Page 2 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 2

Pug. 2
                                                                                                _______________________________ ________________  DRUMUL SO)


                 Planificarea fundamentată temeinic,, buna                                        Documentele Congresului consiliilor oamenilor


                            organizare a muncii duc la eficienţă                                    muncii—vast şi însufleţii program Pe acţiune
                                                                                                                                                                                15.»
                 Munca  de  partid  impune   nuală  ?  Cine  este  consultat   pletă.   în   condiţiile   unei   RĂSPUNDEREA PENTRU GOSPODĂRIREA MATERIILOR PRIME
               ordine,  dinamism,  perma­  la întocmirea tematicii ?  consultări  mai  largi  şi  co­  (Urmare din pag. !)  instalaţie  am  făcut-o.  Uzina   toare  şi  cîte  şi  măi  cîte.
               nentă  adaptare  la  situaţii   —   încep  cu  alcătuirea   muniştii   fără   funcţii   de                  nr.  5,  din  care  facem  par­  Dar  avem  comunişti,  cum
               concrete.  Şi  numai  expe­  tematicii.  Ne  consultăm  la   conducere  pot  veni  cu  con­  lăria  electrică,  a  fost  mun­  te,  are  de  îndeplinit  un  co­  sînt  Sas  Iosif,  Emil  Lăn-   i
               rienţa  încununată  de  re­  întocmirea  ei  cu  cadrele  de   tribuţii  importante  ia  elu­  citor  şi  a  crescut  şi  s-a   mandament  important,  sub­  crăjan,   Enaehe   Spanache,   c
               zultate  bune  este  aceea  ca­  bază din organizaţie.  cidarea  unor  probleme  con­  realizat  ca  om,  ca  specia­  liniat  de  ^tovarăşul  Nicolae   Viorel  Urs,  Eugen  Boeoş,   o
               re  validează  ca  bună  o   —  Nu  ar  fi  utilă  o  con­  crete  ale  muncii  lor  zilni­  list.  Şi,  nu  este  singurul   Ceauşescu  şi  la  Congresul   Virgil  Lipan,  şi  nu  numai  1H,05 I
               practică anumită.          sultare mai largă ?        ce,  de  aceea  trebuie  asigu­  care  s-a  realizat.  Aşa  s-a   consiliilor  oamenilor  mun­  ei,  care  ştiu  să  rezolve  şi   18,25 ])
                 Cum  este  o  bună  pla­   —  Ar  fi,  dar  e  mai  greu   rată   neapărat   consultarea   format  aici  un  colectiv,  ca­  cii  —  recuperarea  pieselor   această problemă.  r
                nificare,   în   ce   elemente   în  situaţia  cînd  sin  tom  dis­  cu  ei;  şi  în  general  aceas­  re  prin  întreaga  lui  fizio­  de  schimb  şi  subansambie-   ...ioan   Topliţă,   maistru
               rezidă  organizarea  optimă  ?   persaţi.  Adunările  generale   tă  consultare  nu  trebuie  să   nomie  politico-ideologică  şi   lor  uzate,  recondiţionarea   în  secţia  turnătorie,  face   i8,:»o i
                Iată  întrebări  la  care  vom   la  noi  se  desfăşoară  între   lipsească.    profesional-morală   adaugă   şi   reintroducerea   lor   in   o  remarcă  edificatoare  în   19,00 '
                încerca  să  răspundem,  fo-   orele  15,30  şi  plecarea  au­  în  legătură  cu  primirea   propriile  sale  virtuţi  meta­  circuitul  productiv  al  sec­  privinţa  puterii  colectivu­
                losird  practica  muncii  des­  tobuzului — convenţie spre  în  partid,  îl  întrebăm  pe  lului,  dă  aliajului  ce  este   ţiilor.  Avem  o  mare  răs-   lui  de  a  depăşi  ceea  ce  »
                făşurate  în  organizaţia  de                                                   mai  de  valoare.  Căci  me­  pundere  !  Muncitorii  noştri   re  imposibil,  Ia  un  i
                bază  de  la  lotul  2  construc­                                               talul  fără  oameni  rămîne   îi  simt  întreaga  greutate  şi   pient dat:
                ţii  de  pe  platforma  Călări   ORGANIZAŢIA OS BAZĂ A PARTIDULUI               ceva inert.                însemnătate.  De  aceea  ur­  —  în  domeniul  turn"
                a l.C.S.H.                                                                          Instalaţia  de  care  vor­  mărim  pas  cu  pas  tot  ce   riilor,  tehnologiile  şi
                  O  organizaţie  de  partid   râftpunderî & f uncţionohtote * sprijin «eficNmţd  bea  tovarăşul  Boţian  am   poate  fi  recuperat.  Sigur,   cedeele,  ca  şi  cond
               care  acţionează  în  construc­                                                  făcut-o  noi,  în  atelierul  Me­  este  mai  simplu  să  dai  la   s-au  schimbat  atît  d
                ţii  are  unele  particulari­                                                   canică  I  —  ne  spune  Ro­  retopit,  dar  dacă  te  gîn-   ţiu,  si  asta  nu  nun.
                tăţi  :  răspândirea,  uneori,   Hunedoara,  unde  locuim  cei   tovarăşul  Florescu  dacă  e-   mulus   Ivan,   preşedintei«   deşti  la  pierderi,  pentru  e-   noi,  îneît  o  generaţie
                pe  o  arie  foarte  largă  a   mai  mulţi,  în  această  si­  xistă  un  studiu  prospectiv   consiliului  oamenilor  mun­  conomie  nu  mai  poţi  ac­  erat  la  fel.  Pe  de  alta
                                           tuaţie,  pentru  a  nu  fi  ne­
                membrilor  săi,  o  fluctuaţie                       în   vederea   primirii   în   cii din această secţie.  cepta  aşa  ceva.  Avem  de-a   te,  noi  facem  piese  tot
                mai  mare  decît  în  alte  ca­  voiţi  să  „expediem“  ordi­  partid.            —  Cu ce dificultăţi ?   face  cu  o  mare  gamă  de   complicate  supuse  un
                                           nea  de  zi  am  pus  accentul
                                                                       —  Avem,  dar  din  păcate
                zuri,  un  regim  de  lucru  di­  pe  o  bună  organizare  a  a-   unii  oameni  destoinici  nu   —  Mai  întîi  că  aşa  ceva   asemenea   piese   şi   sub-   gimuri   ele   lucru   nu
                ferenţiat,  în  funcţie  de  a-   dunării.  Prin  maiştri  comu­  sînt  cuprinşi  în  perspecti­  nu  s-a  mai  făcut  la  noi  ;   ansamble,   drept   pentru   schimbate,  căci  în  como
                notimp.  Iată  dar  cerinţa   nişti,  prin  celelalte  cadre   vă  din  cauză  că  nu  au  stu­  n-aveam  deci  o  documen­  care  ne-am  creat  un  fel   nat  au  pătruns  masiv  c
                permanentei  adaptări  apare   am  obişnuit  membrii  _  de   diile completate.  taţie,  n-aveam  priceperea.   de  subsecţie  în  care  facem   iectronica,   automatizare?
                aici  mai  mult  ca  în  alte   partid  ca  la  ora  cînd'este                  A  trebuit  să  citim  şi  să  în­  numai  acest  lucru.  Meca­  agregate  foarte  complex
                sectoare.  Discutăm  cu  Au­  stabilită  începerea  adună­  Să  ne  oprim  deci  puţin   ţelegem  ce  se  vrea,  apoi  să   nisme  de  translaţie,  reduc-   Cum  credeţi  că  ţinem
                                                                                                                                                      denţa  ?  Totul  stă  in  capa­
                gustul  Florescu,  secretarul   rii,  t-oată  1-umea  să fie  pre­  şi  asupra  acestui  moment   asimilăm  în  producţie  uni­  toare,  roţi  rulante,  cără­  citatea   colectivului,   care   lor; 1
                                                                                                catul.  Şi  am  construit  in­
                organizaţiei  respective,  un   zentă  şi  să  intrăm  în  or­  al  organizării  muncii  de   stalaţia  fără  nici  un  şurub   mizi  bazice  (la  care  foarte   gîndeşte.  La  modelărie  con­  10.05  î
                om  foarte  temeinic  orga­  dinea  de  zi.  Dezbaterile   .primire  în  partid.  El  nu   de  la  străini,  pentru  că  ni­  de  curînd  preţul  de  cum­  fecţionăm   maselote   din   Din 1
                nizat în munca sa.         sînt  şi  ele  intr-un  fel  diri­  trebuie  redus  doar  la  pre­  meni  nu-ţi  dă  nimic  pe  gra­  părare  din  străinătate  s-a   tablă  în  loc  de  lemn,  am   Noi
                                                                                                                                                                                lor
                  —    Organizaţia  noastră   jate  dinainte  în  sensul  de   gătirea  politică  a  color  ce             dublat),  mecanisme  de  în­                         11/
                numără  27  de  membri  de   a  elimina  tim.pii  de  aştepta­  îndeplinesc   condiţiile   de   tis.  Dar  nu  numai  această  cărcare,   rotoare,   exhaus-  eliminat  controlul  de  cali­  Mir,
                                                                                                                                                      tate  pe  faze  şi  l-am  în­
                partid,  mai  mult  de  o  trei­  re  pentru  înscrierea  la  cu-   studii,   vîrstă,   calificare,                                   locuit  cu  răspunderea  oa­  A VA,
                me  din  efectivul  stabil  al   vînt.  Mai  adaug  că  mate­  comportament   moral   şi                                              menilor,  iar  calitatea  pie­  12,00 j
                                                                                                                                                                                Din  c
                                                                     contribuţie  în  muncă.  Asu­
                lotului,  o  forţă  politică  pe   rialele  pe  baza  cărora  se   pra  oamenilor  trebuie  ac­                                       selor  este  mai  bună  decît   lui   r
                                                                                                                                                                                şliinţi
                care  ne  bizuim.  Planifica­  organizează  dezbateri  sînt   ţionat,  trebuie  determinată                                           pe  vremea  acelui  control.   rale  d<
                rea  activităţii  începe,  fi­  scurte  si  concise.  în  felul   îndeplinirea  anumitor  con­                                        Vă  spun  lucrurile  acestea   De  Ia
                resc,  dc  la  necesitatea  în­                                                                                                       ceva ?                    invitai
                deplinirii  hotărîrilor  orga­  acesta  ne  înscriem  într-un   diţii de către ei.                                                                              nai;   i
                nelor  superioare,  a  celor   interval  de  timp  optim  şi   Am  insistat,  pornind  de                                               ...Toate  faptele  de  mun­  cilorc!
                                                                                                                                                                                econo:
                transmise  la  instruirile  pe­  oferim  posibilitatea  de  a   la  experienţa  concretă  a                                           că  aie  siderurgiştilor  hu-   (.o  ale
                riodice,  sau  reieşite  din  a-   da  cuvîntul  şi  altor  comu­  unei  organizaţii  de  bază,                                       nedoreni   vorbesc   despre   »eşti;
                                                                                                                                                                                lui; 1
                dunarile  generale.  Sarcinile   nişti,  cu  care  nu  am  stat   pe  cîteva  momente  ale  pla­                                      răspunderea  lor  in  înfăp­  17.05
                se  împart  pe  membri  de   de  vorbă  înainte  de  adu­  nificării  şi  organizării  mun­                                           tuirea  chemărilor  secreta­  Cin t ec
                                                                                                                                                      rului  general  al  partidului,
                partid,  se  dau  termene  de   nare în acest scop.  cii.  Ceea  ce  am  consemnat                                                    a   hotărîrilor   Congresului   Ha c; i
                rezolvare.                  Ne  oprim  cu  o  ’observa­  nu  sînt  reţete  fixe,  ci  posi­                                           al  ll-lea  al  consiliilor  oa­  muzici
                                                                                                                                                                                scrii;
                  —    Tovarăşe  Florescu,   ţie  asupra  alcătuirii  tema­  bile  soluţii,  care  pot  fi  de­                                       menilor  muncii.  Ei  făuresc   tul '.c
                                                                                            In
                                                                     taliate,
                                                                              îmbunătăţite.
                cum  sc  organizează  la  dv.   ticii  adunărilor  generale  ca   orice  caz,  eficienţa  muncii                                      metal  înalt  aliat  şl,  în  a-   rapso?
                                                                                                                                                                                Georg
                buna  desfăşurare  a  adună­  moment  organizatoric  im­  nu  se  află  prea  departe  de   Rîu   Mare-Retezat,   atelierele   centrale.   Calitatea   reparaţii­  celasi  timp,  oameni  pri­  lin de
                rilor  generale  şi  cum  se   portant.  Consultarea  cadre­  ele.                lor   —   deviza   echipei   de   electricieni   condusă   <le   Petru   cepuţi,  capabili  să-şi  asu­  «ore:
                                                                                                                                                                                2a,oi)
                alcătuieşte  tematica  lor  a­  lor  e  bună,  dar  e  Incom­   ION CIOCLEI       uompodi.                    Foto : VIRGIL ONOUI     me înalte răspunderi.     23,30—
                                                                                                                                                                                cal m
                                                                                                                                    ,T5
                                                                                                                           recoltat   mecanizat.   Finul   făcută  incit  apa  pătrunde
                           LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ:                                                                de  lolium  a  fost  balotat  şi   in  voie.  Ca  urmare,  finul.
                                                                                                                           depozitat   într-o   şiră   la   In  mare  parte  a  mucegăit.
                                                                                                                                                      Ce  păzeşte  oare  şeful  fer­
                                                                                                                                                                                  Dl-
                      Recolta              Furajele strînse şi depozitate cu grijă!                                        grajdurile   din   Gothatea.   ciu  ?  Conducerea  cooperati­  riile
                                                                                                                                                      mei  zootehnice,  J’ius  Fuga-
                                                                                                                           Numai  că  aici  lipseşte  gri­
                                                                                                                                                                                 floa 1
                                                                                                                                                                                 (Oro
                      cîi mai                Acum,  între  priorităţile   bune  din  unele  unităţi  a-   arătură.  Au  intrat  apoi  la   ja  pentru  buna  păstrare  a   vei   şi   consiliu!   popular   DOAii
                                                                                                                           furajelor.  în  depozit  dom­
                                           din  agricultură,  la  ’  loc  de   gricole socialiste.  discuit  şi  la  însămînţat  po­                  nu  controlează  cum  sînt   -  latoar
                                                                                                                                                                                 înalt
                    grabnic în             frunte  se  află  şi  acţiunea     SPIRITUL           rumb pentru siloz.        neşte  dezordinea  şi  risipa.   depozitate  şi  păstrate  fura­  (A, ta,
                                                                                                                                                                                 Uluire
                                           de    recoltare,   strîngere,   GOSPODĂRESC            Aceeaşi  grijă  şi  preocu­  Şira  cu  baloţi  de  fîn  din   jele ?          TROŞ.
                     hambare               transport  şi  depozitare  a     IN ACŢIUNE           pare   pentru   asigurarea   lolium  a  fost  aşa  de  prost       N BADIU      na le
                                           furajelor  necesare  asigură­                         hranei  animalelor  am  în­                                                     la  pol
                    (Urmare din pag. 1)  * i  rii  hranei  animalelor  în   Situaţia  î  n  t  î  1  n  i  t  ă  la   tâlnit  şi  la  C.A.P.  Bretea                             bric);
                                                                                                                                                                                 (Repu
                                           perioada   de   stabulaţie   Complexul  de  vaci  cu  lap­  Mureşană.  Munca  este  or­                                               voi  fi
                                                                                                                                                                                 (Culţi
                                           1981—1982.  Unităţile  agri­  te   din  Bacea-Ilia  deno­  ganizată  .şi  se  desfăşoară                                              te  bu
                  iei   Mesteacăn   a   I.A.S.   cole  au  datoria  ca,  valori-   tă  grijă  şi  preocupare,  ini­  în  flux  continuu.  în  timp                               VULC
                  fintia,  lucrau  la  seceriş                        ţiativă  şi  spirit  gospodă­  ce  unii  cooperatori  cosesc,                                              casă
                  aan Achim, Avram Ioan     ficînd  toate  resursele,  să-si                     alţii  ad  'iă,  usucă,  încarcă                                                Vînătc
                  i  Mircea  Nicoară,  iar  Teo-   asigure  întreg  necesarul  de   resc  din  partea  conducerii   şl  transportă  finul  la  de­                               CitO’*'’
                                                                                          -
                  or  Ban  la  balotat  paie.   furaje,  precum  şi  un  sur­  —  director  ing.  Teodol   So-   pozitul  de  furaje,  unde  o
                  ’rimul  transport  de  orz  l-a   plus  de  cel  puţin  10  la  sută   lomon .şi inginer cu baza fu­  ■formaţie  (toţi  trecuţi  de  70
                  ăcut  Mircea  Coza  cu  un   la  i'înuri,  pentru  a  nu  se   rajeră  Toma  Uenghel.  Aici   de  .ani!).  11  descarcă  şi-l
                  ractor  cu  două  remorci.   mai  repeta  situaţia  din  a-   au fost însilozate peste 1 000   aşează în şiră.                                                 CÂNI
                                                                                                   Strîngerea  furajelor  con­
                  Activitatea  era  condusă  de   nul  trecut  cînd  multe  uni­  tone  de  masă  verde  şi  s-au   stituie  o  preocupare  prin­
                  ngineru)  Vaier  Lungu,  se­  tăţi  au  fost  nevoite  să                      cipală  şi  pentru  conduce­
                  ul  fermei  vegetale,  şi  in-   •cumpere  mari  cantităţi  de   depozitat  aproape  200  to­
                  inerul  mecanic  al  S.M.A,                         ne   de  fin.   într-o   tarla   rea  C.A.P.  Sîrbi.  Aici  a
                                            fin.  Cum  şc  desfăşoară  a-                        fost  organizată  o  formaţie                                                   regi
                  Saia  de  Criş,  Remus  Ta-   eea.stă  activitate  in  Consi­  de  pe  care  se  recoltase  ma­  de  7  oameni  care  munceşte                                 unui
                  >ac.  La  o  combină  s-a   liul   unic   agroindustrial   sa  verde,  Ioan  Joklea,  ta­  zilnic  la  coasă.  Pină  acum                                      GEO
                                                                                                                                                                                 do m
                  part  un  furtun.  S-a  inter-   l i l a ?  '       tăl,  şi  fiul  său  Ioan  Joldea   s-au  recoltat  20  ha  lolium                                         c.ultiu
                  renit  operativ  si  defecţiu-   î n   acest  foto-reportaj  în­  (elev  practicant  de  la  Li­  si  trifoi,  treeîndu-se  şi  la                             tul n
                  îea a fost înlăturată.    făţişăm  cîteva  din  aspec­  ceul  agroindustrial  11  ia)   recoltarea  fineţelor  natura­                                         DAN:
                   <S> Lunca. Secerişul orzu-   tele  bune  şi...  mai  puţin  trăgeau  ultţma  brazdă  de  le.                                                                  I- II <
                                                                                                                                                                                 MERI
                  ui  se  desfăşura  sub  con-                                                                                                                                   (Mun
                  iueerea   inginerului   şef                                                      AŞA NU !                                                                      oţel i
                  lornelia  Stăncescu,  iar  bu­                                                        în C.A.P. Gurasada, o    C.A.P. Sîrbi. I.a cositul fu rujelor.
                  ia  funcţionare  a  combinei                                                      mure parte din turaje s-au
                  :ra  asigurată  de  mecanicul
                  David  Faur,  şeful  secţiei                                                                                                                                     Tin*
                  ie  mecanizare.  în  C.A.P.                                                                                                                                    ziua
                  Lunca,  datorită  hărniciei  lui                                                                                                                               mea
                  Ioan  Muntean,  s-a  strlns
                  recolta  de  pe  aproape  20                                                                                                                                    că ele
                                                                                                                                                                                  plo?
                  ha,  din  care  6  ha  au  fost                                                                                                                                 cur'
                  secerate  duminică,  iar  în
                                                                                                                                                                                  gri
                  aceste  zile  vor  fi  recoltate                                                                                                                                mc
                  şi restul. de 25 ha.                                                                                                                                            co
                    Zilele  de  27  şi  23  iunie                                                                                                                                 n-
                  au  fost  primele  zile  de  se­
                  ceriş  în  Consiliul  unic  a-
                  groindustrial Brad. Fiind o
                  zonă  deluroasă,  orzul  s-a
                  copt mai tîrziu. în aceasta
                                                                      Kftit,
                                                                 ivire.
                                                                           Ancheş
                                                                                           Ion«
                                                                                  Arflolcanu.
                                                       ATuresanft.
                                                 Bretea
                  săptămînă  se  intra  însă   Muntean«,  Simion  Sonoc,  Da  maseWn  Zbegan  St  Petru  xa  .        C.A.P.  Gurasad a.  Furajele au fost  „depozitate“...
                  masiv la seceriş în toate
                                               (toţi peste 1(1 dc ani !) î" P lln    ________________ _
                  unităţile.
   1   2   3   4   5   6   7