Page 16 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 16
'7, m L7
Documentele Congresului consiliilor
PROLETARI DIN TOATE TÀR1LE, UNlţl-VĂ ! IMPORTANTE ţ
DEPĂŞIRI DE PI.AN ^
oamenilor muncii — vast şi
Cu rezultate deosebit \
i de bune au încheiat pri- t
mul semestru al anului
şi oamenii muncii de Ia I Insufleţftor program de acţiune
întreprinderea chimică
Orăştie. Hotărîţi să ma \ CONSTRUCTORII SÎNT HOTĂRÎTI
CSAHS1LL Ceauşescu, referitoare Ia J SĂ-SI ÎNDEPLINEASCĂ INTEGRAL
terializeze în lapte în
secretarului \
demnurile
al
partidu
general
\
SARCINILE DE PLAN
lui,
Nicolae
tovarăşul
SI ANGAJAMENTELE !
valorificarea
superioară
a tuturor materiilor pri
me şi materialelor, Ia Convorbire cu ing. VIOREL DOUA,
înfăptuirea exemplară a directorul I.C.S. Hunedoara
planului, chimiştii do la
Orăştie şi-au depăşit ^
Congresul al II-lea al
sarcinile la producţiile. consiliilor oamenilor mun tare, am înregistrat sensi
bile economii la unele ma
Anul XXXIII, nr. 7 358 DUMINICĂ, 5 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani netă cu 5,7 la sută, la 1 cii, strălucita expunere a teriale, cum sint cimentul,
t o v a r ă ş u l u i Nicolae cheresteaua şi altele. în pe
DIN CRONICA Ceauşescu, pun în faţa rioada la care ne referim
La chemarea tovarăşului Micolae Ceauşescu constructorilor sarcini deo am dat în funcţiune ban
ÎNTRECERII sebit de Importante în ve da de aglomerare nr. 1 de
SOCIALISTE derea înfăptuirii programu pe noua platformă a I.V.
Călan, blocul nr. 37 — cu
lui de investiţii. în acelaşi
Minerii Văii Jiului răspund cu hotărîre timp, în cei peste 30 de 40 de apartamente — în
marfă cu 3,5 Ia sută, iar ani de la înfiinţare,-între Hunedoara şi sala de sport
la producţia lizică sorti prinderea de construcţii' a I.C.S.H. ; am terminat lu
TĂRII - ClT MAI MULT CĂRBUNE ! mentală cu 212 tone siderurgice Hunedoara şi-a crările de reparaţii capita
mase plastice. în aceeaşi îl
perioadă, ei au livrat la consolidat un colectiv pu le la furnalul nr. 5, preîn-
călzitoarele nr. 1 de la
ternic, bine sudat, care se
export produse în va furnalul nr. 9 şi nr. 2 de
! „Doresc să mă adresez de aici şi minerilor din Valea Jiului, din loare de peste 5 milioa bucură de un binemeritat la furnalul nr. 6, la cup
prestigiu în judeţ şi în ţa
celelalte zone ale ţării, cu chemarea de a se angaja cu toate forţele ne lei, înscriindu-şi în ră şi care acţionează cu torul adine nr. 7 — toate
în marea întrecere şi în lupta pentru independenţa energetică a ţării cont beneficii de un mi fermitate pentru realizarea de la C.S.H. — precum şi
lion de lei.
alte lucrări.
— hotărîtă să se asigure în acest cincinal — prin realizarea produc politicii de investiţii a
— Şi totuşi, nu v-aţi în
ţiei de cărbune stabilită pentru fiecare zonă. Să facem totul pentru a PRODUCŢIE RECORD : partidului şi statului nos cadrat în termen cu unele
1NTR-0 LUNĂ
tru. Ştim că în cincinalul
realiza cel puţin planul stabilit; dar avem posibilitatea, şi trebuie să C'ÎT ÎNTR-UN AN ! precedent constructorii hu- lucrări : la laminorul de
ne propunem, să dăm mai mult cărbune ţării, patriei semifabricate nr. 2 de la
Oamenii muncii de la nedoreni au obţinut reali C.S. Hunedoara, turnătoria
Unitatea de bunuri me zări deosebite, că au înce
N1COLAE CEÂUŞESCU nr. 3, bateria de cocsifica
talice din Brad desfă put bine noul an şi cinci re nr. 1 şi furnalul nr. 4
şoară cu însufleţire în nal. Vă rugăm, tovarăşe —■ toate de la LV. Călan.
Petroşani (de la trimisul şaniului, de unde vă re participarea activă şi e- trecerea socialistă, do- director, să vă referiţi la Din ce cauză?
nostru). Devenite tra latăm. fectivă la realizarea sar bîndind lună de lună cîteva dintre rezultatele — Deoarece beneficiarii
diţionale, întîlnirile de Ins. Dan Otto Surules- cinilor de plan şi a an succese lot mai semni obţinute de la începutul a- nu ne-au asigurat la timp
l u c r u ale tovarăşului cu, directorul general al gajamentelor asumate. în ficative în producţie. în nuiui. condiţiile de lucru, la care
Nicolae Ceau.şescu, secreta C.M.V.J. : „Faptul că la făptuirea sarcinilor ce ne luna iunie a.c., spre e- — Planul valoric la to s-au adăugat neajunsuri
rul general al partidului, cu numai cltva timp după revin presupune din par xemptu, harnicul colec tal activitate l-am depăşit
oamenii muncii, constituie Congresul consiliilor oa tea noastră ■ o preocupare tiv de aici a realizat o cu 7,6 la sută, iar la lu din partea unor proiec
un permanent şi rodnic menilor muncii secretarul susţinută în vederea inten producţie record — crările de investiţii — cu tanţi şi furnizori de utila
dialog cu făuritorii bunuri general al partidului, tova sificării lucrărilor de pre 35 000 umbrele, din ca 3,2 la sută. De asemenea, je. Vina noastră constă în
lor materiale şi spirituale răşul Nicolae Ceauşescu, gătire şi deschidere de noi re 20 000 pentru export, am depăşit cu 26,6 la sută faptul că nu l-am impul-
pentru a stabili împreună ni se adresează iarăşi nouă, capacităţi de producţie, adică alit cit a produs productivitatea muncii cal
cele mai potrivite căi de minerilor Văii Jiului, ne mecanizarea continuă a lu această unitate in între culată pe baza producţiei DUMITRU GHEONEA
înfăptuire a obiecţivelor umple inimile de satisfac crărilor miniere şi, pe a- gul an 1975. nete, cu 13,2 la sută pla
de dezvoltare ale României ţie. Aceasta demonstrează ceastă cale, creşterea pro nul beneficiilor suplimen (Continuare în pag.
socialiste. atenţia şi grija deosebită ductivităţii muncii, baza
Cu prilejul recentei vi de care se bucură mi sigură a producţiilor tot
zite de lucru In judeţul nerii Văii Jiuiui din par mai mari de cărbune. Ac-
Gorj, în marele bazin car tea conducerii partidului ţionînd deopotrivă pentru
bonifer al Olteniei, secre şi s t a t u l u i . Toate co obţinerea unor însemnate
tarul general al partidului lectivele de oameni ai economii, creăm premisele
a lansat o însufleţitoare muncii din această impor unei eficiente sporite a
chemare minerilor din Va tantă zonă minieră a ţării activităţii noastre, legată
lea Jiului, din întreaga ţa au primit cu multă însu nemijlocit de îmbunătăţi
ră, pentru sporirea conti fleţire noua chemare de a rea condiţiilor de muncă
nuă a producţiei de căr ne mobiliza cu toate for şi viaţă ale minerilor“.
bune, pentru înfăptuirea ţele în vederea sporirii Constantin Popa, miner
în acest cincinal a inde producţiei de cărbune, şef de brigadă, secto
pendenţei energetice a ţă contribuind astfel la asi rul IV, l.M. Lupeni : „Răs
rii. gurarea independenţei e- punsul nostru este unul
Chemarea adresată de nergetice a ţării. Noile singur : ţării cărbune tot
secretarul general al parti îndemnuri si indicaţii ale mai mult si mai bun. în
dului, tovarăşul Nicolae secretarului general al credinţăm conducerea de
Ceau.şescu, a fost primită partidului constituie pen partid şi de stat, perso
cu un entuziasm deosebit tru noi un prilej de mo nal pe tovarăşul Nicolae
de minerii Văii Jiului. La bilizare şi mai mare, de an Ceauşescu, secretarul ge
scurt timp după lansarea gajare totală în scopul neral al partidului, că rni-
chemării am fost prezenţi creşterii necontenite a ba
în rîndul colectivelor de zei energetice a ţă C. IOVĂNESCU
oameni ai muncii din ba rii. Răspunsul nostru
zinul carbonifer al Petro- nu poate fi altul decît (Continuare in pag. o 2-a) La lumina flăcărilor nestinse ale Hunedoarei. Foto : VIRGIL ONOIU
,0«©i 1 ®®Ot’0OC , e>O© l «>0®<56 ¡3ooos®s®ose®9®esiosijS'ei(
Infrefsnerea culturilor, funoflonarea sistemelor de IrigafSI,
recoltarea — aefiuni prioritare 1rs legumicultura !
3 LA FONDUL DE STAT,
în legumicultura, pe lin tivitatea de întreţinere a ian Pe,penar şi Nicolae rioara Iancu plantau me CANTITĂŢI MARI DE
LAPTE.
gă semănatul şi plantatul culturilor se desfăşoară în BRIGADA DE REPORTERI Cristca. Toate culturile canizat ultima suprafaţă CARNE ŞI comuna Pînă
prezent
Bră-
în
culturilor succesive, un loc bune condiţii, accentul pu- A ZIARULUI ÎN FERME (100 ha) sînt întreţinute cu varză de toamnă. Eco ni.şca a livrat la fondul de
prioritar îl au acum în nxndu-se pe calitatea lor. LE LEG U MICOLE DIN bine. Economistul Ana nomistul Rodica Oană su stat peste 42 tone carne de
treţinerea culturilor, folo La I.A.S. — şef de fermă LUNCA MUREŞULUI Coriuciuc preciza că C.L.F. blinia că livrările la C.L.F. bovină şi porcină. Produc
ţia de lapte provenită din
sirea sistemelor de irigat Ionel Voica — lucrau de preia legumele conform se fac conform graficului, gospodăriile populaţiei, co
ziua şi noaptea la udarea zor la întreţinerea culturi cal, Catinca Enache, Con graficului. Pînă acum s-au în această săptămînă s-au se livrează zilnic la fon
dul de stal, a ajuns la pe
plantelor, recoltarea si va lor de pe cele 140 ha şi stantin Fase şi Vasile Bi- livrat 120 tone, din care predat 7 tone gulioare, a- ste îooo î. ia activităţi
lorificarea produselor con la recoltarea cartofilor a- dian, sînt eîţiva dintre 40 tone de varză. proape dublu faţă de gra RECREATIVE. La Valea de
form graficelor întocmite proape 200 oameni. Toate muncitorii fruntaşi în mun Rapoltu Mare. La prăşit fic. Peşti, in extremitatea ves
cu C.L.F. Toate lucrările cele 4 motopompe cu 6 a- că. Directorul I.A.S. Sime lucrau peste 30 coopera Geoaglu. Ferma nr. 1 tică a Văii Jiului, funcţio
o
nează
şcolară.
tabără
din această perioadă sînt ripi de ploaie funcţionau ria, George Răican, întîl- tori, între care Cornel Jurj, Geoagiu a livrat în ultima Prima serie do 220' de e-
judeţele
si
decisive pentru obţinerea vreme 7 tone varză, 5 to- lcvi, din beneficiat Arad un
a
ţie
Galaţi
culturile de legume, iar e- Din gradin î,pe pieţele coltarea şi livrarea toma amplu educative şi de recreati
de recolte cît mai bune la
te gulioare şi a început re
activi
program
tăţi
fectuarea lor la tim.p şi telor. Se desfăşoară în ve stabilit de conducerea
altele,
Printre
de calitate este o cerinţă ritm intens praşila ardeiu taberei. acţiunii „Un muni in
cadrul
de prim ordin. Tocmai de lui, roşiilor şi vinetelor, în cipiu se prezintă“, au fost
aceea se impune ca orga aceste activităţi sînt an vizitate oraşele Văii Jiu
o
organizat
nele şi organizaţiile de grenaţi circa 25—30 oameni lui, şi s-a masivul Retezat
excursie în
partid, consiliile unice, din pim. La C.L.F. s-au nit aici, ne spunea că cele Ernilia Filimon, Silvia Da- organizaţi în două echipe şi la Piatra Iorgovanului,
conducerile asociaţiilor şi livrat peste 100 tone legu mai multe forţe au fost vid, Maria Jeler, Viorica permanente, un sprijin menită să completeze cu
cele ale C.A.P. şi I.A.S., me, din care 76 tone var concentrate la prăşit, şl în Rus, Simina June şi alţii. substanţial dînd liceul a- noştinţele elevilor, ¡a „BU-
toţi factorii de răspundere ză, 15 tone cartofi timpu cîteva zile se va termina La udarea culturilor, care groindustrial, şcoala gene REBISTA“. Peste 1.100 de
oameni ai muncii veniţi Ia
să dea atenţia cuvenită rii şi 9 tone legume verde această lucrare pe ultime se face între orele 5—23, rală din sat, ca şi, căminul odihnă şt tratament în sta
activităţii din legumicultu ţuri. Miliai Gheorghe, a- le suprafeţe. muncesc Alexandru Kra- de bătrîni. Lucrările de ţiunile balneoclimaterice
ra. jutat de Viorel Păuca, La ferma C.A.P. erau la mer şi Traian Serendan, întreţinere a culturilor sînt Vaţa de Jos şi Geoagiu-
Băl au vizionat filmul ar
. Toate aceste probleme fertiliza fazial cultura de prăşit 35 de cooperatori, în tarlaua de pe care se însă întîrziate. Cele 8 ha tistic „Burebista“, realizat
au făcut obiectul anchetei ardei cu îngrăşăminte com între care Ana Medrea, recoltaseră guliile, şeful cultivate cu fasole şi 5 ha de regizorul Gheorghe Vi-
întreprinsă de brigada de plexe. Motopompiştii Ni Viorica Dărăbanţ, Maria fermei, ing. Viorel Cornea, cu castraveţi sînt puternic tanidis pe teritoriul jude
ţului nostru.
reporteri a ziarului în fer colae Avram şi Vasile Ju- Ungur, Adriana Maier, împreună cu mecanizatorul îmburuienate. Alexan drin a
me legumicole din lunca favlea asigură udarea cul Maria Crăeiunescu şi alţii. Ioan Filimon şi coopera Ciornei, şefa de fermă, ne
Mureşului. turilor după program, în Şl aici toate motopompele toarele Victoria Nuţiu (şef spunea că are încă mari
Simeria. Alit în ferma tre orele 5—23. Maria Cră- funcţionează din plin şl u- de echipă), Ann Morar, necazuri din cauza nepar-
T.A.S. din Simeria Veche, ciunică, Suzana Zepciuc, darea se asigură de că Bînuca Pamfiiie, Cor?plia
cît si în cea a C.A.P. ac- Angola Enache. Maria Pas- tre Vasile Muresan Tra- Mort. Silvia Magda si ţJa- (Continuare în pag. a 2-a) — • ■