Page 26 - Drumul_socialismului_1981_07

160 <ê MIERCURI, 8 IULIE l98í Pag. 3

la Camelia Blidariu — pe
Acum, cinci „se numă­
tomi'i* * SxntiineviUil participării ră bobocii“, cînd exame­ cit de sensibilă pe atît realizate do elevii ei. reporter“ — a preferat
Chipu-i radia. „E firesc
opera lui Li viu Rebrea-
mană. nul de bacalaureat s-a dc tenace —, ca şi la Me- — ne-a răspuns la între­ nu. Stilul sobru, adânci­
lircctă — Pocite nu ştiţi că Ileana, vrednică, inimoa­ încheiat, dînd măsura lita Gherman, Camelia barea dacă bucuria ma­ mea analizei psihologice,
jumătate din colectivul să, ca şi Saivina Braica, strădaniilor de-a lungul Dobrei, Adina Goţiu, nifestată este rezultatul înnoirile pe care le adu­
rxpres nostru îl lormcază lemci- Sofia Obîrşan (membră în anilor, satisfacţiile cadre­ Elena Diaconescu, Dorina muncii la clasă. Au tre­ ce Rebreanu in literatu­
■zi« şi ie. Şi dacă e vorba de consiliul oamenilor mun­ lor didactice prin contur, Popa, Dorina Popovici, la cut patru ani de cînd ra interbelică ie-a luat
vrednicie, la ele o veţi cii) Ana Oprean — care — Ni le împărtăşiţi ? — Eugenia Grccu, care şi la patru clase de elevi — ca modele in reportajele
găsi în toată frumuseţea din cincinalul trecut se ne-am adresat profesoa­ treapta a doua a intrat veniţi din diferite şcoli sale, care au subiecte
ci. Aici s-au calificat, du menţine iruntaşă, ca şi Le- rei Rod ica Pârvan, diri­ cu media zece şi a înche­ generale să deprindă în din viaţa şcolii. Marinele
preluat din mers meseria tiţiu Meitiş, ce lucrează ginta clasei a XH-a C de iat liceul lot cu zece.' Să liceul nostru tainele me­ Ivaşeu s-a identificat cu
lainică la Liceul „Decebal“ din ştiţi, toate fetele din ela- seriei — m-au întîmpi.nat universul liric al lui Go-
de circularist, penclularist, alături de soţul ei, sorta-
le noi“ . ascuţitor, şipcuitor, ma­ lor principal. Unde în­ Deva. sa mea sînt fo-arte bune. cu emoţie. Acum nu mai ga în exemple impresio­
nipulară, capsator — me­ torci privirea nurnai lu­ — Desigur. Mă bucură nante ; Steliana Florea
douil­ serii de la cele mai uşoa­ crătoare vrednice: Victo­ să le pot împărtăşi. în — câştigătoare trei ani
le“ rtc primul rînd fetele din „Fetele din clasa mea“ consecutiv a concursului
speare. re pînă ia cele mai grele. ria Budugan, ElisabeLa An­ clasa mea m-au mulţu­ pe meserii — alegîndu-şi
Lucrează pe schimburi a- tal (şi ca împreună cu
lături de bărbaţi, şi azi le soţul fruntaş), Vaier ica mit profesional, au de­ Luminiţa Chiorean, Doina sînt copiii de atunci, ci opera lui Arghezi, a for­
Intîlneşti constant printre Mager. E recunoscută pus mari eforturi şi de-a Haida, Emilia Mirza, Lu­ tineri care gîndesc matur, mulat concluzii merituoa­
fruntaşe. Veniţi la noi şi contribuţia femeilor de lungul anilor, si pentru se pentru' mulţi dintre
vă veţi convinge. aici la .menţinerea, în bacalaureat. Zece fete ¡ui miniţa Ion, Lucia Pascu, care au învăţat să mun­ noi. Mă gîndesc şi la Pe-
Valeria Preseean, Carmen
cească, să-si ordoneze ac­
bacalaureat
la
obţinut
Coancă,
Gabriela
tria
Invitaţia ne-a fost a- ultimii doi ani, a focului media 10, iar alte unspre­ Stoica, Eeaterina Turi, tivitatea, sensibili la fru­ David, Mariana Marc,
dresată, de un tînăr chi­ de secţie fruntaşă îh ca­ zece — medii de peste surorile Georgeta şi Ma­ mos. în pragul lucrărilor Emma Pînzaru...
peş, cu mustaţă bălăioară, drul I.F.E.T. „Şi semestrul nouă. Doar trei băieţi au rin Topor au luat exame­ de bacalaureat- simţeam — Aveţi satisfacţia
ecşel, pus pe glume, dar întîi din acest an l-am în­ nul de bacalaureat cu că roadele muncii lor
,0« Ru­ medii de peste opt. Şi muncii împlinite ?
gii ; 7,(10 Serios cînd aducea vorba cheiat bine din punct de pentru că e vorba de o medii peste nouă. O pro­ vor fi pe măsura aşteptă­ — După strădaniile de­
Revista despre munca oamenilor vedere financiar — apre­ pagină . rezervată femei­ moţie care îmi dă mari rilor mele. Maturitatea puse împreună eu elevii
1 meló­ din colectivul în care lu­ ciază contabilul şei Maria
le ştiri; lor, să vă vorbesc despre bucurii după o muncă de gîndirii lor s-a putut timp de patru ani, pot
cultăto- cra : Secţia cherestea Va- Loiiş. În zilele record or­ fetele din clasa mea, al patru ani, dusă împreu­ constata din puterea lor spune da. Am bucuria
le ştiri: ţa de Jos a I.F.E.T. Deva. ganizate în preajma glo­ căror viitor îl întrezăresc nă cu ei şi cu părinţii de sinteză, din contura­ că nu m-au dezamăgit e-
muzică Aveam să aflăm mai tîr- rioasei aniversări a parti­ lor. Elevii mei şi-au în­ rea profilului artistic al
i ţările ziu că tînărul — Marcel dului, am obţinut o pro­ luminos pentru că au levele cărora le-am cu­
ii inre- muncit pentru a şi-l crea. ţeles valoarea : „Acesta scriitorului, din motiva­ noscut munca, eforturile,
or şco- Sbîrcea — e tehnicianul ducţie marfă în plus de Mă gîndesc la Liliana Ti- sînt şi trebuie să iupt rea alegerii acestuia. gîndurile, visurile şi chiar
» Bulc- de nădejde de la meca­ peste 200 000 Iei. Sini oa­ pentru mai mult“. O de­
ilicrofo- nizare, secretarul organi­ meni inimoşi ia noi, ca­ ţu, premianta clasei, de — Vă opriţi la cîteva viaţa. Am avut încredere
» AVan- o rară sensibilitate, la viză pe care au înţeles-o exemple ? in ele şi voi avea în con­
r.; 12,00 zaţiei U.T.C. din unilate, re înţeleg că de la ei se Iuliana Szekeli, care a şi şi-au impus-o drept — Da, m-au impresio­ tinuare.
1,05 Din care are o merituoasă aşteaptă să dea ceva co­ reuşit să dobîndească re­ scop. Cit e de frumos cînd
nostru; lectivului din energia, din nat lucrările care moti­
tiinţific; contribuţie şi la menţine­ zultate foarte bune. N-aş Pe prof. Ileana J-urca, vează afectiv sau filozo­ poţi fi mîndru de misiu­
loan D. rea In activitate a torma- experienţa lor". putea-o uita pe Svetlana de la Liceul industrial fic alegerea scriitorului. nea pe care o ai şi pe
la 1 la ţlel corale de aici, prima Cînd ai credinţa că de Miskolezi, fata aceasta
itaţilor ; nr. 4 Deva am întilnit-o Daniela Indrieş — de fapt care te străduieşti s-o
0,15 An- lornmţie artistică de acest la tine se aşteaptă să dai plină de viaţă, eu multă la eîteva zile după exa­ şi câştigătoarea unui pre­ împlineşti la exigenţele
şti; 10,25 gen din sat, născută sub ceva colectivului, din ex­ putere de muncă, echili­ menul de bacalaureat. E- miu al redacţiei ziarului sociale ale vremii !
ice; 10,10 egida actualei ediţii a perienţa şi energia ta, în­ brată, care ştie să lupte „Drumul socialismului“
izici! u- Festivalului „C î n l a r e a seamnă că-ţi înţelegi locul ra încă sub impresia lu­
>,55 S fa­ şi să cîstige. Mă gîndesc crărilor de limba română la concursul „Tînărul LUCIA LICIU
lo Bule- României“. şi rostui pe care îi ai în
l Opinia — Şi cu cc lapte susţi­ acei colectiv. Cînd ai
rintcce credinţa că secţia, între­
.liortiseo- neţi aiirmaţiile tăcute Ia
muzieă adresa lucrătoarelor din prinderea, localitatea, pa­ O imagine frecvent infi­
e serii ; fabrică ? tria are nevoie — mai nită azi in judeţul nostru.
ritul le­ mult decîl de laude — de Unităţile de industrie uşoa­
ii rapso- — Cred că e mai bine ră de la Vulcan (in foto>>
[e sono­ să vă spună chiar dum­ ajutorul tău, înseamnă că Petroşani, Deva, Hunedoara
r-o oră ; ai sentimentul participă­ au apărut pe harta eco­
mzicale ; nealor sau tovarăşele Ma­ rii cu întreaga liinfă la nomică a judeţului în ul­
p tmizi- rin Loiiş, Ileana Bolea, se­ muncă. Şi în colectivul timii ani, ca materializare
a indicaţiilor date la faţa j
cretari adjuncţi în organi­ de lemeî de la Vaţu de locului de tovarăşul Nicolac t
zaţia noastră do partid, Jos acest sentiment a Ceauşescu, pentru ocuparea \
sau Zinuţa Procopciuc ca­ devenit tonic, stimulai de torţei de muncă feminine, j
re se ocupă îndeaproape chemarea adresată de se­
de uclivitalea iemciior de cretarul generai al parti­
la noi. dului, tovarăşul Nicolac
ul — se­ Pe temei le-am întîlnii Ceauşescu, la tribuna fo­
in spa- mai întîi la panoul de o- rumului suprem al demo­
i (Arta); noare, printre fruntaşi: craţiei muncilorcşti — cel
Idila cu Astăzi despre
■ Ilicăra); Livia lovan, Ana Oprean, de-al Il-lea Congres al
ie clra- Solia Obrrşan, Ileana A- consiliilor oamenilor mun­
ul) ; In- vram... Apoi, la hala ga­ MODA UNUI
Horrtubal cii. ÎNCEPUT
mstructo- lerelor, Ia secţia lăzi, la
Nl : îmi depozitul de cherestea. L. LARA
(Unirea); DE DECENIU
icmbric);
ea); LU- Moda anului 1981 în­
munţiier O expoziţie de urlă manuală e o emblemă a talen­
im (iVun- clină spre moda anilor
N : A- 44 tului, fanteziei, hărniciei şi pasiunii muncii celor ce 1950 şi 1960. Desluşim in
de dra- „Deranjată peste măsură semnează lucrările expuse. O emblemă care defineşte intenţiile modei actuale
; Ciiema- un colectiv, aşa cum îi c/elineşle expoziţia permanentă încercarea de a-şi struc-
(Muncito-
1. doua d© propriul ei copil a meşteşugarilor de la cooperativa „ H a ţ e g a n a L a Tîr- tu.a construcţia pe forme
ii); PE- gul meşterilor populari din cadrul ¡estivalului „Sar- simple şi economicoase.
e noapte rnis“, expoziţia meşteşugarilor haţegani a iosl asaltată Se poartă mantourile şi
INOASA- - Cînd te bate, ce spu­ care"... Dar se vor vindeca veşnic apatic. Ii plăcea co­
(Muncito- de vizitatori. în faţa exponatelor — cergi cu motive jachetei, cu umeri accen­
; Femeia ne mama ta ? oare vreodată urmele să­ lectivitatea, era un copil naţionale din zonele pădureniloi ori a maramureşeni­ tuaţi şi linie dreaptă ; e-
licmlirie); - Mă bate şi ea sau ii pate adînc în sufletul co­ dotat, care nu ridica pro­ lor, H, bluze şi rochiţe din exlraharl, in modele de fortul de a găsi artificii
— serii­ pilului, o va putea ierta bleme şcolii" - ne spune
le) ; Gu­ întărită să mă bată mai bun gust, Icţe de mese cusute cu florile zăvoaielor — de croială şi efecte de
lia Bark- tare. Dacă ştiam că pot vreodată pe aceea care l-a fosta învăţătoare a copilu­ privitorii nu ştiau ce să admire mai mult : fantezia, ta­ culoare pentru alungirea
ivay (Mi- veni aici cînd mă bateau, dat viaţă, dar de a cărei lui. lentul, calitatea cusăturii ? ■ siluetei este o perma­
iî : Vom dragoste şi îngrijire nu s-a Din discuţiile cu colege­ nenţă. Tricotajele au de­
ca (Pa- veneam... Expoziţia permanentă a cooperativei „Haţegana* e
e (Flăcă­ Dialogul l-am surprins ia bucur-t ? Pentru că „ma­ le de la Ceal-bar, n-a re­ venit o dominantă a mo­
ii : S.O.S. Centrul judeţean de primi­ ma" — Ana Hangan, vin- ieşit decît că Ana Hangan dei.
cultură); zătoare la Ceai-barul din M E Ş T E Ş y G A R E l E
’1 (Popu- re a minorilor, unde Cor­ Deva, a cerut ea însăşi, era conştiincioasă la ser­ Cîteva detalii, ca­
niolii de nel Hangan, un copil ce viciu. In rest, se susţinea re dau subtilitate simpli­
.AN : Mi- încă anul trecut, să-i fie că nu se cunosc amănun­ înlr-o permanentă înnoire. Apare un model, un produs tăţii : mineci prinse nor­
iriile 1-11 n-a împlinit încă 10 ani a internat copilul intr-o insti­ te despre viaţa ei. Se ri­
şi impar fost victima unei violenţe tuţie de ocrotire, decla- nou ? Expoziţia se înnoieşte şi curind produsul ia ca­ mal (chimonourile dispar),
t : Nuntă şi se afla aici pentru a i dică un semn de întreba­ lea beneiiciarului. Autorii produselor sînt în majori­ închideri asimetrice, cor­
(na). tate femei. în atelierele de conlcc.ţH, ţcsălorie, tricota­
se da îngrijiri şi pentru a re : chiar nu se ştia nimic saje montate, decolteuri
despre atitudinea acestei je, marochinăr/e, covoare persane, boiangeric — cele pătrate sau drepte, lun­
i se întocmi formele de femei ; de ce s-a manifes­ mai multe conduse dc femei (Oiilia Orhei, Oiga Dăn- gimi rezonabile.
IgüWftglilSi internare la Casa de copii Âtitudini tat o astfel de reţinere ? cescu, Doina Ulea, Iconia Dobicanu, Mărioara Popo­
din Baia de Criş. Cum şi vici) se nasc frumuseţi cu acul, aţa şi lina, cu culoa­ Culorile ca şi frumuse­
Nimeni dintre colegele
de ce a ajuns aici acest de serviciu nu şi-a pus în­ rea şi spala. Le mînuiesc meşlcşugare harnice — Leti- ţea tuşeului sau structura
materialului sînt foarte
copil ? rînd ; „Mai bine renunţ la ţia Dănesc, Emilia Olărescu, Aurica Roşianu, Elena Să-
1 pentru *Nu l-am solicitat să ne copil decît la iubit". De trebarea cu ce este vino­ vulescu, Paulina Mang, Muria Drimbăreanu, Rodica ir.iaortante. Primăvara şi
■181 : vat micuţul că s-a născut vara lansează o bogăţie
.erai tru­ răspundă la prea multe în­ data aceasta, copilul fu­ dintr-o relaţie întîmplătoa- liojin, Mana Popescu şi midie ullelc. ,,Sinl harnice şi de culori ; roz de nalbă,
să cu ee- trebări. Nici n-ar fi putut. gise de-acasă din cauza conştiincioase, Îşi cunosc bine meseria, iar cînd c galbenul stufului, verdele
■os. Izolat cruzimii cu care a fost re cu ur, om căsătorit care vorba de a respecta o comandă nu ţin cont de orele
ite averse Era prea bătut şi plîns. avea deja doi copii ? Ce teiului, albastrul mării,
Vîntul va Sub privirile nepăsă- maltratat Mama n-a pus de program pentru a-şi face datoria — remarcă Hor­ griuri de perlă, nuanţe
u intensi- vină avea el să fie hărţuit tensia Bereu, tehnicianul de la controlul calităţii. Tre­ de bronzuri. Ţesăturile sînt
de 45—55 toarei mame, băiatul a însă nimănui vreo întreba­ şi neagreat, să fie respins buie să ne respectăm beneficiarii şi cei interni, şi cei
ist şi est. suportat loviturile repe­ re, nu s-a interesat deloc şi torturat ? lejere, se mulează uşor
inime vor de soarta băiatului. externi. Roadele muncii din acest an ne-au dat bucu­ pe corp, fără a fi trans­
15 grade, tate aplicate cu un corp ...„Dacă ştiam că pot ria să beneficiem de cile o sîmbătă liberă pe lună — parente, şantung, satin,
î intre 20 dur de către cel care se lată ce ne spun cîţiva veni aici cînd mă bătea şi asta înseamnă mult pentru noi, iemeilc". poplin, materiale crepo­
înfruptă din veniturile ei şi vecini : „Copilul adesea mama, veneam...". Cuvin­ înseamnă mult să ai o sîmbătă liberă, după cum în­ nate, ca şi ţesăturile gen
arele două din pensia alimentară pri­ stătea pe scări nemîncat. tele, rostite printre sughi­ seamnă mult să ai după-amieziie libere. La „Haţcga- lenjerie, dungile subţiri,
mită de copil de la tatăl Dacă primea invitaţia na“ însă, acolo unde de sub mîînile femeilor ies mi­ carourile mici.
aerai fru- vreunuia dintre noi să intre ţuri de plîns, ne-au urmă­
lemporar său. Autorul violenţei nu să mănînce, îl bătea ore rit multă vreme de-atuncl nuni cu acul şi cu aţa se uită de orele libere cînd e Combinaţiile care aspi­
este decît concubinul ma­ întregi cu sălbăticie strî- încolo... Există oare vreo vorba.de a-ţi ia ce datoria. Doina Ulea — de aproape ră la loc de vedetă sînt
un siert de veac îndrăgostilă de meserie şi de aproape
mei, Fekete Ludovic ! mamă, o mamă adevărată, insolite : fuste, pantaloni,
să cu ce- gînd : „din cauza ta eu nu care să-şi alunge copiii, de un deceniu conducătoare de secţie — „uită“ mereu de jachete din materiale tip
îpă-amiază ...După cum constată me­ mă pot mărita". timpul liber ce i se cuvine. Onoraiea comenzilor în­ „jeans", purtate cu bluze
averse sla- dicul legist, leziunile „ne­ lingă ea ? seamnă pentru ea — totul. Şi respectul faţă dc muncă
Meteorolog cesită 9-10 zile de îngri­ „Copilul avea o fire in­ îl dă prin calitatea ei, prin răbdare şi talent deopotrivă. vaporoase, mătăsoase, cu
Pronccn- ESTERA ŞINA aspect de broderie.
jiri medicale pentru vinde­ teriorizată, blajină, dor era L. LEONARD