Page 29 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 29
Pag. 8 toRUMUA SOGIAMSR
Agitatorii-exemplu In muncă, factori La beneficiarii interni şi pe piaţa externă Pil
(Urmară din pag. 1) scule şi dispozitive verifi ra şi la folosirea unor o-
activi în mobilizarea colectivului duselor întreprinderii" ? catoare secţiile si ateliere ţeluri de calitate, înalt a- 9,00 T<
le, să nu admitem nici
liate, la confecţionarea lor.
„X
„Faptul că ne prezentăm un rabat de la calitate, că Aşa oum am precizat, creş 10.00 v<
1 — Cine sînt agitatorii, bază — pe cit de concre profesional, muncitori ca cu importante depăşiri la am făcut tot ce ne-a stat te durata de utilizare a. 10.25 Ol
eum îi coordonează biroul te, pe atît de recente. Du re îşi realizează şi depu export este cea mai eloc în puteri pentru creşterea matriţelor, dar, în primul 10.50 Ut
tei
organizaţiei de bază. cum pă magistrala expunere sese sarcinile de producţie ventă dovadă că oamenii competenţei profesionale a rând, creşte precizia lor şi 11,45 In
se implică ei în viaţa co a tovarăşului Nicolae — subliniază Dumitru Jur- muncii a.u înţeles, aşa cum muncitorilor. Aşa se ex se înlătură riscul deterio lit.
lectivului ? — o întrebăm Ceauşescu la Congresul că, şeful atelierului, mem ne-a indicat recent secre plică in bună măsură suc rărilor în timpul utilizării". 12.25 Tr
12.50 Te
pe Rodica Oancea, secreta consiliilor oamenilor mun bru în colectivul de agita tarul general al partidului, cesul amintit“. Aşadar, la întreprinde 16.00 Te
rul organizaţiei de partid cii, toţi agitatorii au avut tori. In primul semestru că produsele noastre tre La acest succes, o con rea chimică Orăştie calita 16.05 Te
Iii
de la atelierul ,.mase plas sarcina de a releva în fa din acest an, cu toate că buie să facă faţă unei mari tribuţie de seamă au avut tea este privită ca o pro 16.30 Vc
tice“ al I.P.I.C.C.F. Deva. ţa muncitorilor, in timpul am întâmpinat o serie de concurenţe - pe pieţele lu şi cei din atelierul,de ma blemă de bază, fiecare nit
— Sînt zece comunişti pauzelor de masă, princi greutăţi cu materia primă, mii. Trebuie să precizez triţe. Cu inginerul Ioan dintre oamenii muncii Tr
de
dintre cei mai buni, atît palele idei desprinse din am reuşit să ne realizăm că din anul 1975 nu am a- Socaciu discutăm despre fiind conştient cu numai 17.25 Vi:
din punct de vedere al expunere. Alt exemplu, planul producţiei globale vut nici o reclamaţie din cîteva din măsurile luate prin obţinerea unei înalte 18.35 Dc
pregătirii politieo-ideologi- Luna trecută am avut u- şi marfă în proporţie de partea beneficiarilor ex pentru îmbunătăţirea cali calităţi a muncii, a pro 19.00 Te
ce, cît si profesionale, toţi nele greutăţi în producţie. 118,3 la sută. O contribu terni. Am avut grijă să ne tăţii matriţelor. „Pentru ducţiei, vor putea fi obţi 19.25 Ac
19,40 Or
cu prestigiu în cadrul co Am convocat agitatorii şi ţie de prim rang la rea aprovizionăm ritmic, să fa creşterea duratei de utili nute realizări de prestigiu, 20.25 Ev
lectivului nostru. Ei sînt le-am trasat sarcina să lizările atelierului nostru cem o recepţie exigentă zare a matriţelor am tre mi
fie
repartizaţi pe locuri de discute cu oamenii, să-i şi-o aduc cei peste 50 de materiilor prime, să ne or cut la aplicarea unor tra vor putea ii îndeplinite 21.25 Co
muncă şi îşi îndeplinesc mobilizeze la muncă. Dar comunişti de aici, iar în ganizăm corespunzător flu ritmic, în condiţii de ma 22,15 Te
sarcinile în cadrul micro- ei au şi responsabilităţi mod constant agitatorii se xurile de producţie, să a- tamente de suprafaţă a ximă eficienţă sarcinile dc
nr
grupurilor în mijlocul că permanente in sectoarele înscriu în primele rînduri, sigurăm cu matriţe bune, părţilor active ale acesto plan. tSP""'-')
rora muncesc. De regulă, in care lucrează. Aşa de ei fiind exemplu nu doar
poli- Cît a fost vara de lungă (II)
după fiecare adunare ge exemplu, Maria Dobrei, prin felul în care îşi în
nerală — dar nu numai a- lucrătoare C.T.C., răspun deplinesc sarcinile
BUCU
tunci, ci ori de cîte ori in de de creşterea calităţii tico-educative, ci, mai ales, progran
tervine ceva deosebit — le produselor, loan Vaidasi- prin felul în care muncesc (Urmare din pag. 1} linii, cum recunosc şi in sată in seama unui îngri diojurn
facem un scurt instructaj, gan, electrician, se ocupă şi se implică în viaţa co terlocutorii noştri. Aflăm jitor, .şoferul de pe i maşi sei; 8,1
subliniind care sînt cele mai ales de economisirea lectivului. Deşi, pe luna iunie i s-au că la CA.P. Peşteana, Rîu na ce preia laptele il a- lor; 9,0
9.05 R5
mai noi şi mai importan energiei electrice, Dante Iată deci, că acolo unde tăiat de la plata retribu Alb şi altele —~ nu se fa preoi-ază cum vrea el, nici rilor; ii
te probleme la ordinea zi Noghiţă, maistru — de re în rîndul agitatorilor sînt ţiei patru zile, Tamiara Pî- 10.05 G
lei pe care ei trebuie să le cuperarea materialelor pri aleşi oameni de nădejde, rău nu şi-a schimbat „sti ce proba zilnică la lapte, odată cu procent de gră populai
muzică
aducă la cunoştinţă lucră me şi a unor materiale şi comunişti activi şi multi lul de muncă“.,. predarea acestuia este lă sime mare. Dimpotrivă. mapi i
torilor noştri, să-i mobili reintroducerea lor în cir lateral pregătiţi, unde bi „PROBLEMA“ 11.00 Bl
zeze la realizarea lor. cuitul productiv. roul organizaţiei de partid STABILIRII In raidul-anchetă întreprins am dorit să facem Grupur
Avanpr
— Iată cîteva exemple — Colectivul nostru nu conlucrează intens cu a- PROCENTULUI radiografia unei zile de muncă în fermele zootehnice, 11.35 R;
— intervine Mihai Taş- este mare, dar este format ceştia, rezultatele nu se să punem în evidenţă modul cum se ocupă de acest Buletin
în
unităţi
Am
întîlnit
madi, secretar adjunct al din oameni harnici, con lasă aşteptate. oscilaţii ale procentului de sector conducerile unităţilor agricole, consiliile unice, conwnr.
tru;
12,
biroului organizaţiei de ştiincioşi, bine pregătiţi MIRCEA LEPĂDATU organele comunale de partid şi de stat. Din cele consta ştiinţifii
grăsime în lapte de la o pace; ]
zi la alta. Iată un exem tate se desprinde concluzia că se depun eforturi sus 15,00'CI
plu ; laptele muls ia fer ţinute pentru redresarea situaţiei din zootehnie, că Radioju
ma zootehnică a CA.P. s-au obţinut unele rezultate, dar mai persistă multe patrioţii
lescu;
Pcşteana in seara zilei de neajunsuri. Este necesar să se întărească ordinea şi Iare cu
Pentru muncitorii dc la 6 iulie s-a predat la I.I.L. disciplina, răspunderea personală a tuturor celor care Sfatul î
U.U.M.R. Orişcior onorarea cu un procent de grăsime muncesc în acest sector ; să se manifeste o grijă deo letin di
comenzilor pentru minele sebită şi permanentă pentru creşterea efectivelor din limbii i
Văii Jiului înseamnă o da de 3,1. Cel muls în dimi prăsilă proprie, a producţiei animaliere şi a livrări păr şi i
torie de mare răspundere. neaţa zilei de 7 iulie — 18.00 Or
Fotoreporterul nostru â cu 4,1 grăsime. Cum se lor către fondul de stat, asigurarea bazei furajere atît ucu. i
surprins în imaginea de fa cantitativ, cît şi calitativ pentru întreg efectivul de 20.30 !
ţă momentul în care mai explică această creştere animale, pentru îngrijirea şi hrănirea animalelor; uşoare;
strul Pavel Mureşan, îm bruscă de seara pînă di ştiri; 2
preună eu şeful echipei de mineaţa ? Traian Pîrvu, executarea în cel mai scurt timp a lucrărilor de ame 22.00 O
strungari Panfil Suciu şi şeful de fermă* şi econo najare şi modernizare a adăposturilor, crearea unor Bijuteri
strungarul Liviu Şoit ve condiţii de muncă şi de viaţă cît mai bune pentru cei 5.00 Noi
rificau osiile vagoneţilor de mista Leontina Vîrvoni în turn.
mină pentru bazinul Văii cearcă să ne explice că ce muncesc în acest sector; stimularea celor mai
Jiului. harnici şi merituoşi îngrijitori. Toate măsurile tre
fenomenul este firesc, lap m
tele de dimineaţa fiind buie să aibă ca rezultat dezvoltarea şi modernizarea
Foto : V. ONOIU mai gras. Lucrul este a- zootehniei, realizarea producţiilor şi a veniturilor pla
devărat, dar creşterea a- nificate, onorarea obligaţiilor contractuale la fondul DEVA
cestuia nu depăşeşte 2—3 de stat, ridicarea calitativă a întregii activităţi. riile I-J
impar
RA : ici
lia (Fia
trolul şi
Bucuroşi de oaspeţi? Ba, dar gisiul) j
so®
(Arta) ’
tă (C
TROŞAX
însoţiţi de reprezentanţi unui om. Oare acest teren „Am solicitat şi perdele şi vechi şi pătat, parchetul ra (Un'/
zapciul
ai Centrului sanitar anti n-ar putea arăta altfel feţe de mese şi mobilier, murdar, iar la etajul II, nul hai<
epidemic al judeţului am dacă ar fi cultivat (cum a de toate' — ne spunea pe coridor, sînt depozitate LUPENI
întreprins zilele trecute un mai fost) cu porumb sa/u soţia lui Adam Petrovici, noptiere, mese, fotolii, ral); V'
raid prin cîteva unităţi de alte culturi ? responsabilul unităţii — rupte şi scoase din uz. As primăvc
Omul i
cazare şi alimentaţie pu dar n-am găsit înţelegerea pecte de neglijenţă intîl- rul); L(
blică, pentru a vedea în LA CĂLAN-BĂI cuvenită din partea condu nim şi la hotelul „Dacia“. tă (Min
ce condiţii de igienă îşi MAI SlNT MULTE cerii I.C.S.M. Călan“. Poa Grupurile sanitare de la Jocuri
toresc);
primesc acestea turiştii DE FĂCUT te că în cele din urmă se camerele 26, 33, 43, şi 15 ba ci
sau oamenii veniţi cu di vor lua totuşi măsuri. Este au faianţa degradată ; as (Munciţi
ferite treburi. în rândurile Pentru efectul lor tera necesar să se acţioneze şi piratorul din dotare nu Femeia
iembrie)
ce urmează redăm succint peutic, Băile Călan sînt a- pentru cositul bălăriilor funcţionează: parchetul este de argi
cîteva aspecte. murdar ; holui arată aşa GURAB,
cum arată. Şi toate aces Barlcley
(Minerul
GAZDE PRIMITOARE, Raid prin unităţi de cazare tea sub privirpa îngădui ticolul ‘
BUNI GOSPODARI toare a Aurică! Moldovan, (Patria)
a Comitetul municipal de partid Deva şi Consiliul administratoarea celor trei zece (FI
BAI : s
popular municipal au analizat la faţa locului neajunsurile Hanurile „Bucura“ din şt alimentaţie publică hoteluri, care se pan că de cuilu
semnalate de ziarul nostru în raidul anchetă organizat Haţeg (responsabil Ştern a uitat pentru ce este re aurului
prin gări şi autogăr.i şi, constatând că toate aspectele ne Tiberiu) şi cel din Sîntă- predate. Este un merit al care năpădesc incinta sta tribuită... Poate că în pri Spaniolii
gative relatate corespund adevărului, au luat măsuri pen măria-Oriea (responsabilă ediliilor oraşului că anul ţiunii, pentru amenajarea vinţa celor trei hoteluri din CALAN
riile l-n
tru îmbunătăţirea situaţiei. Astfel, pentru că întreţinerea Cornelia Cicu), hotelul acesta, mai devreme decît spaţiilor de sport, de agre Deva ne va răspunde Ofi Sub co
curăţeniei lăsa de dorit au fost sancţionaţi cu avertis „Diana“ din staţiunea bal în alţi ani, au luat măsuri ment. ciul .judeţean de turism. (11 luni
ment responsabilii chioşcului de legume-fructe şi bufetu neoclimaterică Geoagiu- pentru amenajarea şi igie nătoarea
Ne aflăm în plin sezon
şui); 17
lui cu autoservire, iar responsabilul magazinului „Alimen Băi (responsabil Eugen îe- nizarea bazinelor din ex TRIUNGHIUL estival, cînd sîntem vizi gerntă
tara“ a fost amendat contravenţional pentru stocarea nă'şuţ) ne-au lăsat o im terior şi a celui acoperit, NEPĂSĂRII taţi de numeroşi turişti, LARI: '
ambalajelor pe trotuare. S-a luat măsura construirii unei presie plăcută. Totul era pentru aranjarea cores cînd unităţile de odihnă, sardă (3
magazii pentru depozitarea ambalajelor ce rezultă din în ordine ; curăţenie d-asă- punzătoare a spaţiilor de La hotelul şi restauran de agrement, de cazare şi
vînzările zilnice. De asemenea, s-a dispus demontarea vîrşită în camere, la gru cazare în vilă. Există însă tul „Sarmis“ din Deva, alimentaţie publică sînt
sau repunerea în funcţiune a chioşcurilor nefolosite din purile sanitare, în holuri la Călan-Băi unele carenţe oricine ar veni avem con mult solicitate. Dar chiar l|®R
zonă, aparţinând organizaţiilor comerciale locale. si pe scări. Servicii aten supărătoare: căsuţele? pen vingerea că va fi satisfă dacă n-am fi într-un ase
S-a indicat conducerilor autogării şi gării din Deva te, civilizate şi la recepţii tru cazare arată deplora cut, atît din punct de ve menea sezon, aceste uni Rezulta
să urmărească zilnic curăţenia pe peroane, in sălile de le unităţilor amintite. Deci, bil, cu acoperişurile ciurui dere al cazării, cît şi a tăţi au datoria să asigure no expres
aşteptare şl în jutuI clădirilor, iar parcul din zonă a fost ambianţă la nivelul cerin te, nemobilate, iar împre calităţii meniului. permanent condiţii optime, Extr. I
curăţat, s-a adus pămînt vegetal şi a fost plantat cu ţelor. în aceeaşi stare am jurul lor domină bălăriile. Apelînd la alte trei uni civilizate. Se impune deci 33.
flori. Tot aici s-au montat bănci şi au fost amplasate mai găsit şi serviciile la restau Şi doar au f-ost preluate tăţi de cazare — hotelu ca O.J.T., cooperaţia de Extr. a
multe coşuri pentru gunoi. La autogară s-a reactualizat rantele hotelului şi hanu de către sectorul E.G.C.L., rile „Dacia“, „Bulevard“ şi consum, întreprinderile co 31, 39.
mersul autobuzelor şi s-a dat la reparai ceasul din sala rilor respective: servire a- de la l.C.S.M. Călan, încă „Turist“, aflate într-un tri merţului de stat să ia ur
de aşteptare, iar în sălile de aşteptare din gară s-a re- sigurată de un personal din toamnă. „Am început unghi din centrul munici gent măsurile necesare in lei. Fond d
vopsit tîmplărla şi s-au pus coşuri de gunoi. calificat, cu o comportare amenajările — ne spunea piului, cetăţeanul rămîne cit neajunsurile consemna
în răspunsul organelor locale de partid şi de stat din bună, deşi era aglomera Aurel Spătăceanu, de la dezamăgit. Consemnăm te (şi altele ce mai există
Deva se face şi un apel la !oţi cei care trec prin aceste ţie la ora vizitei noastre. E.G.C.L. — iar în cursul doar cîteva neajunsuri. La încă) să fie înlăturate. î'fâ
două „porţi de intrare"ale municipiului pentru a menţine Aceeaşi impresie” şi la lunii iulie le vom termi „Turist“ bunăoară, lenjeria Este o cerinţă care impli
curăţenia - apel la care subscriem pentru că, a contribui campingurile de la „Bucu na“. (De ce nu ia toam este veche şi umedă ; de că în ultimă instanţă pres
la menţinerea curăţeniei şi înfrumuseţarea ‘localităţii, este ra“ şi „Orlea“. Căsuţele n ă ? ! — n.n.). la grupurile sanitare lip tigiul comerţului, a celor ziua de
Timpul
o datorie cetăţenească a tuturor. curate, lenjeria „ca spu Sub nivelul cerinţelor sesc becurile lipsesc pro lalte unităţi din judeţul Vreme
© Răspunzînd criticilor formulate în acelaşi rcid^ prin ma“. soapele, săpunul, hîrtia nostru chemate să asigure moaşă cu
se prezintă aici şi aspec
gări şi autogări, Comitetul orăşenesc de partid Orăştie ne O notă discordantă — tul restaurantului. Mobi igienică ; nu se procedează cetăţenilor servicii de cea Cu totul
informează că a luat măsuri ca şeful gării şl şeful auto aspectul de la periferia lierul este deteriorat, în la dezinl'ecţii... Aproape i- mai bună calitate. averse d<
sufla mc
bazei, ca şi conducerile cooperativei de consum, centru Iranului Sîntămăria-Orlea. dentic se prezintă şi ho fleăr i ter
lui de legume şl fructe şi responsabilul chioşcului de în în faţa intrării la han, vechit, perdelele sînt gău telul „Bulevard“. S-ar mai Anchetă realizată de rul estic
gheţată a I.C.l.L. Simeria să urmărească îndeaproape spre exemplu, pe o supra rite si îngălbenite, feţele putea adăuga că aici per VASILE PÂŢAN minime \
tre 9 şi
menţinerea curăţeniei. In zilele de tîrg sau sărbători, cu faţă destul de mare, apar de mese de toate culorile delele de ia geamuri sînt maxime
răţenia se va executa cu personal sporit din cadrul echi ţinând Complexului de în- şi mai ales pătate, te fac rupte, tocurile ferestrelor cu colaborarea Centrului de. Izola
pe văi. (
pei de salubrizare a E.G.C.L. Orăştie. grăşare a viţeilor din Ha să-ţi pierzi pofta de a seri sînt năoădite la colţuri de sanitar antiepidemic viciu : Ei
ţeg, bălării de înălţimea masa in aceaslă unitate. păianjeni, mobilierul este al judeţului