Page 20 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 20
wvrz
su « «-■
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1TI-VÂ!
la chemarea tovarăşului NSkoiae Ceauşescu
Minerii Văii Jiului răspund cu hotărîre:
TĂRII-ClT MAI MULT CĂRBUNE!
CIALISMUL ioarfta chemare adresată minier „Valea Jiului” — că şi în luna iulie iu frun
Semnificativ este faplul
Mobilizaţi «le Insuîleţi-
Lupeni, Bărbăteni, Paro-
şeni, Vulcan şi cariera
tea întrecerii se află tot
de
tovarăşul
Nicolae
Ceauşescu, secretarul gene
teni, la baza succeselor a-
ral al partidului, cu prile Cîmpu. lui Neag — rapor minele Lupeni şi Bărbă
tează o importantă depă
jui vizitei de lucru în ma şire a sarcinilor de plan cestor colective afiîudu-se
rele bazin carbonifer al de la începutul anului, ritmicitatea realizărilor
s i a t c o w s i L i u i m p a p u i f l R J u o t T t a n Olteniei, minerii Văii Jiu împreună, cele cinci uni sarcinilor de plan. îu plus,
lui înscriu noi iapte de tăţi miniere au extras o în grupul întreprinderilor
muncă în cronica întrece producţie suplimentară ele cu sarcinile depăşite a in
rii socialiste. Emulaţia de aproape 85 000 ton© de trat din această lună şi
Anul XXXIII, nr. 7 359 MARJI, 7 JULIE 1981 4 pagini - 30 bani clanşată şi amplificată ext cărbune cocsificabii. Cu mina Dîlja.
acest prilej îşi găseşte cele mai bune rezultate se Rezultatele tot mai bu
concretizarea îu noi suc înscriu întreprinderile mi ne înregistrate de colecti
Documentele Oongresuiul consiliilor oameniior în importante cantităţi ex de aproape 40 000 tone, din mineritul Văii Jiului
niere Lupeni, cti un plus
vele de oameni ai muncii
cese pe frontul cărbunelui,
Bărbăteni. peste 18 000 to
exprimă hotărîrea acesto
prevederile
peste
trase
planului. Cinci dintre în ne, cariera Cîmpu lui ra de a da ţării cărbune
mai mult şi mai bun.
Neag, plus 16 000 tone.
treprinderile Combinatului
muncii—vast §1 milelor program de acţiune
ÎN TOATE UNITĂJILE INDUSTRIALE - ACTIVITATE
INTENSĂ, CIT MAI EFICIENTĂ
Aurel ¡Viiinn, maistru, derii in ceea ce priveşte care lucrăm la repararea
vagoanelor am reţinut din
şeful atelierului de reduc- realizarea sarcinilor de lucrările Congresului sar festivalul artei populare pădureneşti
toare, I.M. Orăştie: „Co plan, economisirea de e-
lectivul întreprinderii noas nergie electrică şi de me cini sporite în ceea ce pri
tre a primit cu neţărmu tal (pe semestrul I al a- veşte calitatea şi eficienţa Pădurenii — statornici păs rurgistu!" Hunedoara au în
rită mtndrle hotărîrea re nului am depăşit planul economică a muncii noas trători ai tradiţiei, ¡şi eta cheiat duminică, printr-o pa
alegerii t o v a r ă ş u l u i px-odueţiei nete cu 3,5 ia tre. De aceea, am luat lează la vremea nedeilor radă a pori ului şi jocului
Nicolae Ceauşescu în înal sută în timp ce productivi măsuri care să conducă la comorile în cadru! oierii de pădurenesc şi prin specta
ta funcţie de preşedinte ai tatea muncii a crescut ou îmbunătăţirea lucrărilor de ,,Festivalul artei populare cole folclorice susţinute în
Consiliului Naţional al Oa 1,3 la sută). Ne vom stră reparaţii, reducerea consu pădureneşti". Din cetatea lor faţa casai de cultură şi kt
menilor Muncii. în aceas dui ca în viitor să obţi murilor de metal şi micşo de piatră, pădurenii au ve zona de agrement Chizid,
tă hotărire se regăseşte si nem rezultate şi mai bune rarea timpului de imobili nit duminică In cetatea de şirul manitestărilor cultural-
r
voinţa colectivului atelie- ast incit să ne aducem zare în reparaţie a vagoa oţel, Hunedoara, să aducă educative din săptănuna ce
rulu’ dc reductoare. care o contribuţie tot mai de nelor. prin focurile lor inedite, lei de-a IX-a ediţii a 1esti
este iiotărit să nu precu seamă la progresul conti Ideile mobilizatoare cu prin muzica lor tonică, prin valului.
peţească nici un efort pen nuu al patriei noastre so prinse In cuvîntarea tova întreaga lor ţmufă dc oa tn organizarea Consiliului
tru a in făptui in mod e- cialiste“. răşului Nicolae Ceauşescu meni viguroşj şi mîndri, de educaţie politică şi cul
xemplar indicaţiile date de Iuliu Vernichescu, inginer au înflăcărat colectivul de prospeţime, culoare şi voie tură socialistă al municipiu Ui 11 Wllre-Ucu/., 1 .t. ;V -iie-
Tlnă-
Haţeg.
centrale
secretarul general al parti şef al l.M.M.K. Simeria : muncă al I.M.M.R., care în hună. Formaţiile artistice de lui Hunedoara, în perioada relc lăcătuş mecanic Mjrcea
rul
dului in magistrala sa ex „Expunerea secretarului luna iunie a realizat cea la Ciuipăz (Pesliş), Lelese, 29 iunie — 5 iulie a.c. au Maghiar — unul dintre
punere la înaltul forum al general al partidului la mai ridicată producţie din Dăbîca, Feregi, Teliuc.u In VIORICA ROMAN fruntaşii in întrecerea so
democraţiei noastre socia Congresul al II-îea al con acest an“. terior, la care s-a adăugat cialistă pe unitate.
liste, să desfăşoare o acti siliilor oamenilor muncii Gheorfihc Doştcţeanu, ansamblul Clubului ,,Side- (Continuare în pag. a 3-a)
vitate la un nivel de efi constituie pentru noi un furnalist, secţia a 11-a fur
cienţă economică tot mai îndreptar real de acţiune. nale a C.S.1I.: „împreună cu Campant® ogricoîâ de vara
ridicat. Am asimilat io în discuţiile cu muncito tovarăşii mei de muncă am
producţie noi tipuri dc re rii şi cadrele tehnico-ingi- hotârît să răspundem prin
ductoare de turaţie pe ca nereşti, a fost exprimat a- fapte îndemnurilor adresa Hărnicie şi responsabilitate în
re ie livrăm Combinatului cordul deplin faţă de sar te de secretarul nostru ge
do oţeluri speciale din Tîr- cinile cincinalului 1981— neral siderurgiştilor. Anga
govişte, l.M. Aiud. I.M. 1985, s-au luat angajamen jamentul nostru a şi înce efectuarea lucrărilor de sezon
Topleţ, ia Combinatul in te concrete pentru realiza put de fapt să se materia
dustriei NÎrmii clin Cîinpia rea si depăşirea planului. lizeze. în lima trecută, pla
Turzii si in alte unităţi din (Astfel, pentru Ministerul nul secţiei la fontă a fost Oamenii ogoarelor hunedorene au lucrat cu hărnicie chiar soţia dumnealui) să
ţară. Calitatea produselor industriei Chimice vom re depăşit cu 4,700 tone. pîmă se odihnească puţin...
noastre n-a fost şi sîntem para in acest an, peste la finele anului înmiind să şi duminică ia executarea lucrărilor agricole de sezon, in Burjue. Emil Brînda, pri
hatâr îţi să nu fie contes plan, un număr de 500 această zi s-au arat 285 ha, ou fast eliberate de paie marul localităţii, ne-a pre
tat:!. Ne situăm înlr ' sec vagoane cisterne). 310 ha, s-a-u cosit 452 ha furaje, au fost transportate şi zentat acţiunile ce aveau
ţiile fruntaşe ale întreprin Pentru noi, feroviarii. (Continuare io pag. a 2-aJ depozitate aproape 200 tone fînuri, s-au recoltat şi livrat loc duminică în exunună.
(a fondul de stat 85 tona orz. — 25 de oameni partici
RESURSELE ENERGETICE SECUNDARE - pă ia o clacă la tăierea fi
nului. Se lucrează, de ase
IMPORTANTE SURSE PENTRU ECONOMISIREA COMBUSTIBILILOR Deşi ta noaptea do sten- Traiivn Berar, taeob Vag- menea, la întorsul şi adu
•bătă timpul s-a zburlit pu ner, Dord Man. Vasilo natul ierbii de pe supra
!,a Congresul al II-lea al permite dezgheţarea unui silozur i lor. E xpe r im en ţări ţin, duminică s-a putut lu Burza, Sorin Mariş, Oeta- feţele unde s-a efectuat
consiliilor oamenilor mun convoi de şase vagoane le au demonstrat că intro cra în bune cond iţi uni in vian Mura, Teodor Igna. prima coasă. Se munceşte
cii, secretarul general al într-un interval de 2,5 ore. ducerea în proces a unei comunele Zam, Burjue, Virgii Toma şi Iosif Suba, şi la punerea la punct a
partidului, t o v a r ă ş u l Pe Ungă faptul că se re părţi din căldura rezidua Gurasada .şi Veţel la balo toţi membrii ai formaţiei incintei sectorului zooteh
Nicolae Ceauşescu a sub duc substanţial costurile, lă a aglomeratului are ta tul şi transportul paielor, civile de P.S.I., în frunte nic, la împrejmuirea aces
liniat din nou necesitatea ce reprezintă de fapt va o influenţă favorabilă a- efectuarea arăturilor pe cu Nicolae Muntean u, se tuia.
intensificării cercetărilor si loarea combustibilului ars supra reducerii consumu suprafeţele de um<de s-a cretarul biroului executiv Adăugăm că ia Burjue
aplicării operative în pro — gaz metan, de obicei — lui specific de cocs şi a- secerat orzul, semănarea ai consiliului popular, ini recoltarea, transportul si
ducţie a rezultatelor, mai se economisesc anual circa supra calităţii aglomera culturilor duble, cositul, a- ţiatorul acţiunii, au pus depozitarea furajelor se des
cu seamă în domeniul 10 000 tone combustibil tului. Prin uisuflarea aeru dunatuî şi transportul fu mina vîrtos pe coase. Iar făşoară într-un ritm tot mai
economisirii energiei şi convenţional, pentru va lui cald la o temperatură rajelor, modernizarea in ba înaltă şi deasă se culca alert ; începi nd de ieri s-a
combustibililor, prin folo goanele cu cărbuni şi 20 000 medie de 325 grade C se cintelor zootehnice, Ia alte în urma harnicilor cosaşi alcătuit o nouă echipă de
sirea resurselor energetice tone combustibil conven lucrări de mare importan in brazde înalte, bogate. cosaşi şi — după calculele
secundare. ţional pentru vagoanele cu obţine o economie netă de ţă actuală în agricultură. La Viermărie — cum i efectuate — cooperativa a-
Aplicînd în practică a- minereu. Dacă mai pu 3 kg c.c. pe tona de aglo -Şi s-a muncit cu multă se zice crescătoriei viermi gricolă din localitate nu
ceste valoroase orientări, nem la socoteală valoa merat, iar datorită tempe hărnicie şi responsabilita lor de mătase — şase fe numai că-şl va acoperi ne
colectivul Centrului de rea fiecărei tone c.c. raturii ¡nai ridicate de sin- te, cum ne-ara convins în mei — în frunte eu Virgi- cesarul de furaje, ci va
cercetare-proieetare al Cen — aproape 3000 lei -— eco terizare se produce o cris raidul întreprins pe ruta nia Muneaclu — tăiau ra realiza chiar o importantă,
tralei industriale siderurgi nomiile sînt considerabile. talizare mai completă în Zam -— Deva, din care re muri de dud. La Zam au rezervă de fin.
ce Hunedoara, este pre Singura problemă cave masa aglomeratului. dăm cîteva aspecte. mai fost duminică şi alte Gu ras a da, (l-n grup do
ocupat de perfecţionarea grevează însă acest lucru Zam. Pe stadionul comu acţiuni — la adunat si circa 20 de oameni din lo
unor tehnologii de recupe este ritmul lent în care se Ing. ZUDOR LUDOVIC nei şi-au dat întîlnire dis- transportat furajele, — la calitate, inclusiv din sale-
rări» şi utilizare eficientă lucrează la realizarea tu Chim. CONSTANTIN BRATU de-dimineaţă doisprezece care au participat mulţi
a unor resurse secundare nelului de dezgheţ. Aici Centrul oameni, răspunzând chemă oameni. Doar Vasilo Mu-ri- TRAIAN SONDOR
cu volum mare considera trebuie intensificată exe de cercetare-proiectare rii consiliului popular. Dă- caciu. preşedintele C.A.P..
te greu valorifieabile — cuţia. al C.I.S. Hunedoara nilă Antonie, Viorei şi a stat acasă (ne-a spus-o (Continuare in pag. o 2-a)
gaze arse eu temperatura Un alt aspect al cercetă
sub 250 grade Celsius, căl rii noastre : in procesul de
dura reziduală a produse aglomerare bilanţurile ter
lor şi subproduselor side mice au demonstrat că a- I v' I
rurgice. proape 25 la sută din căl ■■ isSSÉfiíáÉ
Prin cercetările si expe dura totală este preluată mmÈi
rimentările întreprinse am de produsul finit, care
pus la punct un nou pro
cedeu de dezgheţare (pe apoi este eliminată în at i ■n
timp de iarnă) a vagoane mosferă sub formă de aer
lor încărcate cu minereu cald. Studiile întreprinse
pentru valorificarea aeru
sau cărbune, fără consum
de combustibil. S-a ajuns lui cald ne-au arătat că o
la concluzia că cea mai a- parte din acesta poate fi
decvată resursă pentru dez introdus pentru arderea
gheţarea încărcăturii va cocsului, o altă parte pen
goanelor o constituie gaze tru a fi folosit la combus
le calde provenite de la tie în cuptorul de aprin
laminorul de 800 mm. A~ dere. întrebuinţările aeru
cestea sînt suflate într-un lui cald nu se rezumă doar
nou tip de tunel (conveetiv), la ceea ce am enumerat
cu o formă constructivă a~ aici. Mai poate fi utilizat
decvată unei scurgeri mai La încălzirea apei (95 gra I.v. Calau. Echipa tie turnători forma, tori condusă Ue Aurel Stihiticseu c secui ii forsna peutea . batiu struni; de 2000
bune a gazelor. Tunelul, de C). necesarii tobelor de mm - Eî.w» • V. ONOru
experimentat u? OŞTI.. amestec sau la încălziren