Page 24 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 24
Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UMlTf-VĂ!
Nicolae Ceauşescu, în unităţi
mmm Ceauşescu, secretar gene pului, în apropierea unei productive.
agricole in judeţul Constanţa
cultivării altor soiuri mai
T o v a r ă ş u l Nicolae
sole de grîu, de pe care
combinele strâng noua re
în continuare se vizitea
ral al Partidului Comunist
coltă. în această ambianţă
Român, preşedintele Repu
cadrul căruia se află 350
de muncă susţinută, sute
ORDAfy fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al blicii Socialiste România, le de mecanizatori, ţă ză un lan de porumb în
ha cultivate cu fasole. A-
a făcut marţi, 7 iulie, o
U I A R J U D E Ţ E A N vizită de lucru în unităţi rani cooperatori şi şco preeiind că densitatea este
bună,
tovarăşul
Nicolae
agricole din judeţul Con
lari fac secretarului ge
stanţa. nerai ai partidului o cal Ceauşescu recomandă ca
recoltatul fasolei să se or
în lanuri şi terenuri cul dă primire, entuziastă ma ganizeze în cele mai bune
Anul XXXIII, nr. 7 360 MIERCURI, 8 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani tivate a fost examinat mo nifestare a dragostei şi condiţii.
dul în care se desfăşoară respectului pe care le
recoltatul griului, celelalte poartă conducătorului în ce priveşte - cultura
lucrări agricole de sezon partidului şi statului nos porumbului, secretarul ge
pentru realizarea unor pro tim. neral al partidului arată
I JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE j în faţa unor panouri, că de pe terenurile iriga
ducţii sporite la toate cul
te trebuie să se obţină o
turile vegetale, precum şi
în zootehnie, încă din pri ilustrînd modul de folo recolta de cel puţin un
I mul an al actualului cin sinţă al terenurilor, al su vagon la hectar.
ianuarie iunie 198! cinal. prafeţelor irigate, gazdele Se vizitează apoi un lan
au informat că în prezent de Uoarea-soarelui.
‘Dialogul de lucru al tova
Acţionînd pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al răşului Nicolae Ceauşescu 63 la sută din suprafaţa La încheierea vizitei sini;
partidului, a sarcinilor reieşite din documentele Congresului al ll-lea al consiliilor cu cei ce muncesc pe o- arabilă a judeţului Cons abordate probleme legate
oamenilor muncii, a indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae goarele judeţului Constan tanţa a fost irigată, iar în de modul în care se rea
Ceauşescu, privind realizarea planului pe anul 1981, pe întregul cincinal, colectivele ţa a prilejuit tuturor lu 1983 va fi realizat întregul lizează în fiecare unita
de’oameni ai muncii din judeţul Hunedoara depun eforturi stăruitoare în întrecerea crătorilor din unităţile vi program de irigat prevă te agricolă prevederile pla
socialistă pentru a-şi îndeplini şi depăşi angajamentele asumate, pentru a da patriei ţ zitate şi din întreaga Do- zut pentru actualul cinci nului pe primul an al cin
cit mai mult cărbune, minereuri, metal, energie electrică, maşini şi utilaje miniere şi broge reafirmarea şi mai nal. cinalului, prin cultivarea
metalurgice, alte produse. \ puternică a încrederii lor în continuare, secretarul unor soiuri cît mai produc
în primul semestru al anului acesta s-au situat în fruntea întrecerii socialiste ţ nestrămutate în politica genéral al partidului este tive de porumb şi grîu,
următoarele unităţi economice : profund ştiinţifică a parti informat că producţiile sporirea densităţii la hec
dului nostru, politică ce cerealiere obţinute pînă a- tar, precum şi probleme
INDUSTRIE © I.R.I.U.M.P. \ stă la baza obiectivelor cum sînt bune, depăşind legate de asigurarea bazei
1. MINISTERUL ENERGIEI ELECTRI Petroşani — 380,85 puncte fundamentale ale noii re prevederile. furajere şi a celorlalte-
CE 5. MINISTERUL INDUSTRIEI voluţii agrare pe care oa premise de care depinde
Subramura transportului şi distribu CHIMICE menii muncii de la sate. Deplasîndu-se pe sola de sporirea producţiei de
ţia energiei electrice Subramura prelucrare cauciuc întregul nostru popor o în grîu aliată în plină recol lapte şi carne.
@ I.R.E, Deva — 203,2 puncte mase plastice făptuiesc cu abnegaţie şi tare, secretarul general al Elicopterul aterizează a-
2. MINISTERUL MINELOR, PETRO © întreprinderea chimică înaltă responsabilitate. partidului urmăreşte cu a- poi pe un teren aparţinînd
LULUI ŞI GEOLOGIEI Orăstie' — 64,0 puncte tenţie modul cum lucrează cooperativei agricole de
Subramura Industria cărbunelui 6. MINISTERUL AGRICULTURII Şl Vizita secretarului ge combinele, cercetează la producţie Plopeni din ca
© I.M. Bărbăteni — 529,0 puncte INDUSTRIEI ALIMENTARE neral al partidului în nul. Observând că densita drul Consiliului unic agro
© IJM. Lupeni — 231,0 puncte Subramura morărit, panificaţie şi cepe iu perimetrul con tea nu este prea mare, că industrial de stat şi coo
@ I.M. Paroşeni — 167,0 puncte produse făinoase siliilor unice agricole de spicul nu este îndeajuns peratist Chirnogeni. Şi aici,
Subramura extracţia şi prepararea © întreprinderea de .morărit stat şi cooperatiste Al de dezvoltat, tovarăşul lucrările de recoltare se-
minereurilor şi panificaţie beşti şi Negru Vodă şi Nicolae Ceauşescu reco desfăşoară din plin. Secre
® I.M. Barza — 776,0 puncte Deva — 398,0 puncte ale cooperativei agricole tarul general al partidului;
© I.M. Hunedoara j— 745,4 puncte CONSTRUCŢII din comuna Cotu Văii. E- mandă specialiştilor din
Subramura lucrări de cercetări geo Subramura organizaţii de eonstruc- licopterul prezidenţial a- consiliile agroindustriale
logice şi de foraj. ţii-montaj terizează în mijlocul cîm- să studieze posibilitatea (Continuare in pag. a 4-a)
© I.P.E.G. Deva — 1151,2 puncte @ I.C.M.M.
3. MINISTERUL INDUSTRIEI ' CONS Petroşani — 8 398,6 puncte
TRUCŢIILOR DE MAŞINI CIRCULAŢIA MĂRFURILOR La Uzina de preparare Deva
Subramura maşini unelte 1. MINISTERUL COMERŢULUI INTE
© întreprinderea mecanică RIOR
Orăştie — 1 871,0 puncte întreprinderi comerciale cu amă
4. ALTE MINISTERE CARE AU SEC nuntul Activitatea de întreţinere şi reparafiî
TOR DE CONSTRUCŢII DE MA © I.C.S. Mixt
ŞINI, UTILAJE, PIESE DE SCHIMB, Călan — 5o9,0 puncte
REPARAŢII. GOSPODĂRIA COMUNALĂ mai are nevoie de unele... remedieri
Confecţii metalice ŞI PRESTĂRI DE SERVICII
© I.P.I.C.C.F. Deva — 573,0 puncte Subramura gospodăria comunală Soarta producţiei este tehnologic şi întreţinerea La moara nr. 5, maistrul
Utilaj minier © G.I.G.C.L. Deva — 703,0 puncte întotdeauna hotărîtă de ca preventivă în vederea a- preparator Nicolae Sicoie
litatea activităţii de între sigurării unei continuităţi eu echipa sa efectua căptu-
ţinere şi reparaţii a utila în funcţionare. Dacă repa şirea m >rii. Era oprită de
jelor şi instalaţiilor. Por raţiile sînt de calitate şi duminică din schimbul II.
RITMURILE DEZVOLTĂRII PATRIEI ÎN CINCINALUL 1981 — 1985 nind de Ia această idee A necesitat evacuarea bi
am putea afirma că la U- realizate în timpul prevă lelor, a barelor şi plăcilor
zut,
din
prima
oră
la
zina de preparare Deva schimbul următor instala uzate. Ni se spune că gra
soarta producţiei se deci ţia ar trebui să fie în dul de uzură al căptuşelii
de lunea, ziua în care sînt funcţiune. Este ceea ce am a fost foarte mare. în ra
planificate reparaţiile, dat urmărit şi noi luni la uni portul de lucru însă se in
fiind faptul că la început tatea amintită. în jurul o- dica folosirea, pe cît posi
de săptămână ritmicitatea relor 15, măcinau doar bil, a barelor vechi. De la
livrării de minereuri că două mori cu bile (din şa oprirea morii trecuseră
tre flotaţie este mai scă mai bine de 24 ore. „Re
zută. Deci, Tuni — repara se). Moara nr. 1 stătba. paraţia se poate executa şi
ţii. din lipsă de alimentare. numai într-un schimb —
Situaţia stocurilor, solici -rata maistrul Sicoie —
PLANIFICARE tată în cîteva rînduri dar e pericol de acciden
DE DRAGUL maistrului Ioan Dobra, tare“. Nici nu ne miră.
PLANIFICĂRII ? n-aim putut-o afla. Celelal din moment ce în preajma
te trei mori grupau în ju utilajului şi pe căile de
Despre această progra rul lor un foarte mare acces erau mormane de fier
mare aflam în urmă cu număr de oameni. Deci. vechi, rezultat de la repa
cîteva zile de la ing. Ho- problema forţei de muncă raţie. în condiţiile unei
ria Sî-rbu, şeful secţiei, pentru reparaţii nu poate
care preciza că, de regu fi invocată pentru întâr CONSTANTIN IOVĂNESCU
lă luni, în schimbul I, toa zieri. Pentru că efectiv e DORIN CORPADE
te forţele sînt concentrate vorba de întîrzieri, şi nu
pentru înlăturarea unor de cîteva minute, ci de cel
defecţiuni ivite pe fluxul puţin un schimb. (Continuare in pag o 2-a)
Cit a fost vara de lungă Dînsul urmăreşte evoluţia
Ieri, împreună cu producţiei zilnic. Condu
specialişti de la Direc cerea cooperativei — ne
gricultură sau cum sînt hrănite şi îngrijite animalele in taberele de vară (I)
ţia generală pentru a- spunea dînsul — manifes
tă dezinteres fată de zoo
si
industrie
tehnie. Lasă totul în sea
alimentară, am între ma şefului de fermă. Da-
prins un raid-anchelă Beriu, E ora 6. în tabăra Petru Ciuflea, economistul. laptele si Elena Ciuflea I-am solicitat să prezinte
prin mai multe ferme de vară a început mulsul. Dar el a fost invitatul care preia şi predă evoluţia producţiei de lapte vid Serbai,. tehnician la
circumscripţia veter %iră,
zootehnice pentru a ve Igiena mulsului lasă de preşedintelui la nuntă şi, laptele la I.I.L. Am între- pe perioada 1—7 iulie. Nu
dea cum este organiza dorit. Se face ora 7. Din fiind obosit, a „uitat“ să bat-o cine face analiza şi q avea pentru că nu se ur secretarul comitetului do
partid pe C.A.P.. a întărit
tă şi se desfăşoară ac partea conducerii CA.P. măreşte. Tomuţa Octavietn, cele spuse de primar. Cînd
tivitatea în taberele de — preşedinte Ioan Cosor contabilul şef, la fel nu a criticat neregulile din
vară, cum se acţionea — nu-i nimeni la program. BRIGADA DE REPORTERI A ZIARULUI ştia nimic. Nu ştia pentru zootehnie şi a cerut să se
ză pentru îngrijirea şi Asta ca deobicel. Şefa fer ÎN FERMELE ZOOTEHNICE că dînsul nici nu dă pe la ia măsuri. I s-a spus a-
furajarea animalelor, ce mei, Paraschlva Oprean, tabără. îngrijitorii, indife preşedinte şi inginer s >i
se face pentru amena încă nu şi-a făcut apariţia. mai vie la program. De rent de oroducţie. sînt re să-şi vadă de treburile lui.
jarea şi modernizarea Do fapt dînsa a lipsit şi fapt, cum am aflat, aceas stabileşte procentul de gră tribuiţi la fel. Nu se ţine ce are cu ei ? M Atunci
sime la lapte. Ne-a spus :
adăposturilor de anima în ziua de 6 iulie. Am în- ta nu-i prima oară. Dar eu şi şoferul de la I.I.L. (?!) seama de realizările obţi nu-i de mirare că nroduc-
le, care este atenţia pe tîlnit-o după ora 8 în sat. n-a uitat niciodată să vină La ■ sediul C.A.P. discu nute de fiecare. Toţi cei N. BADIU
care o acordă conduce Motiva că a avut nişte ne să-şi ia retribuţia. Aşa că tăm cu Ioan Manolescu. cu retribuţii mari de la T. BONDOR
rile unităţilor agricole cazuri în familie. Aşa o fi. Ciuflea ar trebui ciufulit. inginer şef. îl întrebăm stat nu dau pe la tabără. Cu sprijinul unui colectiv
şi consiliile populare, Dar să nu anunţi pe ni Era prezentă Silvia Ştefă- cine trebuia să fie din par Parcă ferma zootehnică nu de la direcţia agricolă
consiliile unice. Iată meni, să laşi totul baltă e nie, operator însămînţător, tea conducerii cooperativei ar fi a lor. judeţeană
constatările făcute. prea de tot. Ne-a spus că Petru Moga şi Petru Alio- la program în tabără. Discutăm eu Iosif Nisto-
trebuia să fie la orogram nescu car» transoortă Răsounsiil a fost : nu ştiu resc orimarul comunei. (CcnUnuare in oaq o 2-a)
