Page 30 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 30
R. 7 361 © JOI, 9 IULIE 1981 Pag. 3
tin deziderat permanent ai învăţămSntiiiui: Localităţile judeţului —- mai frumoase, | DOUA SURORI ^
LINE mai bine gospodărite
Educarea revoluţionar- i Ileana Ionesi din O- ţ
/ răşlie, strada Mureşul, i
inc la I bloc 1, ap. 2, ne-a rugat >
itariu) ( următoarele : „Am o so- ţ
lat ea patriotică a elevilor- Imagine dc prospeţime şi culoare
i 2 „Pu- / ră în Petroşani, pe cure l
.1 datorită unor împrejurări ,’
muzical- ţ nu o cunosc, dar aş ii î
Ocu-pînd un loc distinct pentru înlocuirea materia resou, Nichita Stănescu, iar Cei care n-au mai trecut parcurilor şi zonelor verzi f nespus de bucuroasă să l
la
cifra
de
rklic'îndu-se
în istorica expunere a se lelor mari consumatoare la clasele a Xll-a drama de vreme îndelungată prin ' ne întilnim. Ştiu despre !
cretarului general al parti de energie, folosirea de turgia, lirica contempora municipiul Hunedoara păs 676 636 lei. ) ea că s-a născut în Dej, ]
aţa şco- trează în amintire doar i- Activitatea de gospodă
dului, tovarăşul Nicolae şeurilor în executarea u- nă, dau un inaterial deo rire include şi întreţine i şi mai ştiu că se numea, \
: Româ- Ceauşascu, la Congresul nor elemente de construc sebit pentru a ne realiza maginca impunătoare, dar rea străzilor şi trotuarelor. • înainte de căsătorie, (
slovacia. al Il-lea al consiliilor oa ţii sau utilizarea unor e- această nobilă răspundere, rece, a unei urbe puternic Berki Rodica. Vă rog să ,
directă menilor muncii, educarea nergii neconvenţionale. De în recentele lucrări de ba industrializate, cu tot eeea S-au reparat îmbrăcăminţi ( mă ajutaţi iaci ml puhli- '
1 revoluţionar-ipatriotică se pildă, în cadrul cercurilor calaureat am simţit rodul ce ţine de laminoare, oţe- aslaltice pe o suprafaţă că dorinţa mea". \
de 8120 mp, pavajul de
Ic adresează prioritar învăţă- de elevi, ing. Elisabeta Ca acestei educaţii, elevii au lării, furnale, coşuri de e- pe 5 790 mp ; au fost re \
mîntului de toate gradele, zan şi maistrul Dorin Ol- motivat alegerea subiecte vacuare... CĂLĂTORIND \
onomică Faţa localităţii este însă mediate trotuare pe 955
i prin însăşi ţelul profund teanu şi-au propus spre lor prin afinităţile de idei, mp, s-au aşternut 600 mc FĂRĂ BILET
pe Pă- umanist pe care-1 'are. cercetare realizarea de de concepţie, prin aparte acum alta. în ipostaza lor s ,
şliinţi- de gospodari, locuitorii de piatră concasată pe t De două ori în aceeaşi ţ
Oum se implică Liceul in plăci prefabricate din ce nenţa multora la universul drumuri, au fost curăţate
ordinar dustrial nr. 4 (de con nuşă de termocentrală, îm poetic pe care l-au evocat. Hunedoarei şi-au unit an şanţuri de scurgere pe } zi a iost depistat Adrian |
de an eforturile pentru a
1 Frînc din Deva, de că- ]
strucţii) Deva în activita bunătăţirea sistemului de Ing. Horia Tril'u : Pentru da cartierelor culoare şi 2 100 ml. De asemenea, a
tea de nobilă răspundere a verificare a cofrajului gli că am fost preşedintele co prospeţime. Arborii şi ar fost finalizată montarea ţ irc echipe dc control ale 1
modelării revoluţionar-pa- sant, sau instalaţia de în misiei de bacalaureat, nr. buştii, plantele ornamen jocurilor pentru copii in
triotice a elevilor am în călzire a apei folosind e- 1080, cuprinzînd absolvenţi tale, nuanţele multicolore parcul Corvinul şi în
cercat să aflăm în dezba cu meseria de constructor, alo florilor — sădite în microra ionul 3, a fost a-
terea la masa rotundă, la pot spune că itdeea pe ca
)0 Radio- rondourile amenajate la menajat parcul distractiv
; 7,00 Ra- care au participat ing. Ma re o dezbatem a răzbătut intersecţiile marilor bule de la Pădurea Chizid, iar \mm
ista prc- riana Lupu, preşedintele iasă rotundă din multe lucrări — fie de
melodii- limba română, unde 12 la varde, in grădinile coche la baza de agrement Cin- i Întreprinderii judeţene |
le ştiri ; comisiei de cercetare şi te ale cetăţenilor, în scua- cis, I.C.S.IT. şi I.M.II. con
iscultăto- creaţie telinico-.ştiinţifică, sută au obţinut nota ma ruri şi zonele dintre tinuă acţiunea de amena * l de transport local. Şi \
de ştiri; prof. Ileana Jurca, îndru ximă, fie cele practice. La ■ dacă prima dală părea (
consiliul mător U.T.C. şi ing. Horia mergia solară — lucrare a- probele practice, media ge blocuri — privite de la jare a cabanelor şi tere ţ că regretă cele intim- 1
lori de parţinînd cercului de elevi înălţime, dau oraşului, în nurilor de sport.
),35 For- Trifu, director adjunct al din clasa a Xl-a instala nerală a fost de 9,11, re ansamblu, imaginea unui Deputaţii Sabin Faur, i plate, a doua oară aba- i
tineret; liceului. ţii, condus de maistrul Pe zultat la care s-a ajuns / terii de a călători iară /
iri; 11,05 Ing. Mariana Lupu : Cred prin buna alegere a teme imens parc. Pe străzile Cătălină Golomboş, Catin- ) bilet i-a adăugat şi com- '
ze ; 11,20 tru Gavrilă. Şi, pentru că George Enoseu, Ciprian ca Busuioc, Claudia Cotar,
dio-TV. ; că nu este obiect de stu munca de cercetare se des lor — eiiminîndu-se cele Porumbescu, pe bulevarde Ioan lonescu, Eugen A- 1 porlure necivilizată, in- \
ite; 12,00 diu prin care să nu se făşoară la toate speciali fără aplicabilitate în pro vram ş.a., preşedinţi de a- sullînd şi amcninţînd pe t
Î2.'i5 Din poată realiza educaţia re- ducţie sau care nu reflec le Corvinul si Republi 1 cei care, pe bună drep- /
ii nos- tăţile, as remarca partici cii, coroanele arborilor sociaţii de locatari şi «ce ţ late, l-au amendat. Spc- ţ
tehnico- voluţionar-patriotică a ele parea elevilor noştri la se tă pregătirea în meserie a plantaţi de o parte şi de tăţeni inimoşi, ca Ion Gos-
tece de vilor. în ceea ce mă pri siunea judeţeană de comu elevilor. Sînt teme la care tacbe, Cornel Olaru, Au- . i răm că „premiul“ n ifos/ l
1 la 3 ; veşte, în cadrul lecţiilor proba practică a dus la alta s-au întilnit, formind I sulicicnt de convingătot ,
20; 16,00 nicări ştiinţifice, unde cer obţinerea certificatului de adevărate cupole. gustin Ilie, Aristică Vădu ţ pentru a-i tăia Unăruîui \
Cîntcce de specialitate am în ve cul din clasa a XH-a (prof. ...Dar să concretizăm. va, Vasile Stănescu, Ion
ici Trăi- dere dezvoltarea industriei Laurean Mariş), a finalizat atestare în meserie. Aici Numai în luna iunie, Vermeşan, Constantin Po l A.F. poita dc .a mai 1
lii popu- materialelor de construcţii, pot releva nenumărate e- ’ voiaja pc grutis. \
iun; 16,55 tema „Critica fenomenului după cum ne spune ing. pesc u, Dumitru Fărcădea-
17,00 Bu- a industriei constructoare religios — contribuţii la xemple, de la lucrări cu Nicolae Groza, şeful Sec nu se situează în fruntea \ PLICTISEALA... \
.7,05 Odă de maşini pentru construc interpretare din perspecti caracter de cercetare pri acţiunilor patriotice care
25 Te a- vind folosirea unor mate torului de gospodărire co \ Lucrătoarele chioşcului ^
ria mea ; ţii, investiţiile — pentru vă ateistă“ unde cîteva lu munală f şi locativă a Con se organizează pentru men ^ din halta C.F.R. Gcoagiu \
:0,00 Ate- care noi pregătim forţa de crări au fost premiate. riale economicoase în con siliului popular municipal, ţinerea tinereţii şi frumu
omâniei ; muncă, scoţînd în eviden Prof. Ileana Jurca : La strucţii sau de autodotare, seţii oraşului lor. Consem i se plictisesc cîl este ziua l
î muzicii ţă competitivitatea mate limba română sînt nume pînă la cele cu caracter s-au plantat 500 000 de pe năm totodată numele unor i dc vară de lungă. Din /
aţin de tunii, salvie si begonii ; ţ ce pricină ? Fiindcă loar- \
«cenaclu ; rialelor noastre, a utilaje roase lecţii care se pretea artistic, cum este lucrarea unităţi economice şi insti
)ră: 23,00 lor care au înlocuit în to ză pentru a se realiza edu absolventului Dan Cîrjoi, începind cu această pri tuţii ca l.C.S.M.L, Filiala i ie puţini clienţi trec (
i; 23,32— talitate pe cele de import caţia revoluţionar-patrioti- care a decorat sala festivă măvară au fost, plantaţi pragul unităţii. Dar şi 't
:ical noc- 15 000 de arbori şi arbuşti, Băncii Naţionale, Ocolul ) cei cure intră în respee- '
şi, mai mult, stimulînd in că, încapînd cu Arghezi — a liceului nostru într-o ma silvic, I.G.C.L., C.S.H., ca ^ liva unitate — aparţinînd \
teresul pentru unităţile de poemul „Cîntare omului“ nieră în care sentimentul 10 000 de gladioie, gard re răspund chemărilor i O.J.T. Hunedoara — ies i
profil din judeţul nostru. (clasele X—XII) şi conti- patriotic-revoluţionar este viu pe o lungime de 2 km, consiliului popular muni 1 dezamăgiţi deoarece in '
Mă gîndesc şi la preocu nuind cu literatura con la el acasă. iar pe o suprafaţă de cipal cu utilaje şi mijloa
ţ railurilc chioşcului reS- )
pările comisiei noastre de temporană prin operele lui 10 700 mp a fost , tuns, ce de transport saif .cu 1 pcctiv nu sc alia docil l
cercetare tehnico-ştiinţifică Milial Beniuc, Marin So- LUCIA LICIU s-au curăţat 820 ari de zo lorţa braţelor la toate ac ' biscuiţi şi ţigări. Ceva
ne verzi, valoarea .tuturor ţiunile gospodăreşti.
lucrărilor de întreţinere a ...Cînd priveşti oraşul de ) gu&kărţ, răcoriloatcNici \
a TABĂRA JUDEŢEA jeni, Buceş, Abrud, Cîm- a ACŢIUNEA „DELFIN“. pe dealul Chizidului, iţi 1 vorbă. Eslc apă miacna- ^
1 lă, dar nu se serveşte i
NĂ A ACŢIUNII REPU peni, Albac, Arieşeni — Tot Ia Lupeni, Ia ştrandul parc un imens parc de f docil cu litrul deoarece '
BLICANE „TOT ÎNAIN a avut ca punct culmi „Preparatorul“, se allă in SPECTACOLE IN arbori şi flori. Ai atunci î| unitatea nu dispune dc (ţ
T E L u n i s-a deschis, Ia nant vizitarea Pcşler.ei plină desiăşurare acţiunea STAŢIUNILE revelaţia imensei strădanii i apă potabilă pentru apă- i
Biăjcni, tabăra judeţeană Urşilor din Chişcani (Bi „Dcllin“. Este vorba de BALNEO a mii şi mii de locuitori 1 tarea paharelor, in iasc- ’
„Tot înainte“ ia care par hor). in perioada taberei cursul de iniţiere Ia înot, CLIMATERICE hunedoreni pentru fru ţ menea situaţie te şi in- \
ticipă 126 dc pionieri din organizat cu elevii din mos, pentru prospeţime si l trebi: de ce mai ■este l
municipiile Deva, Hune Aibym clasele a Il-a ale şcolilor La Geoagiu-Băi şi la culoare. , deschis chioşcul ? ¡Doar !
doara, Petroşani şi din generale din oraş. Cursul, Vata de Jos, ansambluri ) ca să plictisească vinză- 1
zonele Brad, Orăşlie, Ha structurat pe cinci serii arustlce din judeţ au ofe VALI ARDELEANU L toatele de aici ? \
ţeg, Simeria, Călan, llia. âe vacanţă a 10—12 zile, continuă rit recent ample spectaco
După primirea de că pînă la 15 august. Îndru le pentru oamenii muncii
tre pionierii Şcolii ge (6—12 iulie) vor avea Ioc marea şi supravegherea aflaţi aici la odihnă şi
nerale din Biăjeni, s-au numeroase acţiuni politi tratament. La Geoagiu-Băi
constituit detaşamentele şi co-educative, cullutui-spor- este asigurată de către spectacolul a fost susţi
s-au ales conducătorii de tive şi turistice. prolcsorii de educaţie fi nut de formaţiile artistice
unitate. Marţi, raportul a EXPEDIŢII PIONIE zică de la şcolile gene ale Clubului sindicatelor
pionieresc a prilejuit tre rale nr. 1 , 2, 3, 4, 5 şi 6 din Simeria — muzică
cerea în revistă a rezul REŞTI. Patru echipaje din Lupeni. O acţiune me populară, uşoară, cultă,
tatelor obţinute în cadrul de ia Şcoala gene rituoasă, reconiortanlă, la teatru, solişti vocali şi in
acţiunii „Tot înainte“, în rală nr. 1 Lupeni au ple care aderă un mare nu strumentişti — şi brigada
treceri sportive şi diver cat în expediţie spre măr de copii, împlinind artistică a 1.1.L., multe a-
tisment în jurul locu Delta Dunării, iar din plăcut bucuriile vacanţei plaudate la scenă deschi
lui de tabără. Ieri, o deltă s-au întors 40 de e- mari. să. La Vaţa de Jos a
excursie pe un itinerar is- Icvi ai Şcolii generale nr. concertat formaţia de mu
toric-documentar — Blă- 2 din Simeria. L. LARA zică uşoară a Casei de
cultură din Deva.
— ® — a — o — ® — o — a — e — « — Oraşul Brad sc primeneşte continuu. Noua arhitouiunică
sc armonizează eu esteticul şi confortul, dind dhip tinăr,
Pentru furt şi distrugere în vecinul său, Gheorghe llleş, pe mo Depistată şi sancţionată modern, centrului minier din Zarand.
tiv că acesta... nu-l mai salută. în
paguba avutului obştesc fond, ultimul nu era obligat să facă Judecătoria din Deva a condam
[PREŞ ■acest lucru. Pînă în cele din urmă nat-o la un an închisoare, cu obli
396999 Prin sentinţa judecătoriei din Pe cearta s-a încheiat. între timp -a garea la muncă corecţională, pe Ra-
troşani, Muntean Avram şi Muntean sosit însă Viorel V. Corlan (fiul) care, lul suprem al politicii parti
Brii pro- Constantin au fost condamnaţi la scandalizat de cele intîmplate, inar- -dovan Elisabeta, tehnician la Insti dului şi stalului nostru“. ®
Iii cadrul «Cooperativei jude
ulie 1981: cîte doi ani închisoare pentru furt tutul de studii şi proiectări hidro ţene „Constructorul“ a ¿luat
17, 9, 12, şi distrugere în paguba avutului ob energetice din Timişoara, pentru in fiinţă o de nouă unitate : pres
fracţiunea de speculă şi de opera
tatoare
secţia
servicii
ştesc. Cei doi recidivişti s-au înţeles ţiuni cu metale preţioase. 9 Muzeul judeţean şi-a de electricieni, care efec
să valorifice o cantitate de cupru la îmbogăţit colecţiile cu noi tuează o activitate dc în
2, 24, 13, Radovan Elisabeta a cumpărat la
I.J.V.M.R. Au decuplat de la o e- Fapte in instanţă de speculă şi a vîndut în mod piese : obiecte arheologice treţinere şi reparaţii ale in
preţ
lectropompă, aparţinînd Şantierului (ceramică, unelte din piatră stalaţiilor de iluminat la ca
sa scărilor. & Oamenw mun
ri : 97« 301 repetat diferite bunuri de provenien şi os) rezultate din cercetă
nr. 3 I.C.M.M. Petroşani, un cablu în rile întreprinse în cetatea cii de Ja I.P.R.U.C. vor au
lungime de 58 metri, pe care apoi ţă străină (stilouri, mărgele, gumă de traco-geto-dacică de la Sub- dia azi, Ia orele 14,30, expu
sassasa l-au secţionat, transformîndu-l in mat cu un cuţit a pătruns în apar mestecat, ţigări, articole cosmetice cetate, memorii ale unor co nerea „Implicaţiile în revoluţiei
mapa
hunedo- tehnico-ştiinţifice
munişti
ilegalişti
deşeu. Cele 32 bucăţi de cupru au tamentul Iul Gh. I. Dar acesta a şi altele) precum şi numeroase o- reni, corespondenţe proveni actuală“, © în turneul efectuat
mwsma fost reţinute insă de către un paznic reuşit să se refugieze într-una din biecte din aur, pe care le aducea te de la dr. Petru Groza, timp dc o lună în judeţ cu
din Timişoara în Deva. De la per
care I-a surprins asupra faptei. Pa încăperi scăpînd nevătămat. A lo cu publicaţii şi insigne a- spectacolul „Cîntaţi şi Tîdeţi
! pentru guba cauzată se ridică la suma. de soanele cărora li s-au vîndut aces parţinînd sindicatului mine cu noi“ colectivul teatrului
981 : vit-o însă pe soţia acestuia care a te obiecte (majoritatea lucrători la rilor din Valea Jiului în de stat de estradă s-a bucu
erai fru- 7 700 lei. Recursul declarat împotri intervenit pentru a evita o 'eventua institutul de cercetări miniere Deva) perioada interbelică. ® Ing. rat dc mult succes. • Co
îhimbător. va sentinţei a fost respins de Tribu lă nenorocire, in cele din urmă, cu Mihail Păunescu, de la Li lectivul de muncă a9 •scoţiei
/or cădea nalul judeţean Hunedoara. precum şi de ia inculpată au fost ceul industrial nr. 4 (con p r e s t ă r i construcţii a
Vîntul va ajutorul vecinilor atraşi de zgomot, ridicate peste 30 de bijuterii, pre strucţii), a obţinut, brevetul G.I.G.C.L. execută ultimele
a intensi- scandalul a fost aplanat. cum şi alte obiecte de valoare. Şl de invenţie pentru lucrarea finisări la modernizarea stră
din secto- Pedeapsă meritată Pentru faptele săvirşlte, judecătoria »¿Cofraj glisant în trepte zii Hărăuîui, iar cel a! sec
îperaturile recursul acesteia a fost respins de pentru turnarea monolită a ţiei de apă-canal-tcrmofica-
prinse în- din Petroşani i-a condamnat pe cei Tribunalul judeţean Hunedoara. re lucrează la îmbunătăţirea
■, iar cele S-a înfimplat în seara zilei de 1 cîoi Corlan la cîte 8 luni închisoare, termoizolaţiilor“. © Cu per alimentării cu apă brută la
şi 26 gra- sonalul TESA al cooperativei sursa de apă dc la Batiz.
dimineaţa septembrie a anului trecut. Viorel hotăfîrea fiind confirmată de către Rubrică realizată cu sprijinul meşteşugăreşti ..Mureşul“ s-a
og de ser- Corlan din Petroşani s-a certat cu Tribunalul judeţean. Tribunalului judeţean c organizat dezbaterea „Creş
uriga). I terea rnve^iu* de trai — ţe ESTERA SÎNA -
— a — u — • — — — ® ® — o — • — c —