturi duble a unor su între primele unităţi ca mecanice, cit şi atelajele,
treprinderii de construcţii C u vin tarea tovarăşe lu i prafeţe cit mai mari de re au încheiat secerişul precum şi un număr de 30
navale şi prelucrări la Nicolae Ceauşescu este ur {Continuare în pag. a 4-a) teren pentru a se obţine orzului se numără ferma de oameni, din care 20
din Peştişu Mare a I.A.S. muncitori din întreprinde
Simeria, C.A.P. Mînerău, rile apropiate, veniţi în
B,uit Uri şi Peştişu Mare. ajutor pentru transporta
La ferma I.A.S. munca a rea şi depozitarea baloţi-
.fost
Păstrarea purităţii apelor ne este o acţiune facultativă ! bine organizată, iar lor de paie, acţiune pre
rezultatele înregistrate — conizată să fie finalizată
în strînsă legătură cu trele populate descarcă, din Huncdoara, iazurile de de cu instalaţii care au un pe măsura eforturilor : se azi.
ritmul intens de dezvolta păcate, cantităţi din ce in cantare a tulburelii de la consum redus de energie. cerişul s-a încheiat în pa La C.A.P. Mînerău —
re a economiei naţionale şi ce mai mari de ape uzate l.M. Deva şi l.M. Hunedoa Dar cu toate că la ni tru zile pe toate cele 192 preşedinte Maria Petric,
cu creşterea nivelului de neepurate sau insuficient ra, instalaţiile de epurare velul judeţului a sporit ha aflate în cultură. Ca inginer şef Doina Cărmă-
trai al populaţiei, cerinţe epurate. Creşterea gradu mecano-biologieă de la preocuparea pentru studie urmare au fost balotate şi zan — mecanizatorul Va-
le de apă ale judeţului au lui de impurificare a ape complexul avicol Şoiinuş- rea şi aprofundarea aspec transportate paiele de pe sile Habor a terminat ba-
crescut în ultimii 10 ani lor arc '• a efect înrăutăţi Balata etc,, rezolvînd fa telor tehnice legate de pro mai btae do 100 ha, s-au lotatul, iar ieri s-a termi
de peste două ori, fiind în rea stă: sanitare din vne- vorabil acest deziderat raa- tecţia calităţii apelor, pen arat şi pregătit peste 50 ha nat eliberarea terenului
prezent de 1 miliard mc. tru construirea şi exploa .şi s-au însăminţat cu cul de paie, însămînţîndu-se
anual, şi se estimează să tarea staţiilor de epurare, turi duble 20 ha. La ba- şi primele hectare cu po
ajungă pînă în anul 1985 pentru îmbunătăţirea acti iolarea paielor de pe ulti rumb pentru siloz.
la aproximativ 2,8 miliar vităţii de supraveghere şi mele hectare lucrau de La Valea Seacă, in mar
de mc. Concomitent, au de întărire a disciplinei zor Petru Moţ şi loan Ser- ginea municipiului Hune
crescut exigenţele cu pri de stat în acest domeniu, vensohi, iar la arat şi pre doara, erau concentrate la
vire Ia calitatea apei, da diul înconjurător, reduce jor. în acelaşi timp s-au rezultatele nu sînt pe mă gătit front de lucru pentru recoltarea orzului 16 com
torită adoptării în , indus rea posibilităţilor de valo intensificat studiile .şi cer sura necesităţilor, situaţia semănat i-am găsit pe me bine, iar la transportul re
trie a unor tehnologii din rificare a apelor în sco cetările pentru epurarea a- canizatorii Constantin şi coltei 5 autocamioane şî
ce în ce mai complexe, puri turistice şi de agre pelor uzate şi deshidrata calităţii apelor incnţinîn- loan Burlaci), Constantin 3 tractoare cu remorci.
du-se în general nesatisfă
precum şi îmbunătăţirii ment, precum şi prejudi- rea nămolurilor la C.M.V.J. cătoare pe unele cursuri Voia, loan Raus. întreaga Inginerul Gustav Schmklt,
crescânde a condiţiilor sa /cierea fondului piscicol. Petroşani, pentru recupe de apă (rîul Certei, rîul activitate din câmp se des şeful fermei, ne spunea că
nitare şi de confort ale Pentru păstrarea purită rarea unor substanţe utile Căian şi rîul Orăştie în făşura sub coordonarea cel tîrziu duminică încheie
populaţiei. ţii apelor, în ultimul dece cum ar fi zincul, pentru avui! de oraş). inginerului Gabriela Petru- secerişul orzului. La ba
Sursa principală din ea- niu s-au pus ta funcţiune folosirea dejecţiilor solide ţa, şeful fermei, .şi Viorel lotarea paielor se lucrea
•e se poate asigura cere peste 45 instalaţii de epu de la complexele zooteh Ing. NICOLAE PÎRVU Şerban. şeful secţiei de ză cu patru prese, iar con-
rea de apă o constituie re rare, unele dintre acestea, nice ca îngraşă mint. de directorul Oficiului judeţean mecanizare.
ţeaua ele suprafaţă. .în ea- ca dc pildă cele de la U- câmp. pentru completarea da gospodărire a apelor — „Noi am secerat orzul N. 8ADIU ,
"P însă industria si oen- zina cprsoohi.mică a C.S. unor instalaţii de epurare (Contln'înre în otiq. a 3-a) de pe cele 45 ha cultivate (Continuare în pag. a 2-«Ş
în numai trei zile — spu