Page 20 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 20

wvrz
                                                   su « «-■


                                        PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1TI-VÂ!
                                                                                                                la chemarea tovarăşului NSkoiae Ceauşescu

                                                                                                  Minerii Văii Jiului răspund cu hotărîre:


                                                                                                  TĂRII-ClT MAI MULT CĂRBUNE!
                              CIALISMUL                                                            ioarfta  chemare  adresată   minier  „Valea  Jiului”  —   că  şi  în  luna  iulie  iu  frun­
                                                                                                                                                      Semnificativ  este  faplul
                                                                                                    Mobilizaţi  «le  Insuîleţi-
                                                                                                                            Lupeni,  Bărbăteni,  Paro-
                                                                                                                            şeni,  Vulcan  şi  cariera
                                                                                                                                                     tea  întrecerii  se  află  tot
                                                                                                   de
                                                                                                        tovarăşul
                                                                                                                   Nicolae
                                                                                                   Ceauşescu, secretarul gene­
                                                                                                                                                     teni,  la  baza  succeselor  a-
                                                                                                   ral  al  partidului,  cu  prile­  Cîmpu. lui Neag — rapor­  minele  Lupeni  şi  Bărbă­
                                                                                                                            tează  o  importantă  depă­
                                                                                                   jui  vizitei  de  lucru  în  ma­  şire  a  sarcinilor  de  plan   cestor  colective  afiîudu-se
                                                                                                   rele  bazin  carbonifer  al   de  la  începutul  anului,   ritmicitatea   realizărilor
                   s i  a t  c o w s i L i u i m    p a p u i f l R   J u o t T t   a n            Olteniei,  minerii  Văii  Jiu­  împreună,  cele  cinci  uni­  sarcinilor  de  plan.  îu  plus,
                                                                                                   lui  înscriu  noi  iapte  de   tăţi  miniere  au  extras  o   în  grupul  întreprinderilor
                                                                                                   muncă  în  cronica  întrece­  producţie  suplimentară  ele   cu  sarcinile  depăşite  a  in­
                                                                                                   rii  socialiste.  Emulaţia  de­  aproape  85  000  ton©  de   trat  din  această  lună  şi
                   Anul XXXIII, nr. 7 359      MARJI, 7 JULIE 1981         4 pagini - 30 bani      clanşată  şi  amplificată  ext   cărbune  cocsificabii.  Cu   mina Dîlja.
                                                                                                   acest   prilej   îşi   găseşte   cele  mai  bune  rezultate  se   Rezultatele  tot  mai  bu­
                                                                                                   concretizarea  îu  noi  suc­  înscriu  întreprinderile  mi­  ne  înregistrate  de  colecti­
                 Documentele Oongresuiul consiliilor oameniior                                     în  importante  cantităţi  ex­  de  aproape  40  000  tone,   din  mineritul  Văii  Jiului
                                                                                                                            niere  Lupeni,  cti  un  plus
                                                                                                                                                     vele  de  oameni  ai  muncii
                                                                                                   cese  pe  frontul  cărbunelui,
                                                                                                                            Bărbăteni.  peste  18  000  to­
                                                                                                                                                     exprimă  hotărîrea  acesto­
                                                                                                                prevederile
                                                                                                         peste
                                                                                                   trase
                                                                                                   planului.  Cinci  dintre  în­  ne,   cariera   Cîmpu   lui   ra  de  a  da  ţării  cărbune
                                                                                                                                                     mai mult şi mai bun.
                                                                                                                            Neag, plus 16 000 tone.
                                                                                                   treprinderile Combinatului
                muncii—vast §1 milelor program de acţiune
                              ÎN TOATE UNITĂJILE INDUSTRIALE - ACTIVITATE
                                        INTENSĂ, CIT MAI EFICIENTĂ
                  Aurel   ¡Viiinn,   maistru,   derii  in  ceea  ce  priveşte   care  lucrăm  la  repararea
                                                                     vagoanelor  am  reţinut  din
                şeful  atelierului  de  reduc-   realizarea   sarcinilor   de   lucrările  Congresului  sar­ festivalul artei populare pădureneşti
                toare,  I.M.  Orăştie:  „Co­  plan,  economisirea  de  e-
                lectivul  întreprinderii  noas­  nergie  electrică  şi  de  me­  cini  sporite  în  ceea  ce  pri­
                tre  a  primit  cu  neţărmu­  tal  (pe  semestrul  I  al  a-   veşte  calitatea  şi  eficienţa   Pădurenii  —  statornici  păs­  rurgistu!"  Hunedoara  au  în­
                rită  mtndrle  hotărîrea  re­  nului  am  depăşit  planul   economică  a  muncii  noas­  trători  ai  tradiţiei,  ¡şi  eta­  cheiat  duminică,  printr-o  pa­
                alegerii   t o v a r ă ş u l u i  px-odueţiei  nete  cu  3,5  ia   tre.  De  aceea,  am  luat   lează   la   vremea   nedeilor   radă  a  pori  ului  şi  jocului
                Nicolae  Ceauşescu  în  înal­  sută  în  timp  ce  productivi­  măsuri  care  să  conducă  la   comorile  în  cadru!  oierii  de   pădurenesc  şi  prin  specta­
                ta  funcţie  de  preşedinte  ai   tatea muncii a crescut ou  îmbunătăţirea  lucrărilor  de   ,,Festivalul   artei   populare   cole  folclorice  susţinute  în
                Consiliului  Naţional  al  Oa­  1,3  la  sută).  Ne  vom  stră­  reparaţii,  reducerea  consu­  pădureneşti".  Din  cetatea  lor   faţa  casai  de  cultură  şi  kt
                menilor  Muncii.  în  aceas­  dui  ca  în  viitor  să  obţi­  murilor  de  metal  şi  micşo­  de  piatră,  pădurenii  au  ve­  zona   de   agrement   Chizid,
                tă  hotărire  se  regăseşte  si   nem  rezultate  şi  mai  bune   rarea  timpului  de  imobili­  nit  duminică  In  cetatea  de   şirul  manitestărilor  cultural-
                                             r
                voinţa  colectivului  atelie-   ast   incit  să  ne  aducem   zare  în  reparaţie  a  vagoa­  oţel,  Hunedoara,  să  aducă   educative  din  săptănuna  ce­
                rulu’  dc  reductoare.  care   o  contribuţie  tot  mai  de   nelor.            prin   focurile   lor   inedite,   lei  de-a  IX-a  ediţii  a  1esti­
                este  iiotărit  să  nu  precu­  seamă  la  progresul  conti­  Ideile  mobilizatoare  cu­  prin  muzica  lor  tonică,  prin   valului.
                peţească  nici  un  efort  pen­  nuu  al  patriei  noastre  so­  prinse  In  cuvîntarea  tova­  întreaga  lor  ţmufă  dc  oa­  tn  organizarea  Consiliului
                tru  a  in  făptui  in  mod  e-   cialiste“.         răşului  Nicolae  Ceauşescu   meni   viguroşj   şi   mîndri,   de  educaţie  politică  şi  cul­
                xemplar  indicaţiile  date  de   Iuliu  Vernichescu,  inginer   au  înflăcărat  colectivul  de   prospeţime,  culoare  şi  voie   tură  socialistă  al  municipiu­  Ui  11  Wllre-Ucu/., 1 .t.  ;V  -iie-
                                                                                                                                                                         Tlnă-
                                                                                                                                                                  Haţeg.
                                                                                                                                                           centrale
                secretarul  general  al  parti­  şef  al  l.M.M.K.  Simeria  :   muncă  al  I.M.M.R.,  care  în   hună.  Formaţiile  artistice  de   lui  Hunedoara,  în  perioada   relc   lăcătuş   mecanic   Mjrcea
                                                                                                                                                       rul
                dului  in  magistrala  sa  ex­  „Expunerea   secretarului   luna  iunie  a  realizat  cea   la  Ciuipăz  (Pesliş),  Lelese,   29  iunie  —  5  iulie  a.c.  au   Maghiar   —   unul   dintre
                punere  la  înaltul  forum  al   general   al   partidului   la   mai  ridicată  producţie  din   Dăbîca,  Feregi,  Teliuc.u  In­  VIORICA ROMAN  fruntaşii   in   întrecerea   so­
                democraţiei  noastre  socia­  Congresul  al  II-îea  al  con­  acest an“.       terior,  la  care  s-a  adăugat                        cialistă pe unitate.
                liste,  să  desfăşoare  o  acti­  siliilor   oamenilor   muncii   Gheorfihc Doştcţeanu,  ansamblul Clubului ,,Side-  (Continuare în pag. a 3-a)
                vitate  la  un  nivel  de  efi­  constituie  pentru  noi  un   furnalist,  secţia  a  11-a  fur­
                cienţă  economică  tot  mai   îndreptar real de acţiune.  nale  a  C.S.1I.:  „împreună  cu         Campant® ogricoîâ de vara
                ridicat.   Am   asimilat   io   în  discuţiile  cu  muncito­  tovarăşii  mei  de  muncă  am
                producţie  noi  tipuri  dc  re­  rii  şi  cadrele  tehnico-ingi-   hotârît  să  răspundem  prin
                ductoare  de  turaţie  pe  ca­  nereşti,  a  fost  exprimat  a-   fapte  îndemnurilor  adresa­  Hărnicie  şi  responsabilitate  în
                re  ie  livrăm  Combinatului   cordul  deplin  faţă  de  sar­  te  de  secretarul  nostru  ge­
                do  oţeluri  speciale  din  Tîr-   cinile   cincinalului   1981—   neral  siderurgiştilor.  Anga­
                govişte,  l.M.  Aiud.  I.M.   1985,  s-au  luat  angajamen­  jamentul  nostru  a  şi  înce­  efectuarea lucrărilor de sezon
                Topleţ,  ia  Combinatul  in­  te  concrete  pentru  realiza­  put  de  fapt  să  se  materia­
                dustriei  NÎrmii  clin  Cîinpia   rea  si  depăşirea  planului.   lizeze.  în  lima  trecută,  pla­
                Turzii  si  in  alte  unităţi  din   (Astfel,  pentru  Ministerul   nul  secţiei  la  fontă  a  fost   Oamenii  ogoarelor  hunedorene  au  lucrat  cu  hărnicie   chiar  soţia  dumnealui)  să
                ţară.  Calitatea  produselor   industriei  Chimice  vom  re­  depăşit  cu  4,700  tone.  pîmă                                        se odihnească puţin...
                noastre  n-a  fost  şi  sîntem   para  in  acest  an,  peste   la finele anului înmiind să  şi  duminică  ia  executarea  lucrărilor  agricole  de  sezon,  in   Burjue.  Emil  Brînda,  pri­
                hatâr  îţi  să  nu  fie  contes­  plan,  un  număr  de  500                      această  zi  s-au  arat  285  ha,  ou  fast  eliberate  de  paie   marul  localităţii,  ne-a  pre­
                tat:!.  Ne  situăm  înlr  '  sec­  vagoane cisterne).                             310  ha,  s-a-u  cosit  452  ha  furaje,  au  fost  transportate  şi   zentat  acţiunile  ce  aveau
                ţiile fruntaşe ale întreprin­  Pentru noi, feroviarii.   (Continuare io pag. a 2-aJ  depozitate  aproape  200  tone  fînuri,  s-au  recoltat  şi  livrat   loc duminică în exunună.
                                                                                                  (a fondul de stat 85 tona orz.                       —  25  de  oameni  partici­
                                   RESURSELE ENERGETICE SECUNDARE -                                                                                  pă  ia  o  clacă  la  tăierea  fi­
                                                                                                                                                      nului.  Se  lucrează,  de  ase­
                    IMPORTANTE SURSE PENTRU ECONOMISIREA COMBUSTIBILILOR                          Deşi  ta  noaptea  do  sten-   Traiivn  Berar,  taeob  Vag-   menea,  la  întorsul  şi  adu­
                                                                                                •bătă  timpul  s-a  zburlit pu­  ner,   Dord   Man.   Vasilo   natul  ierbii  de  pe  supra­
                  !,a  Congresul  al  II-lea  al   permite  dezgheţarea  unui   silozur i lor. E xpe r im en ţări­  ţin,  duminică  s-a  putut  lu­  Burza,  Sorin  Mariş,  Oeta-   feţele   unde   s-a   efectuat
                consiliilor  oamenilor  mun­  convoi  de  şase  vagoane   le  au  demonstrat  că  intro­  cra  în  bune  cond  iţi  uni  in   vian  Mura,  Teodor  Igna.   prima  coasă.  Se  munceşte
                cii,  secretarul  general  al   într-un  interval  de  2,5  ore.   ducerea  în  proces  a  unei   comunele   Zam,   Burjue,   Virgii  Toma  şi  Iosif  Suba,   şi  la  punerea  la  punct  a
                partidului,   t o v a r ă ş u l  Pe  Ungă  faptul  că  se  re­  părţi  din  căldura  rezidua­  Gurasada  .şi  Veţel  la  balo­  toţi  membrii  ai  formaţiei   incintei  sectorului  zooteh­
                Nicolae  Ceauşescu  a  sub­  duc   substanţial   costurile,   lă   a   aglomeratului   are   ta  tul  şi  transportul  paielor,   civile  de  P.S.I.,  în  frunte   nic,  la  împrejmuirea  aces­
                liniat  din  nou  necesitatea   ce  reprezintă  de  fapt  va­  o  influenţă  favorabilă  a-   efectuarea   arăturilor   pe   cu  Nicolae  Muntean  u,  se­  tuia.
                intensificării  cercetărilor  si   loarea combustibilului ars  supra  reducerii  consumu­  suprafeţele  de  um<de  s-a   cretarul  biroului  executiv   Adăugăm  că  ia  Burjue
                aplicării  operative  în  pro­  —  gaz  metan,  de  obicei  —   lui  specific  de  cocs  şi  a-   secerat   orzul,   semănarea   ai  consiliului  popular,  ini­  recoltarea,   transportul   si
                ducţie  a  rezultatelor,  mai   se  economisesc  anual  circa   supra   calităţii   aglomera­  culturilor  duble,  cositul,  a-   ţiatorul  acţiunii,  au  pus   depozitarea  furajelor  se  des­
                cu   seamă   în   domeniul   10  000  tone  combustibil   tului.  Prin  uisuflarea  aeru­  dunatuî  şi  transportul  fu­  mina  vîrtos  pe  coase.  Iar­  făşoară  într-un  ritm  tot  mai
                economisirii   energiei   şi   convenţional,   pentru   va­  lui  cald  la  o  temperatură   rajelor,  modernizarea  in­  ba  înaltă  şi  deasă  se  culca   alert  ;  începi  nd  de  ieri  s-a
                combustibililor,  prin  folo­  goanele  cu  cărbuni  şi  20  000   medie  de  325  grade  C  se   cintelor  zootehnice,  Ia  alte   în  urma  harnicilor  cosaşi   alcătuit  o  nouă  echipă  de
                sirea  resurselor  energetice   tone  combustibil  conven­                      lucrări  de  mare  importan­  in  brazde  înalte,  bogate.   cosaşi  şi  —  după  calculele
                secundare.                 ţional  pentru  vagoanele  cu   obţine  o  economie  netă  de   ţă  actuală  în  agricultură.   La  Viermărie  —  cum  i   efectuate  —  cooperativa  a-
                  Aplicînd  în  practică  a-   minereu.  Dacă  mai  pu­  3  kg  c.c.  pe  tona  de  aglo­  -Şi  s-a  muncit  cu  multă   se  zice  crescătoriei  viermi­  gricolă  din  localitate  nu
                ceste   valoroase   orientări,   nem  la  socoteală  valoa­  merat,  iar  datorită  tempe­  hărnicie  şi  responsabilita­  lor  de  mătase  —  şase  fe­  numai  că-şl  va  acoperi  ne­
                colectivul   Centrului   de   rea fiecărei tone c.c.  raturii  ¡nai  ridicate  de  sin-   te,  cum  ne-ara  convins  în   mei  —  în  frunte  eu  Virgi-   cesarul  de  furaje,  ci  va
                cercetare-proieetare  al  Cen­  —  aproape 3000 lei -— eco­  terizare  se  produce  o  cris­  raidul  întreprins  pe  ruta   nia  Muneaclu  —  tăiau  ra­  realiza  chiar  o  importantă,
                tralei  industriale  siderurgi­  nomiile  sînt  considerabile.   talizare  mai  completă  în   Zam  -—  Deva,  din  care  re­  muri  de  dud.  La  Zam  au   rezervă de fin.
                ce  Hunedoara,  este  pre­  Singura   problemă   cave   masa aglomeratului.     dăm cîteva aspecte.        mai  fost  duminică  şi  alte   Gu  ras  a  da,  (l-n  grup  do
                ocupat   de   perfecţionarea   grevează  însă  acest  lucru                       Zam.  Pe  stadionul  comu­  acţiuni  —  la  adunat  si   circa  20  de  oameni  din  lo­
                unor  tehnologii  de  recupe­  este  ritmul  lent  în  care  se   Ing. ZUDOR LUDOVIC   nei  şi-au  dat  întîlnire  dis-   transportat  furajele,  —  la   calitate, inclusiv din sale-
                rări»  şi  utilizare  eficientă   lucrează  la  realizarea  tu­  Chim. CONSTANTIN BRATU   de-dimineaţă   doisprezece   care  au  participat  mulţi
                a  unor  resurse  secundare   nelului  de  dezgheţ.  Aici     Centrul           oameni,  răspunzând  chemă­  oameni.  Doar  Vasilo  Mu-ri-   TRAIAN SONDOR
                cu  volum  mare  considera­  trebuie   intensificată   exe­  de cercetare-proiectare   rii  consiliului  popular.  Dă-   caciu.  preşedintele  C.A.P..
                te  greu  valorifieabile  —   cuţia.                     al C.I.S. Hunedoara    nilă   Antonie,   Viorei   şi  a stat acasă (ne-a spus-o  (Continuare in pag. o 2-a)
                gaze  arse  eu  temperatura   Un  alt  aspect  al  cercetă­
                sub  250  grade  Celsius,  căl­  rii  noastre  :  in  procesul  de
                dura  reziduală  a  produse­  aglomerare  bilanţurile  ter­
                lor  şi  subproduselor  side­  mice  au  demonstrat  că  a-                                           I v'                          I
                rurgice.                  proape  25  la  sută  din  căl­                                        ■■                      isSSÉfiíáÉ
                 Prin  cercetările  si  expe­  dura  totală  este  preluată                                                                                     mmÈi
                rimentările  întreprinse  am   de   produsul   finit,   care
                pus  la  punct  un  nou  pro­
                cedeu  de  dezgheţare  (pe   apoi  este  eliminată  în  at­                                                                                            i ■n
                timp  de  iarnă)  a  vagoane­  mosferă  sub  formă  de  aer
                lor  încărcate  cu  minereu   cald.   Studiile   întreprinse
                                          pentru  valorificarea  aeru­
                sau  cărbune,  fără  consum
                de  combustibil.  S-a  ajuns   lui  cald  ne-au  arătat  că  o
                la  concluzia  că  cea  mai  a-   parte  din  acesta  poate  fi
                decvată  resursă  pentru  dez­  introdus   pentru   arderea
                gheţarea   încărcăturii   va­  cocsului,  o  altă  parte  pen­
                goanelor  o  constituie  gaze­  tru  a  fi  folosit  la  combus­
                le  calde  provenite  de  la   tie  în  cuptorul  de  aprin­
                laminorul  de  800  mm.  A~   dere.  întrebuinţările  aeru­
                cestea  sînt  suflate  într-un   lui  cald  nu  se  rezumă  doar
                nou  tip  de  tunel  (conveetiv),   la  ceea  ce  am  enumerat
                cu  o  formă  constructivă  a~   aici.  Mai  poate  fi  utilizat
                decvată  unei  scurgeri  mai   La  încălzirea  apei  (95  gra­  I.v. Calau. Echipa tie turnători forma, tori condusă Ue Aurel Stihiticseu c secui ii forsna peutea . batiu struni; de 2000
                bune  a  gazelor.  Tunelul,   de  C).  necesarii  tobelor  de   mm -                                                                      Eî.w» • V. ONOru
               experimentat u? OŞTI..     amestec  sau  la  încălziren
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25