Page 17 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 17
S*ag. % DMIMlll SOCIALYSMl
;==:-"Z^:rr=^i^ ¿m.::--"’.r~.--------------
Se irnpygi acţiuni mm viguroase pentru TARII CIT MAI MULT CĂRBUNE
încadrarea în normele de consum şi (Urmare din pag. !} duc, vom adăuga noi spo 18 000 tone de cărbune coc iTe
/ ruri de producţie, la fel sificabil, ne dă certitudi
neril Lupeniului vor fi şi de semnificative. Rezulta nea că şi în continuare
realizarea sarcinilor de recuperare de această dată în prime tele pozitive din acest în vom înregistra noi succe DU MI]
le rînduri in lupta pen ceput de lună sînt grăitoa se. Este dorinţa întregului 5,00 Tot
O recentă plenară . co muncii, stabillndu-se mă depăşesc normele la ele tru sporirea avuţiei ţării. re în acest sens. colectiv al minei Bărbă- 9,35 Fi In
mitetului de partid din suri cai i au dus la îmbu mente importante cum sînt Dorim ea prin munca Dumitru Nicolcscu, in teni ca la chemarea secre pii :
Combinatul siderurgic Hu nătăţirea activităţii. Este cocsm mărunt, feromangan noastră de zi cu zi în sub giner şef — I.M. Bărbă- tarului general al parti lra M
nedoara a analizat modul semnificativ volumul mare pentru oţel Martin, ferosl- teran să contribuim cu toate teni: „Şi colectivul nostru dului, tovarăşul Nicolae — C'
— £
în care organele şi organi de analize întreprinse pînă iiciu pentru oţel electric, puterile la independenţa e- se găseşte într-o puternică Ceauşescu, să răspundă 10.00 Viaţ
zaţiile de partid, consiliile acum : 52 în adunări gene oţel lingou pentru' laminate nergetică a ţării. Şi, pen întrecere pentru a extrage prin fapte convingătoare 11,43 BUC
oamenilor muncii, organi rale, 13 în şedinţe de co 'finite pline şi utilaje de tur tru a lăsa faptele să vor cît mai mult cărbune. Fe de muncă. Este cea mai 12,30 De
zaţiile dt masă din aceas mitete de partid şi în toa nare. De asemenea, la con bească, garantăm că la lul cum am muncit în pri grăitoare expresie a ataşa- 13.00 Tclc
tă importantă unitate, ac te consiliile oamenilor sumul de energie electrică cele 20 000 tone extrase su ma jumătate a anului cînd mentulu. minerilor Văii 13,05 Albi
ţionează pentru încadrarea muncii pe uzine şi combi din 15 produse normate plimentar în semestrul I am obţinut o producţie su Jiului la politica partidului 74.00 Deşi
în normele de consum, nat. s-a realizat încadrarea doar de brigada pe care o con plimentară de aproape şi statului nostru". şi J
gospodărirea materiilor pri Ce rezultate s-au obţi la 5 produse, pierderile de 15,20 Ven
cont
me. materialelor şi ener nut ? în 5 luni, din 117 energie electrică la celelal 15,45 şah
giilor. pentru realizarea norme de consum s-au rea te 10 produse însumînd SESIZĂRI — S0LU]iI J 16.00 Tcle
sarcinilor de recuperări, lizat 112, pe această bază 13 862 MWh. La combusti m
întreaga analiză s-a des economisindu-se 13 200 to bil energetic din 10 produ Kon
e
făşurat intr-un climat de ne de cărbune cocsificabil, se normate încadrarea s-a CITITORII Un grup de cetăţeni ^ *>
nai
lucru, în spiritul orientări 362 945 kWh energie elec realizat doar la două pro din Hunedoara, strada i tilnl
lor şi sarcinilor date de trică, 2 400 tone cocs me duse, consumîndu-se supli Mureşului, au sesizat u- j It.D.
secretarul genera] al parti talurgic, 3 300 tone fontă mentar 21 019 tone combus AVEŢI CUVSMTUL nele nereguli în distribu- \ 17.50 Din
dului. tovarăşul Nicolae şi fier vechi, 2 000 tone tibil convenţional, cantita-. ţia laptelui. I.C.S. mărfuri l graf
Ceausescu, la cel de al II- cărămizi refractare, 1100 te echivalentă cu 18,2 mi • La unitatea Autoservire nr. 14 (O.T.) din Hunedoa alimentare din localitate, ? „Pfu
(par
len Congres al consiliilor tone feromangan. O con lioane m.c. gaz metan. ra, în ziua de 18 iunie a.c„ vînzătoarea-casieră Ferencz care a cercetat cele ară- 1 suni
oamenilor muncii. tribuţie importantă la ob Cauzele care au generat Irina, după ce ne-a primit cîteva ambalaje de sticlă ne-a tate In sesizare răspun- V graf
de : „...Aprovizionarea ca j
R portul prezentat, ca şi ţinerea acestor rezultate au aceste pierderi sînt com apostrofat : „Este ultima oară cînd vă mai luăm aşa 18,40 ¡Mici
ceva ! Să nu mai veniţi la noi cu d-astea !“. Am încercat lapte a populaţiei din mu- 1
cei
cei care au luat cuvîntul, adus-o colectivele de mun plexe, o bună parte din ele o replică timidă, dar tonul ei autoritar ne-a făcut să re nicipvul Hunedoara este ţ 19.00 Tcle
între care Tiberiu Pascu, că de la uzina cocsoehimi- vizînd propria activitate nunţăm. Precizăm că toate unităţile din Hunedoara care reglementată. Nu putem j, 19,25 Cînt
Ştefan Crisboi, Constantin că, secţia a Il-a furnale, de planificare, organizare, achiziţionepză sticle şi borcane acuză frecvent lipsa lăzi desfiinţa punctele de dis jude
Chiţuc, Valentin Răileanu. oţelăria Martin nr. 2, oţe- concepţie în exploatarea lor pentru ambalajele de sticlă. Oare nu se poate rezolva tribuţie a laptelui, deoa 20.50 Film
Susana Abrudean au relie lăriile electrice, agregatelor siderurgice. Se în nici un fel această problemă ? (Un grup dte~gospodine). rece sînt cetăţeni care muh
fat experienţa cîştigată în în domeniul recuperări manifestă încă abateri de • Noi, locatarii blocului G 1, din bulevardul Ion Cor- doresc să cumpere acest Preo
unirea ¡forturilor pentru lor, se acţionează pe baza la tehnologiile de elabora vin, nr. 16 Hunedoara, apelăm pe această cale la orga produs înainte de sosirea ţie i
îndeplinirea sarcinilor de unui program, cuprinzind re, de la instrucţiunile pri nele sanitare de a ne ajuta să scăpăm de ţînţarii care la lui în unităţile de desfa Ueuc
maximă actualitate care principalele produse, în vitoare la cîntărirea şi noi la bloc au proliferat. Poate că în urma acestui sem cere". 22,30 r ?.Ii),
vizează reducerea mai con special cele scumpe. Ca măsurarea exactă a mate
sistentă a consumurilor de urmare, pe 5 luni s-au re rialelor introduse în pro na! se vor lua măsuri şi împotriva celor care administrea « Scrisoarea lui M'olse MJJS
materii prime, materiale, cuperat 362 tone cărămizi cesele de fabricaţie, în spe ză blocul, indiferenţi faţă de subsolul inundot de mai Bobora din satul Ilăşdău,
combustibili şi energie. bazice, 2 888 tone capete cial ia agregatele de bază multă vreme. (Locatarii blocului G 1). comuna Topliţa a fost 16.00 Finii
de la secţiile de laminare, — eocserii, aglomeratoare, • Autobuzul cu plecare ia orele 5,35 din Călan, a- magi
Ce s-a întreprins pînă în junge la Boşorod la orele 5,55 şî staţionează aici pînă îa cercetată de către Inspec 18.50 1001
prezent în combinat, ce însemnate cantităţi de fon furnale şl oţelării. orele 6,10. Propunem ca autobuzul respectiv să plece spre toratul judeţean de inter 19.00 Tcle.
rezultate s-au obţinut, un tă; neferoase, ulei uzat, me Toate acestea se consti Călan la orele 6, pentru a nu pierde legăturile cu alte ne, care în răspuns ne a- 19,23 Actii
de sînt rămîneri în urmă tale preţioase şi altele. Un tuie într-un teren pe cît curse, cum se întîmplă în prezent, şi pentru a ajunge la rată că s-a întocmit do ncas
şi cum trebuie să se ac loc important în această de important, pe atît de timp la locurile noastre de muncă. Considerăm că nu este 19,40 Doci
responsabil de acţiune pen
ţioneze imediat ? preocupare îi ocupă resur sar penal pentru săvîrşi- Vlru
sele energetice secundare, tru organele şi organiza nici un motiv să nu se poală face această mică modifi rea infracţiunii do ultraj,
Această problematică o în perioada analizată re- ţiile de partid din com care. (Un grup de navetişti din Boşorod). 20,35 Rom
fost sistematic, analizată în cuperîndu-se echivalentul binat. întrucît în domeniul • „in colonia Brazi a Trustului de construcţii hidro a cărei victimă a fost re teres
şeuintele de birou ale co a 412 318 tec, (tone com analizat există incă multe energetice avem o frizerie. Avem şi o frizeriţă care povesteş clamantul, dosarul fiind ră p
mitetului de partid. în a- bustibil convenţional). Ga neajunsuri, plenara a a- te continuu şi care te face să aştepţi la rînd ore întregi, înaintat miliţiei munici ţie
Ecra
dunările generale ale orga zul de furnal s-a recupe doptat un bogat plan de avind în plus şi preferinţe în servirea clienţilor. Dacă te piului Hunedoara. După
nizaţiilor de bază. în şe rat în proporţie de 99 la măsuri care să asigure va cunoaşte — intri la rînd imediat ; dacă nu, aştepţi şi definitivarea cercetărilor, rom;
Kpi$.
dinţele biroului executiv sută, iar cel de cocs, în lorificarea pe scară mai asculţi poveşti o oră, două, cit te ţine răbdarea. Cine o dosarul va fi trimis 21.50 Pagi
al C.O.M. precum şi. în a- proporţie de 99,8 la 6Ută. largă a rezervelor existen învaţă să-şi facă conştiincios datoria ?“. (Fora loan, colonia procuraturii locale pen mav<
dunările generale ale re Plenara a criticat însă te. Brazi). ii rezolvare. Mica
prezentanţilor oamenilor faotu! că în combinat se CORNEL ARMEANU W.A
22,10 Tele
tasiruoforf! sînt hotărîţi să-şl
Poenar, iar în graficul de
Din srădin i,pe pieţele săptămâna viitoare sînt îndeplinească Integral sarelnffe
112 is
prevăzute a se livra două
tone de usturoi verde. Aici, plan şt angajamentele!
peste două săptămâni vor DEVA:
începe livrările fa varză (Urrncîa din pag. i) cupările şi eforturile şi să riile I-i: ,
de vară. Ponderea livrări îndeplinească toate sarcini tanic <aj
anticbităţ
1 {Urmare din pag, î) grădina de legume. Merită şila a treia mecanică, la lor şi a lucrărilor de între sionat mai mult să ne a- le din acest an şi cincinal, ră) ; HU
aici evidenţiată participa alte culturi — la a doua ţinere c deţine ferma nr. 1, jute. să răspundă astfel prin gostea m
rea muncitorilor de la manuală. Tot acum a în unde au venit în ajutor şi — Şi alte neajunsuri nu fapte îndemnurilor adresa căra); P;
ticipării cooperatorilor la mai are constructorul ? te de secretarul nostru ge rurglstul)
activitatea din legumicul I.M.O., I.C.O. şi „Vidra", ceput recoltarea (prin ră colective de oameni ai — Mai are, cum să nu i neral, tovarăşul Nicolae (Arta) ;
tura. Sistemul de irigaţii care participă la toate ac rire) a morcovilor. Suro muncii din unităţile eco Acestea ţin de organizarea Ceauşescu, de la înalta t ul); PE'
mc pers«
funcţionează bine. Dar pa ţiunile ce au loc in gră rile Doda şi fraţii Liţa lu nomice devene. Pe cîn ta şi disciplina muncii, de tribună a Congresului con mul m ui
tru aripi de ploaie primite dină. Sistemul de udare a crează cu seriozitate la rul fermei — camionul 21- neutilizarea integrală şi siliilor oamenilor muncii. bric) ; t
LUPENI:
pentru cele două ferme de culturilor funcţionează fă sortarea morcovilor pentru HD-1885 cu peste 1 600 kg raţională a dotării tehnice Mai menţionez atenţia deo tacololor
ca 500 kg să fie livrate
către A.E.I. stau nemonta ră întrerupere. Doar re I.L.F. Şefa fermei, ing. varză de vară ce vor fi şi a forţei umane, a timpu sebită.pe care organul nos calului (P
te, lipsindu-le cuplajele. colta de pătrunjel este im- Mihaela Mim: iu e prezen transportate ■ Agrocoopului. lui efectiv de lucru din tru colectiv de conducere CAN: Ja
Con .ucerea A.E.I. Geoa- buruienată şi trebuie pră tă în cîmp, cu îndrumarea, Pînă la ora prînzului, can partea unor muncitori, o poartă îmbunătăţirii con tereştrii
giu, Consiliul unic agroin şiţi urgent. Ferma nu dis in mijlocul oamenilor. La titatea de varză livrată a stări de lucruri asupra că diţiilor de muncă şi de cadru la
rcsc);
L
dustrial ar putea sprijini pune de un tractor pentru ferma nr. 3 sistemul de depăşit 3 tone, la care rora organizaţia de partid, viaţă ale oamenilor, asigu dc vulpi
mai îndeaproape ferma, dar a executa numeroasele lu irigaţii prin aspersiune s-au adăugat 300 kg mărar consiliul oamenilor muncii rării respectării normelor LA: Pi
crări ce se cer făcute me
(Muncitul
şi aici munca ar putea fi canizat. funcţionează (deşi aici se şi prima recoltă de dovle insistă să le elimine de pe de protecţie a muncii, Ti Popeye
cei.
cîmp,
calitatea
In
mai bine organizată. Afir ivesc mereu probleme cu muncii femeilor Anica Bo- şantierele noastre. în aceste domenii avem î- toresc) ;
face sâ i
măm aceasta deoarece e- Deva. La fermele de le sursa de apă ; canalul tre dean, Ana Gheţe, Elena — La ce obiective sînt zultate bune de la începu iembric) j
chipa permanentă a fost gume 1, 2 şi 3 ale Asocia buie mereu decolmatat şi Silaghi, Aurelia Almăşan, concentrate forţele I.C.S,II. tul anului. crucea
constituită tîrziu, munca ţiei economice de stat şi se pare că T.C.H. răspun în această perioadă ? — Ce consideraţi totuşi (Steaua t
se desfăşoară cam la in cooperatiste horticole Deva de prompt la solicitările Floarea Cionca, a tinerilor — Cum este şi firesc, la că mai aveţi de făcut pen ZA: Mit'
loan Suciu şi Daniel Mo-
OK
rui);
tim pi are... — zi plină : se prăşeşte fermei). Culturile de var ga nu mai necesită comen marile obiective de pe plat tru ca activitatea să fie (Patria) ;
Aurei Vlaicu. în fiecare mecanic şi manual, se re ză, conopidă, tomate, ar forma LV. Călan, în spe-- mai bună, planul realizat Mărit t
zi. în ferma nr. 2 din Au coltează, se livrează. Cul dei de pe cele 110 ha sînt tarii. Aspersoarele lucrea cial la bateria de cocsifi integral pe acest prim an OEOAG.
nat
rei Vlaicu lucrează circa turile de pe cele 100 ha curate şi aici. Vreo 30 de ză, mecanizatorii Vasile care nr. 1, dar şi la aglo- al noului cincinal ? HAŢEG: (t
30 de oameni, care în ziua (rădâc.inoase, fasole, castra oameni prăşesc tomate, Iurca şi Gyorfi Ludovic merator şi la furnalul nr, — Pe baza sarcinilor ce durerii (
raidului nostru prăşeau veţi. tomate, varză) ale vreo 20 de copii recoltează prăşesc şi ierbieidează. a- 4, precum şi la locuinţe. ne revin din magistrala Cascador
LAN:
Pt
ardeii, recoltau varză, plan fermei nr. 2 sînt fără bu usturoi. Grafic de livrări jutoarele sosite din între De i'apt, la locuinţe am în expunere — program, ros do cultu
tau varză de toamnă. Vio- ruieni şl sînt tratate îm pentru această săptămînă prinderi sînt prezenţe ac registrat rezultate bune pe tită de secretarul general tren (ll
rel Popescu, şeful de fer potriva dăunătorilor. La nu există. „E săptămînă tive : 102 lucrători de la primul semestru. al partidului, în primul Hanui li
mă. ne spune că s-au li rădăcinoase s-a intrat în întreţinerii" — ne spune D.J.P.Te.. în frunte cu se — Dar la obiectivele in rînd vom strînge şi mai şui); IL (
mina);
vrat deja la C.L.F. Orăştie această dimineaţă cu pra- şeful fermei ing. Nicolae cretarul comitetului de dustriale ? mult colaborarea cu bene alb (Mu
varză, gulii, tomate de so partid, Haraiambie Mun- — întrucît la o serie de ficiarii, spre a-i determina
lar şi că se reuşeşte o teanu, au prăşit 72 de no obiective nu avem asigura să acţioneze mai dinamic
bună colaborare între u- duri de varză (în condiţii te nici 'pînă la această da pentru crearea condiţiilor
nitatea pe care o conduce le cînd un rînd se întinde tă condiţii minime de în care să ne permită desfă
şi cea care valorifică pro pe lungimi de sute de me cepere a lucrărilor, nu pu şurarea lucrărilor în con
dusele. în tarlaua cu var tri) şi 10 rînduri gulioare; tem fi optimişti. Ne vom diţii optime, să insiste mai Timpul
ză, buruienile sînt foarte 17 de la întreprinderea de strădui însă, ne vom mo muit.îa furnizorii de utila ziua de
mari, sistemul de irigaţii panificaţie, 10 de la biliza mai bine pentru a je pentru livrarea acestora mea va
funcţionează destul de rău, B.A.D.P.S. Au fost şi 10 face cît se poate mai mult. în timp' şi în ordinea im stabili) <
noros.
I.
din cauza numeroaselor lucrătoare de la cooperati Şi mai bine, desigur. Aş pusă de graficul de mon verse dc
d. fecţiuni. va „Progresul", clar la ora vrea să spun că avem un taj, să se bată mai mult do des
Orăştie. Pînă la ora ac 10,30 au părăsit locul de colectiv bun, cu muncitori pentru cauza proprie. în Vîntul v
non
tuală, ferma legumicolă a muncă. „Să fim i pe o vor pricepuţi, cu multă expe plus, noi să ne organizăm din mln
rile
C.A.P, Orăştie a livrat la bă. fetelor. La ce oră spu rienţă şi capacitate de ac mai bine, să lucrăm mai tre i2 ş
stat mari cantităţi de le nem că am plecat ?“. „La ţiune, care se străduiesc ordonat, să ne gospodărim ie maxi
gume de sezon, iar supra 12“. Auzind dialogul, me să-şi realizeze toate preve mai bine, să fim mai exi de gratii
feţele plantate cu roşii, ar derile de plan. Dealtfel, Ia genţi cu noi înşine. Avem t.a mu
dei. varză arată bine. A- canizatorul Vasile Iurca adunarea generală oamenii încrederea că vom reuşi. lă cu cc
cest fapt se datoreşte spri le-a atras atenţia. „Pui ce. noştri au propus o serie Rezultatele obţinute de la dea ploi
mă de
jinului primit din partea dumneata nu minţi ?“ — de măsuri pentru îmbună începutul anului, superioa descarcă
întreprinderilor şi institu O.A.P. Riipoltu Mare. La plant area mera ni7.aţii a verxe» l-au apostrofat acestea. tăţirea activităţii. Colecti re celor din perioada simi ieeroleg
ţiilor din oraş care şi-au tic toamnă. Deeît ase,'nenea ajutoare, vul nostru este ferm hotă lară a anului trecut, ne Dnro)).
«sumat sarcini concrete în mai bine 1 ip>A.! rî t să si intensifice preo dau această .certitudine,