Page 28 - Drumul_socialismului_1981_07

'i

) depăşiri la V
) PRODUCŢIA FIZICĂ f
SORTIMENTALĂ >
^ Preocuparea colecti- (
i vului de muncă de la » La beneficiarii interni şi pe
J întreprinderea minieră ţ
\ 4 Barza pentru îndeplini- 1
rea ritmică şi integra- * piaţa externi-produse
lă a sarcinilor la pro­
ducţia fizică sortimenta­
lă s-a materializat, în competitive, de calitate garantată
DIN CRONICA La întreprinderea chimi­ cu culee calda), introdusă
ÎNTRECERI! că Orăştie, in orice secţie pe scară largă, se elimină
de producţie te-ai afla, eşti deşeurile tehnologice, se
SOCIALISTE pus in faţa unor lucruri reduc consumurile de ener­
împlinite, rod al preocupă­ gie, creşte productivitatea
perioada trecută din a- i rilor, al eforturilor şi cău­ muncii, se reduce manope­
cest an, prin obţinerea , tărilor permanente ale co­ ra specifică şi amortizarea
unor importante depă- J lectivului de muncă pen­ pe unitatea de produs. Pro­
Anul XXXIII, nr. 7 361 JOI, 9 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani şiri de plain. Astfel, ca i tru a-şi situa producţia la iectarea şi realizarea unei
urmare a bunei organl- < nivelul exigenţelor noului linii de spălare-mădnare-
zări a activităţii la toa- 1 cincinal, pentru a fi în pas regranulare asigură rein­
Eecondiţionarea pieselor de soiiiil - irnporl fanta te locurile do muncă ţ cu cele mai noi cuceriri materiale uzate. Aplicând
troducerea în circuitul pro­
ductiv, anual, a 1 000 tone
din subteran, minerii l
ale, ştiinţei şi tehnicii. Fo­
de la Barza au extras >
losind o metaforă, am pu­
oale de spo rire a eficienţei trimsporiuriior suplimentar 14 tone ) tea spune despre chianiştii tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
indicaţiile secretarului ge­
neral al partidului nostru,
zinc, 14 tone cupru, 45 1
Orăştiei că sînt combatanţi
tone sulf, 210 tone ben- }
tonită activată, 785 to- ţ ai mai multor fronturi şi colectivul de la I.C.O. .şi-a
Pentru prima dată de la le din Deva, Hunedoara şi în mod deosebit ansamble jj ne calcită, de asemenea, ţ totodată învingători în a- orientat activitatea in di­
înfiinţare, întreprinderea Petroşani au obţinut cele electrice (electromotoare, au executat peste pre- i Owste bătălii : ritmicitate, recţia asimilării de produ­
judeţeană de transport lo­ mai bune rezultate. Dealt­ regulatoare de tensiune, vederi 13 tone de utilaj ! productivitate, producţie, se noi şi reproiectate şi
cal Hunedoara — Deva a fel, la nivel de întreprin­ alternatoare etc.). „Aceas­ minier. ţ calitate. Dar, pînă la ur­ introducerea unor noi teh­
reuşit să-şi realizeze sar­ dere, planul la recondi­ ta nu înseamnă că celelal­ mă, singura metaforă ră- nologii. Direct sau indi­
cinile de plan, chiar să le ţiona ri a fost depăşit. în te piese recondiţionabile PESTE 93 MILIOANE \ mîne tot realitatea, din ca­ rect, toate acestea concură
Cep'ăşească. Plusul obţinut semestrul recent încheiat sînt neglijate. Dimpotrivă, kWh LIVRAŢI IN PLUS \ re încercăm să desprindem la îmbunătăţirea calităţii
pe primul semestru al a- cu 12GOOO lei. în perspectivă vom ame- | SISTEMULUI i două aspecte : calitatea produselor. Pentru ' că o
nului la totalul produc­ — în flecare autobază naja şi un atelier de bobi­ ENERGETIC 1 muncii din I.C.O. şi cali­ parte însemnată din pro­
ţiei prestate este de 127 000 avem un nucleu de me­ nat motoare electrice — NAŢIONAL 1 tatea produselor. dusele acestei întreprinderi
lei. seriaşi specializaţi în re- releva Viorei Străuţ, şeful Vorbind despre calitatea se exportă fie direct unor
— Depăşirea nu este prea condiţionarea pieselor — acestei autobaze. Pe primul semestru I muncii, trebuie să subli­ beneficiari externi, fie sub
mare — ne spunea Ioan releva Ioan Bîja, inginerul în atenţia oamenilor al anului, cncrgeticienii 1 niem că aceasta se desfă­ ■formă de subansamble
Roman, director adjunct şef al întreprinderii. Exe­ muncii de la I.J.T.L. a de la Mintia, hotărîţi ^ şoară sub semnul eficien­ prin intermediul altor în­
al I.J.T.L. — dar avînd în cutăm asemenea operaţii stat şi continuă să stea să-şi îndeplinească e- i ţei. în condiţiile actualei treprinderi din ţară. am
vedere condiţiile în care la pe.ste 300 de repere. preocuparea pentru asimi­ xempiar sarcinile şi an- ! crize energetice, dat fiind rugat-o pe inginera Lucia
am realizat-o este semni­ Numărul lor ar putea fi larea pieselor din import. gajamentele asumate, ţ faptul că majoritatea ma­ Colhon, şefa compartimen­
ficativă. S-a obţinut în mai mare însă nu dispu­ Mai ale a elementelor s-au mobilizat la întrea- t teriilor prime provin din tului C.T.C., să ne explice
condiţiile conservării a nem momentan de dotarea din cauciuc — familia g.» capacitate reuşind / petrol, ehimiştii au trecut ce înseamnă „a face totul
circa 200 ele maşini pc ben­ tehnică necesară, Ce piese garniturilor — care in. să asigure o bună func- ) la reducerea consumurilor pentru competitivitatea pro-
zină. fără diminuarea co­ recondiţionăm ? Pentru prezent se execută Ia toa­ ţionare a instalaţiilor şi ţ de materii prime, materia­
respunzătoare a planului motoare de toate tipurile, te autobazele din judeţ, utilajelor, livrtnd astfel / le şi energie, valorificarea DORIN CORPADE
pentru anul în curs. pentru cutii do viteză, în plus, la Hunedoara se sistemului naţional 93,3 1 superioară a resurselor se­
execută în ultimul timp
ambreiaje, punte faţă-spa-
Din al doilea an de e- te, alternatoare, carbura­ chiar şi foi de arc pentru milioane kWb energie ţ cundare. Prin noua tehno­
1
electrică.
xisienţă. colectivul de toare, electromotoare, pom­ autobuze. De la începutul logie de injecţie (matriţe (Continuare în pag a 2-aJ
muncă a! întreprinderii se pe de benzină etc. Ne asi­ anului s-au asimilat peste
înscrie printre unităţile cu gurăm pe această cale 40 30 de repere, care pînă nu
rezultate bune în produe- la sută din necesarul de demult erau procurate pe
ţie. Să exemplificăm ; ■ in piese, aici intrînd şi piese­ valută.
perioada la care ne refe­ le nou confecţionate în în lumina magistralei
rim oamenii muncii de la propriile ateliere de pro­ expuneri a tovarăşului
această întreprindere şi-au ducţie. Nicolae Ceauşescu la re­
depăşii sarcinile la trans­ Continuînd ideea ingine­ centul Congres al consilii­
portul tehnologic cu peste rului şef, Ioan Leiea, şe­ lor '•'amenilor muncii, co­
1,5 milioane lei, la pro­ fii! Autobazei Deva, ne-a lectivului de la I.J.T.L. Hu­
ducţia globală industrială spus : „Acordăm o atenţie nedoara, ea dealtfel tutu­
cu 199 000 lei, iar taxime- sporită calităţii pieselor ror oamenilor muncii din
tristii au efectuat încasări recondiţionate. La noi, judeţul nostru, le revin
suplimentare in valoare de maistrul Iosi-f Ambruş, pe sarcini majore pe linia re­
29 000 iei. Ungă sarcinile pe care Ic cuperării şi revalorificării
Una din principalele are urmăreşte cu toată materialelor, a recondiţio-
preocupări aţe oamenilor răspunderea calitatea pie­ nării pieselor şi subansam-
muncii de la I.J.T.L. o con­ selor recondiţionate. Con­ blelor. Aici există — aşa
stituie recuperarea şi re- comitent sin tem-preocupaţi cum relevau interlocutorii
foiosirea materialelor, re- de dotarea cu unele utila­ noştri — rezerve impor­
condiţ ion arca pieselor şi je necesare executării a- tante care trebuie valori­
s u ba n sa m blelor. Experien - cestor operaţii". ficate integral pentru a a-
ţa acumulată la acest ca­ La Autobaza din Hune­ sigura sporirea continuă a
pitol este bună. Autobaze­ doara se recondiţionează eficienţei activităţii eco­
nomice a întreprinderii. Ria Mare-Relezat, atelierele centrale Haţeg, Electrolăcă tuşii Horei Mihăicscu şi Traian
Pârău, doi comunişti care se străduiesc să execute lucrări de foarte bună calitate şi in
Ritmurile dezvoltării patries UVIU BRAICA termeni scurţi. Foto : VIBGIL ONOIU
în cincinalul 1981 ~ 1985
Cît a ■ fost vara de lungă
sau rare este „repertoriul“ lief de muncă a şefilor de ferme zootehnice (I!)

Continuăm azi relatarea gramului: ia orele 5,30, turma de oi. Cum se ocu­ băm pe şeful de fermă.
constatărilor făcute cu pri­ cinci femei au început pă şeful fermei de oi, n-am „220 1. Puţin, dar să ştiţi
lejul raidului întreprins de mulsul la 103 vaci. La o- putut constata, dar cum că viţeii mănîncă mult“.
redacţia ziarului nostru, rcle 7,20, animalele au ie­ îşi realizează obligaţiile Mult, este adevărat. Din
împreună cu specialişti ai şit la păşune. într-un preşedintele C.A.P.. Fran- 880 1 mulşi zilnic, aproape
Direcţiei generale pentru grajd, alăptarea viţeilor se cisc Vlădoane, se poate 600 l sînt consumaţi de
agricultura şi industrie ali­ făcea fără nici o ordine. vedea : grajdurile sînt mur­ viţei, dacă e aşa. ar tre­
mentară, în ziua de 7 iulie (La cîte o vacă sugeau doi. dare, de Ia 735 vaci se ob­ bui să arate ea pepenii...
a.c. prin sectoarele zooteh­ la alta niciunul). „Metoda“ ţin zilnic circa 735 1 lapte, ÎNTRE DOUA AUTOBUZE
nice ale cooperativelor a- ne-a mirat, mai ales cînd cu un procent de grăsime
Teoretic, ziua de lucru
gricole din judeţul nostru. am aflat că ea este veche de 3,5 ia sută, care de a medicului Tamara Pi rău
UN HARNIC la C.A.P. Sălaşu do Sus. circa 40 de zile se menţine ar trebui să înceapă odată
ŞEF DE FERMĂ cu programul de diminea­
La C.A.P. Densuş pro­ BRIGADA DE REPORTERI A ZIARULUI ţă, adică la orele 6. Prac­
gramul zilei a început, ca tic însă. şefa fermei zoo­
de obicei, la orele 6 dimi­ ÏN FERMELE ZOOTEHNICE tehnice a C.A.P. Unirea,
neaţa. Florin Florea, şeful fiind navetistă din Hune­
fermei zootehnice, a sosit Ioan Bursescu, vicepreşe­ constant — ceea ce e greu doara, vine la luciu pe la
aproape odată cu îngrijito­ dintele biroului executiv de crezut. Nu se face zii- 8—9, şi chiar mai tîrziu,
rii, ceea ce s-a reflectat în al consiliului popular, nic analiza laptelui, iar cînd animalele sînt deja
buna desfăşurare a mulsu­ Constantin Petculescu, in­ viţeii sug cît vor şi cît la păşune. Totuşi, ar avea
lui, încheiat la orele 7,30. ginerul şef şi Maria Itnl, sînt lăsaţi. ce face: amenajarea ţar­
cînd animalele au ieşit la contabil şef. se arătau în- curilor pentru ca animale­
păşune. Dealtfel. Florin cîntaţi de o astfel de me­ VIŢEII le să poată fi mulse în aer
Florea se află în fiecare todă (! ?). SÎNT DE VINĂ... liber; raţionalizarea şi
zi. de dimineaţa devreme Cornel Stoicuţa, şeful controlul păşunatului: pu­
pînă seara tîrziu în secto­ ŞEFUL FERMEI fermei zootehnice de la nerea la punct a grajdu­
rul pe care-1 conduce. A PLECAT LA MUNTE C.A.P. Rîu Alb. locuieşte rilor şl incintelor zooteh­
„METODĂ“ La brigada din Galaţi a foarte aproape de grajduri nice. unde este mare vra­
IN ZIARUL DE AZI: C.A.P. Pui. mulsul a durat aşa că este prezent în ac­ işte. Dar dacă eşti tot tim­
Titus Draia. şeful fermei de Ia 5 pînă la 7.30. cînd tivitatea din zootehnie de pul cu gîndul la navetă ?
9 Agitatorii — exemplu în muncă, factori activi zootehnice de la C.A.P. animalele au fost scoase dimineaţa devreme pînă N. BADIU
in mobilizarea colectivului © Educarea rovoluţionar- Săla.şu de Sus. a venit la la păşune. Operaţia s-a e- seara tîrziu. şi la muls şi T. BONDOR
patriotică a elevilor @ La intervenţia ziarului ® Raid program odată cu îngriji­ fectuat în grajd, nu afară. în taberele de vară. în ziua Cu sprijinul unui colecîi«
prin unităţile de cazare şi alimentaţie publică • Deva torii, după ce cu o seară Şeful fermei. ing. Liviu raidului nostru vitele au de la Direcţia agricolă
actualităţi © Album de vacanţă ® Semnal ® Fapte înainte a fost prezent în Bardan n-a Cost prezent la ieşit la păşune la orele Judeţeană
din instanţă fermă pînă la orele 23. programul de dimineaţă 7,30. „Cit lapte livraţi zil­
Tată îmi film ai oro- riin^i pta-viţ ia munte, ia nic la stat 7“ — îl între­ (Ondnisare fn Bag. a S-a!