Page 21 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 21
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM!
iOk
SUB li IIASIil -
> v\
CK
o vredniciei muncitoreşti 9,00 '
9,20 •
9.10 (
10.00 :
Duminică s-a sărbătorit tural-distractivă la cabana ® La ziua lor, constructo 10.10 I
Ziua constructorilor de ma Lunca Florii. rii de utilaj minier dc la 10.30 1
Comuna Rîu de Mori cît şi consiliul de conduce De ce nu o folosiţi la Clo şini. Colectivele de oameni o Cu rezultate deosebite U.U.M.R. Crişcior au rapor I
este una din aşezările ca re al unităţii de aici, sînt potiva ? ai muncii din întreprinderile în muncă a întîmpinat ziua tat rezultate bune, îndeo 11.00 I
11.30 1
re dispune de condiţii puţine şanse ca aceasta să — Nu ne-am gîndit la constructoare de maşini din constructorilor de maşini şi sebi în cel de-al doilea tri (
prielnice pentru creşterea crească. Este clar că pe pla aceasta. Am analizat, în 14 judeţul nostru au făcut din colectivul de oameni ai mestru al anului. în aceas 16.00 r J
16,05 1
animalelor şi a producţiei nul condiţiilor de hrănire iunie, problemele zooteh ziua lor o sărbătoare a vred muncii de la întreprinderea tă perioadă producţia globa 16.30 ^
a n i m a l i e r e . Cele trei a animalelor nu vor sur niei pe comună şi au fost niciei, raportînd cu acest de reparaţii şi întreţinere lă a fost depăşită cu 3,6
CA.P.-uri de pe teritoriu veni schimbări, acum pă stabilite unele măsuri ca prilej realizări notabile. pentru utilaj minier Petro milioane lei, iar producţia I
au o suprafaţă totală de şunile fiind, cantitativ şi re să ducă la îmbunătăţi o La festivitatea ce a avut şani. Bilanţul primului se marfă cu 744 000 lei. Res 18.25 J
peste 1 500 ha fineţe na calitativ cele mai bune. In rea activităţii. Dealtfel, ioc la întreprinderea de mestru al anului este po pectivele depăşiri au fost 18,50 1
19,00 'J
turale, la care se adaugă consecinţă orice creştere a încă din primăvară am ho- util«j minier Petroşani, du zitiv, la marea majoritate posibile prin depăşirea sub 19.25 A
cele cultivate şi păşunile. producţiei de lapte depin tărît şi s-a procedat la re- pă momentul evocării im a indicatorilor de plan în- stanţială a planului la pro 19,55 (
Acestea, la un efectiv de de de calitatea muncii oa partizarea suprafeţei de portanţei evenimentului, s-a registrîndu-se depăşiri sub ducţia fizică de maşini şi 20,20 ’I
1955 capete bovine şi 4 192 menilor, de spiritul lor păşuni şi fineţe pe mem făcut bilanţul realizărilor pe stanţiale : la producţia glo utilaje miniere. Plusul la V s
ovine. în cele trei C.A.P. gospodăresc şi de răspun bri cooperatori; a fost cu- primul semestru al anului. bală un plus de aproape 8 vagoneţi de mină se ridică IT
efectivele planificate sînt derea cu care lucrează cu răţată şi fertilizată în Evidenţiind realizarea şi milioane lei, la producţia la 2 650 bucăţi (echivalent 21,35 1
1<
diferite, dar nu se reali animalele. treaga suprafaţă, depăşirea planului la prin netă două milioane lei, iar 0,6 mc), iar depăşirea la 22,05 '1
zează producţiile planifi Animalele din C.A.P. Rîu — Analiza pe care aţi cipalii indicatori — pro Ia producţia marfă 1,9 mi piese forjate şi malriţate
cate. Producţia e slabă şi de Mori şi C.A.P. Clopo- întreprins-o în iunie nu ducţia globală în proporţie lioane lei. Unul din capito este do 11 tone.
nu reflectă nici pe depar tiva sînt acum în tabere este de natură să asigure de 100 la sută, producţia lele de plan, cel mai repre Realizări remarcabile au
te posibilităţile existente. la păşunat. Dar la grajdul o îmbunătăţire a activită marfă 101,6 la suta, produc zentativ pentru colectiv —
Faţă de o producţie anua de la Rîu de Mori, rămă ţii de la Clopotiva, întru- ţia netă 102,7 la sută — piese de schimb — depăşi raportat toate colectivele 'o
lă planificată de 2 700 hl seseră în padoc 10—11 vi cît ea a fost o analiză constructorii de maşini şi rea so cifrează la 16 mi- oameni ai muncii din uni B c- v
lapte d vacă, C.A.P. Rîu ţei măricei. Aveau... sare, globală, fără să ţină sea utilaje miniere s-au anga loane lei ponderea cea mai tăţile constructoare de ma diopro
Baci io j
de Mori realizase la jumă soare şi muşte, alergînd ma de particularităţile ne jat să realizeze obiectivele şini din judeţul nostru. A- presei
tatea anului 676 hl, C.A.P. înnebuniţi în cei 20—30 mp gative din această unitate. din programul prioritar de mare deţinînd-o armăturile dunările festive care au a- diilor;
Clopotiva — 525 hl din de padoc. Cei din grajd Punem punct aici dialo mecanizare a mineritului şi de mină şi reparaţiile capi 9.05 I
tale la utilajele miniere. Re
rilor 3
2 400 planificaţi, iar C.A.P. se puteau socoti fericiţi. gului. Este cert că, în con- sarcinile ce le revin din vut Ioc cu acest prilej au 10.05 ,
Ostrov 1345 hl din 3 400 Abordăm toate aceste ducerea activităţii din Congresul al Xll-lea al zultatele deosebite înregis fost urmate do serbări cîm- 10,25 I
— o situaţie evident dife zootehnie, comitetul comu partidului şi cel de-al doi trate de colectivul I.R.I.U.M.P. peneşli, unde pentru frun Mioriţ:
ştiri;
renţiată pozitiv faţă de Integrare, exigenţă, nal de partid are minusuri lea Congres al consiliilor s-au datorat în bună măsu taşii în producţie au fosl Radio-
primele două. Decalajul răspundere în în stilul de muncă. oamenilor muncii. ră creşterii productivităţii ştiri;
mare în această privinţă conducerea economiei Deşi au fost repartizate în continuare, pentru frun muncii, indicator depăşit, pe susţinute spectacole de că folclor
la , ii
se menţine şi la laptele de sarcini cu răspunderi pe taşii în producţie, a fost total semestru, cu 3,4 la tre formaţiile artistice de rio.şilo
oaie. Din producţia plani de către organizaţiile •unităţi, se fac analize pe organizata o duminică cul- sută. amatori. 16,20 i
ficată, la CA.P. Rîu de de partid riodice şi se stabilesc u- ce ; 1(
Mori, de 260 hl s-au rea nele măsuri şi, în gene muzici
tul m
lizat 220 hl, la C.A.P. Clo neajunsuri împreună cu ral, se discută mult despre tin dc
potiva, din 275 hl — doar Petru Mihăiloni, secretarul zootehnie, rezultatele ates magaz;
140 hl, iar la C.A.P. Os comitetului comunal de tă că între vorbă şi faptă Poeme
cii; 18
trov — 160 de hectolitri partid. nu e concordanţă. Răs Memor
faţă de 75 hl plan. — Cum apreciaţi, tova punderile încredinţate sînt nesc;
Ce se desprinde din a- răşe Mihăiloni, starea de formale, întrucît nu se 1 luţiona
Cliff 1
ceste cifre ? Că la C.A.P. lucruri din sectoarele zoo manifestă exigenţa nece tin de
Ostrov, unde se acţionea tehnice ale celor trei uni sară în exercitarea lor. A- (Urmare din pag. Í) noastre sindicale este aceea cii reprezintă nu numai un — pei:
ză cu seriozitate şi răs tăţi cooperatiste ? nalizele, cîte se fac, se fac dc a acţiona cu ţoală răs- cuprinzător program naţio tempoi
melodi
pundere, rezultatele sînt — La Ostrov, lucrurile la suprafaţă, sînt îngădui dăm suplimentar 26 900 punderea pentru mobiliza nal oi şi exigenţe specifice oră;
bune. Cu totul altfel stau merg bine. toare, de aceea fenomene tone fontă. rea întregului colectiv la etapei pe care o străbatem. muzica
lucrurile în unitatea de la — Asta am văzut si noi le negative nu sînt înlă- Prin munca noastră vom sporirea continuă a produc Se ştie că dezvoltarea con
Clopotiva. în pofida unei din capul locului. Ce ne tux-atc, nu se produce miş demonstra că sîntem demni ţiei de cărbune, Ia realiza temporană in toate ţările IK
suprafeţe mari de păşuni puteţi spune despre cele carea din „punctul mort“. şl activi constructori ai rea tuturor angajamentelor are loc în condiţiile crizei
şi fineţe pe care o are. lalte două cooperative ? Sugerăm comitetului co societăţii socialiste româ ce ni le-am asumat în în energetice şi do materii pri
C.A.P. Clopotiva a cumpă — Noi am repartizat pe munal de partid să între neşti. Ne exprimăm satis trecerea socialistă. Mai me. în aceste condiţii noi DE V.
rat an de an nutreţuri. unităţi pe toţi membrii bi- prindă o analiză profundă facţia şi mîndria pentru exact, este vorba dc a ne am înţeles in întreaga sa riile I*
lele iu
Ce măsuri s-au luat pînă î'oului comitetului comu şi exigentă, la faţa locului, realegerea celui mai iubit dezvolta şi mai mult suc profunzime chemarea tova HUNEI
cesele dobîndile pînă in
şi stimat fiu al poporului
acum pentru ca o atare nal de partid şi biroului a activităţii din zootehnia român, exponentul strălu răşului Nicolae Ceauşescu miss
de a face tot ce ne stă în
situaţie să nu se mai re executiv al consiliului C.A.P. Clopotiva, în urma cit al idealurilor şi năzu prezent. în primul semes putinţă pentru economisirea Ultima
pete ? Adresăm această în popular. căreia să stabilească un co tru, colectivul nostru a dat goste
toarcer
trebare lui Ion Druţulescu, — Cine răspunde de lectiv care să urmărească inţelor naţiunii noastre, to patriei peste sarcinile de materiei prime, materialelor, (Arta) ;
precum şi a energiei elec
varăşul Nicolae Ceauşescu.
preşedintele C.A.P., mem C.A.P. Clopotiva ? pas cu pas, zilnic, modul în funcţia de preşedinte al plan 38 542 tone de cărbu trice. In această direcţie, rul) ;
bru în comitetul comunal Răspunsul e ambiguu în care sînt îngrijite şi Consiliului Naţional al Oa ne cocsificabil şi este ho- organizaţiile noastre dc sare
Dublu
de partid. Primim asigu dar, din modul cum ni se hrănite animalele, cum se menilor Muncii“. tărît să nu slăbească nici partid, de sindicat şi U.T.C., Bariere
rări ferme că anul acesta explică, deducem că ni asigură furajele pentru iar Dumitru Făiniş — preşe o clipă efortu] în această întregul colectiv, au stabilii PENI ••
(Cultur
C.A.P. nu va mai cumpă meni nu răspunde de Clo nă, pi'oducţiile ce se ob dintele comitetului sindi direcţie. Vom pune şi in măsuri concrete care să a- citorcsc
ra nutreţuri. Dar, este în- potiva. în consecinţă, este ţin pe zile, şi să tragă o- catului de la I. M. Lupeni: continuare un accent mare sigure reducerea considera- proape
silozată o cantitate mică evident că în această uni perativ şi sever la răspun „Expunerea tovarăşului pe extinderea mecanizării şi bMo a consumurilor, pentru goste
de nutreţuri şi furaje cul tate activitatea se desfă dere pe cei care nu-şi fac Nicolae Ceauşescu sublinia utilizarea la parametri înalţi a ne încadra in cerinţele NEA :
(Mineri
tivate, iar fîneţele natura şoară fără o concepţie uni datoria. După 8—10 zile, ză cu putere faptul că una a acesteia, pe sprijinirea tu noului mecanism economi Fiul ct
le au fost recoltate doar tară, fără sprijin concret. biroul comitetului comu din direcţiile principale în turor brigăzilor, acţionînd co financiar. în fiecare sec resc) ;
seriile
de pe 150 din cele aproape în treacăt fie spus, mo nal să reia în discuţie în care trebuie să acţioneze mai hotărît pentru întărirea ţie si ateliei- se măsoară şi se OR A ŞT
700 ha. Optimism exage dul cum e gospodărit te treaga evoluţie a produc întreaga noastră clasă mun răspunderii, ordinii şi disci acţionează cu maximă răs vom v<
rat ? Vom vedea la iarnă. renul din incinta C.A.P. ţiei de lapte şi să proce citoare pentru dezvoltarea plinei în muncă". pundere pentru ca nimic să ma Ra*
G1U-B/
Nu împărtăşim însă „pă ca şi grajdurile, pentru a deze, dacă este cazul, la ascendentă şi armonioasă a Nicolae Radu, subingincr, nu se piardă din materiale. (Casa
rerile locale“ că fîneaţa căror reparaţii încă nu înlocuirea din muncă a patriei în actualul cincinal şeful atelierului sculărie a Dealtfel, în prima jumăta ŢEG :
din zonele alpine nu e s-a mişcat nici un deget, celor care se dovedesc in este creşterea nelimitată a întreprinderii mecanice O- te a anului colectivul nos Iar) ; I
mea s-o
încă bună de cosit. denotă spiritul de slabă dolenţi. Numai un sistem producţiei de cărbune. Evi răştie : „Pentru colectivul tru a realizat însemnate e- CALAN
Pînă una-alta, producţia gospouărire ce există la de lucru operativ şi exi dent că aceasta vizează ne nostru, ca dealtfel pentru conomii : 210 MWh, 150 to riile I-
:
de lapte, mai ales în Clo consiliul de conducere al gent prezintă garanţie că mijlocit şi munca minerilor întreaga noastră clasă mun ne combustibil convonţ -.al ră); SI
par
potiva este mult prea mi acestei unităţi. lucrurile vor evolua în de la Lupeni, care extrag citoare Expunerea secreta şi materiale recuperabili. în Zboară
că, iai după modul anemic — Tovarăşe secretar, dis bine ! cărbune cocsificabil. rului general al partidului valoare de 40 000 lei, şi minai.
în care acţionează atît co puneţi de o experienţă CORNEL ARMEANU în aceste condiţii, datoria Ia cel de-al Il-lea Congres vom continua eforturile in
mitetul comunal de partid. bună şi rodnică la Ostrov. ION CIOCLEI principală a organizaţiei al consiliilor oamenilor mun această direcţie.
—/
Ajutor concret Rczuij
ziua
Extr.
(Urmare din pag O rea aceasta a mal fost cri acestor lucrări la care au Pavici, Vasile Bota, Nico ...C.A.P. Deva • avea ne nr. 1 din cadrul C.A.P. şi 40, 26,
ticată în ziarul nostru iar participat cooperatorii Ni lae Cimponer, Dorel Ma voie neapărat de o tabără mulţi cooperatori — Victor Extr.
le necooperativizate, au lu- organul agricol judeţean a colae Dumbravă, Gheorghe ris ş.a. de vară pentru vacile cu Alba, Angliei lloh, ioan 57, 58,
Extr.
c at. sub îndrumarea Eu- dispus scoaterea în padoc lapte aliate pe păşunea de Gros, îngrijitorii Mi hai 76, 71,
frosinei Nicula. preşedinta a viţeilor. Poate ne vor la Viile Noi. Unitatea nu Gherglicly, Viimos Tocaci, Extr.
CAJP., la tencuirea graj răspunde Pius Fugaciu. şe putea singură să-şi amena ioan Vinfe, Ioan Tudoran, 26, 55,
Extr.
durilor din Cîmpuri-Surduc ful fermei zootehnice, şi URGENŢELE SĂPTĂMiNII jeze aşa ceva. Comitetul Dăniiă Tămas, Şleiun An- 75, 83,
şi la împrejmuirea incin Marian Pintea, medicul de municipal de partid a luat in draş şi alţii au ajutat şi ei. Fond
tei zootehnice. Inginera şe circumscripţie sanitară ve- 0 încheierea recoltării or către unităţile de desfacere discu[ie problema şi aşa s-a S-a muncit şi duminica, cu lei.
fă a C.A.P. coordona mun terinară... zului şi trecerea cu toate a legumelor şl fructelor con născut ideea organizării u- hărnicie, cu tenacitate şi
ca oamenilor şi atelajelor Veţel. Şi în această lo forţele la secerişul griului ; form graficelor ; nei acţiuni de ajutorare a rezultatul a apărut tiresc
ce lucrau la transportul şi calitate duminică a fost o © Eliberarea operativă a © Transportarea şi livra cooperativei agricole. S-a
depozitarea furajelor Me zi de muncă spornică. S-a terenului de paie, efectua rea operativă a produselor discutai cu conducerile — un adăpost pentru ani
canizatorii Octavian Şin- lucrat la balotatul şi trans rea arăturilor, pregătirea cerealiere — orz şi grîu — I.P.E.G., S.U.T., Şantierul male, ~mare, solid, Irumos, Timpu
dea, Titi Burza. Romulus portul paielor, la ară terenului şi însăminţarea către bazele de recepţie, o- i nr. 1 din cadrul T.C.H., dotat cu tot ce este nece ziua de
şi Kemus Bolea şi Ioan turi şi la semănarea po culturilor duble ; norarea Integrală a obliga l.J.T.L. şi s-a stabilit un plan sar pentru perioada de pă Vreme
Lupşa, aflaţi cu combinele rumbului siloz. Mecaniza © însăminţarea culturilor ţiilor către stat ; de acţiune concret. Apoi şunat. I.R.E. Deva şi-a asu să cu (
va sufla
„Gloria“ la marginea unui torii Alexandru Mateiaş, duble la legume şl plante © Acordarea unei aten s-a trecut cu seriozitate la mat sarcina introducerii e- sificări
lan. îşi pregăteau maşinile Trandafir Buruiană. Gra- de nutreţ, lucrare care tre ţii sporite organizării cit treabă. nergiei electrice, aşa că km/h di
pentru a începe secerişul ţian Bistrian Ionel Urs. ca buie încheiată pînă la sfîr- mai bune a păşunatulul, întreprinderile amintite aici se vor putea monta in rile min
se între
grîulux. La Gothatea un şl cooperatorii Petru Ursa. şitul acestei săptăminl ; îngrijirii animalelor şl livră ou trimis la faţa • locului cele ma
număr însemnat de oameni TeofL Popa, Viorel Certe- ® Trecerea cu toate for rii produselor animaliere meseriaşi, specialişti, utila stalaţia de muls şi separa grade.
Pentru
sub conducerea primarului jan şi alţii, coordonaţi de ţele şi mijloacele la recol către fondul de stat ; je, materiale. Cornel Bogdan torul de lapte. zile ;
comunei. Cornel Moişin. loan Ştef primarul comu tarea fîneţelor naturale şi de la I.P.E.G. a coordonat Am consemnat acţiunea Vreme
lucrau la punerea la punct nei. au făcut duminică insllozarea in continuare a © Intensificarea lucrări lăudabilă a unităţilor eco să cu c<
a depozitului de furaje. treabă foarte bună. Tot la furajelor ; lor de modernizare şi ame întreaga lucrare. Secţia a- nomice devene pentru a ratnra î
Lii mi
Treaba asta puteau şi tre balotat, transport şi ară 9 Continuarea lucrărilor najare a adăposturilor pen nexă a C.A.P., condusă de ilustra un mod concret de Vreme
buiau s-o facă încă de mult turi s-a lucrat şi la CAP. de întreţinere a culturilor tru animale, împrejmuirea Iacob Vesa şi-a adus şi ea ajutorare a unităţilor agri variabil,
zenta in
cei ce lucrează in zooteh Leşnic. preşedinta Virginia de legume, cartofi şl sfeclă fermelor zootehnice, a de-, contribuţia la ridicarea ta cole de către Întreprinderi km/h di
nie. Şi încă ceva : la Gu- Belea şi Gheorghe Irimie. de zahăr ; pozitelor de furaje, a in berei. Nicolae Gros. secre industriale, şi care ar pu do servi
rasada viţeii stau legaţi în inginerul sef al cooperati © Recoltarea şi livrarea cintelor gospodăreşti. tea servi drept exemplu. . co).
grajd cu lanţuri, deşi sta- vei, situindu-se în fruntea tarul organizaţiei de bază