Page 18 - Drumul_socialismului_1981_07

7 358 @ DUMINICĂ, 5 IULIE 1981 Pag. 3

INE Consemnări ShtuiSCíÜtorílot
¡¡¡¿ma

UI.IE Dacă e să evaluăm im­ gane de conducere aia U- htă care pe alocuri mai
portanta Conferinţei naţio­ niunii Scriitorilor, ci şi stăruie în viata noastră
nale a scriitorilor, care a prin maniera deschisă şi literară, s-a constituit ast­
itni co- avut loc In zilele de 1—3 responsabilă în care s-au fel, în adevăratul înţeles
, alb'as- iulie, în Capitală, trebuie purtat dezbaterile asupra al cuvîntului, ca un slat
TV (I) il m Bl Ss DORE B® IE
U.R.S.S. neapărat să pornim de Ia celor mai acute probleme al eticii şi demnităţii pro­
împrejurarea că ea s-a proicsionale care preocu­ fesionale, cu substanţiale
desfăşurat la foarte puţi­ pă In etapa actuală obştea 'şi pozitive repercusiuni a-
cli ne zile după încheierea scriitoricească. Importan­ s upra viitorului literelor
iei istoricului Congres ai con­ ta pe care această reu­ româneşti. Scriitorii tării Literatura şi arta — integrate
siliilor oamenilor muncii, niune o are în v.ata so­ se întorc la mesele lor de
:aJ unde secretarul general al cială şi cuttuia a a patri­ lucru, în singurătatea ne­
s (Tom par Udului, t o v a r ă ş u l ei c confirmată in primul cesară elaboraţii operei, în procesa! făuririi omului nou
Nicoiae Ceau.şescu, a iun- rînd de faptul că ea a decişi să-şi ridice în per­
imagini
damentat în spiritul celei iost onorată de Mesajul manentă măiestria profe­ — in expunerea tovară­ cut si pînă acum din a- artistic elevat. Colectivul
mai riguroasa dialectici t o v a r ă ş u l u i Nicoiae sională, să-şi lărgească şului Nicoiae Ceauşescu la ceste deziderate crez ar­ teatrului nostru şi-a re­
materialiste conceptul de Ccauşescu — exemplu de necontenit orizontul ideo­ cel dc-al tl-te» Congres al tistic, politic şi cetăţenesc. considerat întreaga activi­
iminin : „stat al democraţiei mun­ umanism revoluţionar, cic logic şi politic, să nu A ignora forţa formativ- tate prin orientarea către
gări a citoreşti“. Apropierea ce­ sinteză a concepţiei parti­ piardă nici o clipă legă­ consiliilor oamenilor mun­
t*rnaţio- cii se subliniază contribu­ edueativă a literaturii, a un repertoriu axat pe lu­
din în- lor două mari reuniuni — dului nostru asupra arici tura cu pulsul dinamic al ţia pe care o are arta şi te zgîrci cînd este vorba crări dramatice cu proble­
S.S. — cea a producătorilor de în general, asupra rostului vieţii noi a patriei, con­ să pui sub privirea oame­ matică bogată în idei ca­
bilisi bunuri materiale şi cea a şi perspectivelor literatu­ vinşi că numai în felul a- literatura în afirma rea ple­
Lcmato- creatorilor de valori spi­ rii, asupra condiţiei scrii­ ccsla vor putea onora în­ nară a personalităţii uma­ nilor cărţi de inimă şi în­ pabile pentru transpune­
neascii. ne. In lumina acestei ex­ ţelepciune, înseamnă a nu rea în forme spectaculare
iută 44 rituale — c încărcată de torului în societatea noas­ crederea care li s-a acor­ puneri, ca şt a Mesajului cunoaşte ceea ce au cunos­ interesante, sub raportul
lucţie a multipla şi proiundc seni­ tră. dat, împlinindu-şi rostul cut şi preţuit înaintea regie — scenografie — ac­
lemato- nii ic aţit. Asliet, slalul Conferinţa naţională a de a contribui la inilor i- adresat de secretarul gene­
; ti scriitorilor este el însuşi, rea multilaterală a Româ­ rat al partidului cu prile­ noastră toate societăţile o- tor — interpret. Se diver­
pentru scriitorilor, unde s-au dez­ jul Conferinţei naţionale a meneşti. sifică această activitate
la rîndul său, o expresie bătut deschis, cu cea mai niei socialiste şi la apăra­ scriitorilor, cum vedeţi ro­ Vroi. MARCEL LAPTEŞ, prin părăsirea mijloacelor
a celui mai autentic de­ deplină sinceritate şi răs­ rea şi promovarea valori­ lul literaturii actuale în e- instructor la Centrul ju­ devenite clasice, trecin-
mocratism nu numai prin
niei — pundere, toate luminoase­ lor eterne ale umanităţii. ducarea revoluţionar-palrio- deţean de îndrumare a du-se la puneri în scenă
modul în care s-a proce­ le împliniri ale ultimilor tir.ă a constructorilor noii creaţiei populare şi a miş­ care să implice direct pu­
„Ro­ dai la alegerea noilor ot- ani, dar şi palele de urn- RADU CIOBANU orînduiri ? cării artistice de masă : blicul ponderea ocupînd-o
ms« — Un rol important în edu­ ^spectacolele de dezbatere
'x’oduc- NECULAI CHIKICA,
etică, în care dialogul se
or Ha­ poet : Şi noi, scriitorii din caţia revoluţionar-patrio- 'extrapolează situaţiilor-
tiuă îi au poeţii populari.
Viaţa literară această parte de ţară, ne cheie, tipurilór-cnzuri, fap­
rt. aducem prinosul de gind Utilizînd modalităţi artis-
£i&e>itatea şi de suflet prin slovele tei or-problemă.
(E hunedoreană noastre, arătind că exis­ în spirilul ideilor Teatrul are la ora actua­
Fericit cel ce poartă tăm, nu ca o grupare lo­ lă sarcini sporite in edu­
limba cămaşa libertăţii cală, ci ca o părtaşă acti­ şi orientărilor dale carea estetică a maselor,
într-o patrie liberă ! ® Cenaclul literar „Sar- vă a acestei zone de mun­ de tovarăşul rămîne şi pe mai departe
In patria mea că şi frumos in contextul Nicoiae Ceauşescu o tribună de la nivelul
Libertatea mis” din Haţeg a organizat larg al literaturii naţionale, căreia prin arderi continue
româ- in cadrul festivalului local omul învaţă să rămînă
e acest triumfal Tricolor — avînd marea şansă de a li
fiecare din noi îi poartă lumina „Prag de plămădire a isto­ chemaţi să reflectăm i'ăr'i- om.
nţifle* tice de exprimare pro.prii
din naştere riei româneşti" un valoros ma de timp istoric în ca­ IOSIF MÂTYÂS, preşe­
şi trece fără teamă prin viaţă recital de lirică patriotică, re ardem şi de care răs­ esteticii poeziei populare, dinte al Filialei Devffl-Pe-
•reroie- ştiindu-I de veghe pundem. în creaţiile scrii­ slăvind trecutul glorios de troşani a Uniunii artiştilor
iroduc- pe stîipii de neam zidiţi de strămoşi. avînd drept tematică per­ torilor cenaclului „Flacă­ luptă al poporului, dar şi piastici din R.S.îî.: Nouă,
eţlană. Fericit ccl ce stă drept manenţa spirituală a popo­ ra“ din Hunedoara, oame­ măreţia prezentului socia­ artiştilor plastici ne revine
\ un sub luminile Patriei ! — rului nostru pe aceste me­ nii zilelor noastre, în spe­ list. prezenţa valorică în nobila misiune de a reflec­
Tronin. Gîndul i se naşte din aerul ei cial siderurgiştii, se regă­ peisajul spiritual hunedo- ta in operele noastre rea­
pe care-I respiră cu inima, leaguri. Au citit cu acest sesc aşa cum sînt, eu stră­ rean a poeţilor populari, litatea ce ne înconjoară şi
e de visul i se dospeşte din duhul pământului prilej, din noile lor creaţii daniile şi mulţumirile se impune prin multitudi­ care zi de zi se transfor­
tale — şi-i sună ea un clopot de rouă poeţii Iv Martinovici. Romu- muncii lor. Facem educa­ nea întîinirilor po care mă. Sîntem chemaţi să zu­
i, de sub un cer vuind de frumos. lus Constantinescu şi Rudi ţie revoluţionară în scrisul membrii cenaclului „Miori­ grăvim în culori expresiv«,
Libertatea e numele nostru — Igna. # Revista de cultură nostru, prin care ne dove­ ţa“ le au cu oamenii mun­ în forme ample şi robuste
al celor născuţi din lumina planetei albastre dim prezenţa activă in u- cii de pe platformele in­ viaţa siderurgiştilor, con­
pe-un picior de plai, cu public „Agora“ Brad îşi riaşul, torent al energiilor dustriale hunedorene sau structorilor, minerilor, a
pe-o gură de rai, continuă cu aceeaşi lăuda­ dezlegate spre înfăptuirea din sate. oamenilor muncii de pe o-
intr-un loc de mereu bilă hărnicie activitatea. Re­ idealurilor ce animă între­ — Care sini preocupări­ goare, să participăm ou
ÎS£323 şi de-a pururea dor,.. marcăm la nr. 56 contribu­ gul popor, prin întîlnirile le oamenilor c'a teatru, ale creaţia noastră la educa­
artiştilor plastici, pentru ca,
ţia constant valorică a lui cu oamenii, mai ales cu prin speciiicul mijloacelor rea revoluţionară, moral-
— sc- cei tineri, şi foarte ti­ politică şi patriotică a o-
,S. Ţi­ Şabin Selagea, ionel Co- pi oprii de expresie, să con­ mului contemporan, iar
nui de neri, în şezători litera­ tribuie la iot marea omului
de va- dreanu, Felicia Neag, Bian- re, simpozioane, în tim­ Festivalul naţional „Cînta-
: Dra- nou ? rea României” oferă plas-
î (Fla- ca Leucean, Sorin Costina, pul „itinerarelor la sanc­ NICOLAE GIIERGHE, ticienilor un larg cadru de
(Side- Lucian Bun.bea, Virgil Tru- tuarele neamului“. Las ca
organa slovele să mărturisească în directorul Teatrului de stal manifestare artistică. Su­
tructo- faşu, Felicia Trifan, Ti beri li „Valea Jiului“ Petroşani : tele de lucrări prezentele
?roble- Vanca, Emilian Radovici şi locul meu strădania de a Sfera vieţii teatrale se în cadrul expoziţiilor de
a); O- nu rămîne dator. F, o cre­
NToiem- Nicoiae Heinrich, ® Semna­ dinţă, dar si un angaja­ află sub semnul aceloraşi stat judeţene şi republica­
blica) ; căutări creatoare do pri­ ne, cele personale şi de
l spec- lăm apariţia poetului loan ment. menire a mijloacelor şi
Furtul Pascal Vlad, de la cenaclul GLIGOR HAŞA : Pentru grup, expoziţia filialei
; VUL- formelor artistice capabile noastre la-Hyvlnkăâ (Fin­
extra- „Panait Istrati" al Văii Jiu­ mine, profesor şi scriitor, să redea, conform cerinţe­
; Stop profilat, deocamdată, pe lor acestui prezent, uma­ landa), dedicată aniversă­
uucito- lui, cu un profil literar în ul­ literatura destinată copii­ nismul epocii noastre so­ rii a 60 de ani de la crea­
îătoare timul număr al revistei „Lu­
?ETRI- lor şi tineretului, gînduri- cialiste. clarviziunea poli­ rea Partidului Comunist
ui XX ceafărul". e Poetul Valeriu le de bine şi orientările de ticii partidului nostru. Román, şi altoie dovedesc
0 AS A: principiu ale tovarăşului Pentru aceasta se impune dorinţa creatorilor dc fru­
Munci« Bîrgâu este prezent în nu­ Nicoiae Ceauşescu repre­
Te voi mărul 1000 al revistei „Lu­ din partea noastră, a slu­ mos de a se integra in
<7 NO- zintă o nouă confirmare a jitorilor Thaliei, cunoaşte­ munca de formare a omu­
a răs- ceafărul" cu un reportaj din rolului, cu totul aparte, rea opiniei publicului în
furtuni lui nou,
,\BAK- viaţa siderurgiştilor hunedo- rezervat scriitorilor. Mă planul tuturor motivaţiilor
(Mi ne- bucur să ştiu că atît cit psiho-soc.iale şi îndeosebi Dezbatere organizată de
jir intui reni, intitulat „Confirmarea”. m-a ajutat talentul am fă­ al celor de gust şi de" crez VIORICA ROMAN
•le lui
tcăra) ;
r pla-
Itură) ;
ilidă a MARSHALL KILDUFF generos, cu impresionante
RAZI : disponibilităţi de a rodi e»
CÄ- RON J A VERS comedie amară. Via izvorăşte
(Cnsa din realitatea unei societăţi
sa din „TempM cu valori morale atrofiate,
IERIA : care la rîndr' lor fac ca
(Mure* ratarea — secondată de de-
1 (Lu- popoarelor" sau creptitudinea fizică — să de­
3izo nul ricană, generatoare de fla­ vină pericol atroce. I.a pri­
grante inegalităţi politice şi „Ultima romanţă mă vedere s-ar părea eă
doctrina morţii sociale, a constituit de la în­ perspectiva grotească din ca­
ceputul existenţei sale şi re Dino Risi priveşte poves­
pînă în prezent un teren úq dragoste"
Există cărţi a căror lectu­ tea de dragoste a sexagena­
ră zguduie profund conştiin­ fertil pentru proliferarea sec­ rului Ugo Cremonesi este
ţele. O astfel de carte este telor religioase. Secta „Tem­ Făvă-ndoială, numele lui crudă. Asta pentru că din­
„Secta sinucigaşilor — secre­ plul popoarelor“ este un Dino Risi nu are nevoie de colo de stratul comic există
tele sectei „Templul popoa­ produs firesc, al antagonis­ nici o recomandare speeială. miezul unei drame reale, cu
melor acestei societăţi.
pentru relor“ şi ale masacrului din Prin filmele sale — multe implicaţii profunde. Ea o a-
naliză
mai
devine
atentă,
Autorii
: Vre- M1RCEA HAŢEG AN ; „Palia“. Guyana“, scrisă de Marshall vieţii sectei disecă mecanismul din ele de neuitat — exce­ însă limpede că ţinta lui
dinăuntru:
văzut
ral in­ (ulei pe pînză) Kilduff şi Ron Javers, re­ credinţa, viaţa sexuală, stu­ lentul cineast italian s-a în­ Dino Risi nu este senectu­
ii por ar dactori la „San Francisco pefiantele, armele, ierarhia tipărit ca o personalitate tea, atinsă fugar de un pir­
dea a- Chronicle“, marleri sculări marcantă In conştiinţa pu­ itei erotic adolescentin, ci
>t-ite şi al holocaustului guyanez, Templului, supliciile la care blicului. Ceea ce l-a consa­ lumea necruţătoare a socie­
ectrice. A apărut „TRANSILVANIA", nr. 5'81 carte apărută. recent In „E- erau supuşi adepţii sectei. crat (şi „Ultima romanţă de
loderat ditura politică" (în traduce­ Xn ansamblul ei, cartea dragoste“ e dovedeşte), este tăţii de consum, cave îi
peratu- Revista consacră acest tă, Eseu sin! prezente şi de rea şi postfaţa Feliciei An- constituie un semnal de a- modul său foarte personal scoate pe bătrîni din circuit,
:ila în- număr aniversării a şase astă dată, împlinind proii- ttp şi cu « prefaţă de Petru larmă adresat întregii opinii de a percepe conceptul de creîudu-le senzaţia inutilită­
Berar).
iar ce- decenii de la crearea P.C.R., hil revistei. Rodica Braga comedie, anume sentimentul ţii.
: şi 20 I Scrisă într-un ritm alert, publice mondiale, cutremu­ acut al înlănţuirii dialectice Dincolo de recitalul de zi­
articolele circumscriindu-se semnează un fragment de | mergînd pe firul evenimen- rată şi dezgustată de cele a tisului cu prinsul. „Ultima le mari al lui Ugo TognazzL,
prin tematică diversităţii roman iar Gcorge Nimigea- | telor caro au precedat şi întlmplale în Guyana, o ad­ îl revedem intr-o ipostază
instabi- problematicii făuririi socie­ declanşat tragica moarte a mirabilă pledoarie împotriva roman|ă de dragoste“ vine inedită pe marele tenor
rov că- nu, ion Mărgineanu, Tilus celor aproape e mie de a- sufocării conştiinţei umane, să demonstreze în plus pe­
Lib ior- tăţii socialiste multilateral Andronic, Franz Storcii şi derenţi ai sectei, cartea ana­ a depersonalizării omului de simismul funciar — remar­ Marin del Monaco, şi alături
ţite de dezvoltate în tara noastră. lizează minuţios adevărul ca e prezentă aproape în de el apare strălucitor Or-
(Me- Binecunoscutele rubrici Tri­ ion Rahovcanu susţin ru­ sectei intitulate pompos bigotismul şi fanatismul re­ toate opiniile critice — al nella Muţi, transforroîud pe­
: Oana brica de poezie. Sumarul „Templul popoarelor“. ligios: lui Dino Uisi. licula intr-o revelaţie.
buna ideilor, tlisLoria Mili- Societatea capitalistă ame- Prof. MARCEL LAPTEŞ
lans. Schotii, Cronica edi­ sc încheie cu obişnuita ru­ Subiectul este atrăgător, AL. covac:
ţiilor, Mişcarea lileiară, Ar­ brică cîe iilaleiie. _______ ____ ___ J