Page 32 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 32
f=^r^r .inc.
1—
- —r
Ritmurile dezvoltării patriei
\ Continuă succesele \
din primul semestru \ în cincinalul 1981-1985
\
După ce primul se- /
\ mestru al anului a fost )
încheiat cu rezultate l
deosebite de minerii Lu- i PiiiiiSTH MARffl ’
peni ului, harnicul co- 1
lectiv de aici a debutat ^
( bine şi în prima lună a i INDUSTRIALĂ
celui de-al doilea se-
Jmestru. Dintre sectoa- \
rele minei, care lună de t
lună înregistrează sub- /
stanţiale depăşiri de 1
plan, evidenţiem secto- ^
I I I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N rul flf, succesele avînd i
la bază ritmicitatea. J
t După primele zile ale \
lunii, producţia supli- l
mentară se ridică la J
Anul XXXIII, nr. 7 362 VINERI, 10 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani
1 000 tone de cărbune )
cocsificabil, cele mai ţ
bune rezultate fiind ob- i
ţinute de brigăzile me- 1
canizatorilor Laszlo Ma- ţ
tyuş, Costache Grigore !
\
l şi Mihai Blaga. Pe lin- *
gă succesele obţinute în }
r
extracţia cărbunelui, ce- i
\
Ie trei brigăzi merită ?
toate laudele pentru ex- 1
ţ tinderea cu bune rezul- ^
în prospectarea şi exeloreree rezervelor -
i
tate a tehnologiilor ro- i
mâneşti, complexele din '
l dotarea acestora funcţio- /
termene cît mas ’scurte, lucrări de calate ' 1
nînd la parametri înalţi. 1
\
Una dintre problemele e- accentul pe necesitatea îm cămintele aflate în cerceta
conomice majore situate la bunătăţirii organizării activi re rezultatele sînt promiţă
loc de frunte în atenţia con tăţii noastre, scurtarea tim toare. Am găsit şi soluţii
ducerii de partid şi de stat, pului de prospecţiune şi cer noi — la zăcămintele de la
subliniată cu tărie de secre cetare geologică, a perioa Bolcana şi Rovina — în ve
tarul general al partidu dei de trecere de la faza derea grăbirii cercetării a-
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae de cercetare la punerea în cestor obiective, în condiţiile
Ceauşescu, la Congresul producţie a rezervelor des reducerii permanente a Se impun măsuri urgente pentru impuisionarea
consiliilor oamenilor muncii, coperite. In acest sens toa cheltuielilor. Un bun rezul
este asigurarea bazei de te planurile noastre de ac- tat în acest sens am obţinut activităţii de descopertare, întărirea
materii prime şi energetice ţiu >e au fost revăzute şl re la Bucium-Tarniţa, reducînd
ale ţării, prin vclorificarea adaptate la actualele cerin- la jumătate termenul. Pe ca
raţională a resurselor inter ţe. le de a fi predat este zăcâ- ordinii şi disciplinei
mîntul de minereuri complexe
ne. Judeţului nostru ii revin
sarcini deosebite în pri de la Hondol. De fapt, noi De la deschiderea acţiunii Activitatea desfăşurată în .pînă in prezent s-a folosit
vinţa atragerii in circuitul e- MASA rotundă avem mai multe zăcăminte, patriotice „Huilă - Cimpu car era de cărbune continuă din plin timpul favorabil,
conomic, in cantităţi cît mai LA I.P.E.G. DEVA unele in cercetări finale, lui Neag", menită să pună intr-un ritm susţinut, reali- reuşindu-se încadrarea în
mari, a noi rezerve, chiar cu altele cu cercetările termina în valoare noi rezerve de zîndu-se zilnic importante graficele de excavare, nu în
conţinut mai sărac, de sub te, rezervele calculate, omo substanţe minerale utile, să sporuri de producţie. Colec acelaşi ritm s-a acţionat la
stanţe minerale utile. Un logate, inclusiv studiile de dea un nou.impuls produc tivul de aici a încheiat pri transportul materialului. Con
rol deosebit in acest sens Dată fiind cererea mare condiţii industriale, deci dis ţiei de cărbune din Valea mul semestru al anului cu cret, cantitatea de steril ne
pentru
ponibile
exploatare,
are întreprinderea de pros de cărbune din Valea Jiu Jiului, a trecut mai bine de sarcinile de plan realizate şi transportat depăşeşte 30 000
pecţiuni şi explorări geologi lui, ia care activitatea de dar beneficiarii întirzie pu o lună. Timpul, deşi relativ depăşite. Producţia suplimen mc.
cercetare din ultimii ani s-a nerea lor în valoare. Avînd
ce Deva, unde am organi in vedere accentul deosebit scurt, este suficient pentru a tară înregistrată în această Ne-am interesat despre
zat o dezbatere cu privire triplat, vom continua tot in care se pune pe geologie, trage primele concluzii de perioadă depăşeşte 16 000 cauzele care au condus la
la actualele preocupări ale acest ritm, intrucît zăcămin consider că zăcămintele cer spre modul cum se desfă tone de cărbune. întregul co înregistrarea rămînerilor in
întreprinderii. La dezbatere tele din perimetrul actual cetate de noi ar trebui să şoară activtatea pe acest lectiv de excavatorişti, bul- urmă şi cine le-a generat.
au participat : ing. Corneliu au nevoie de cercetare con se bucure de mai multă a- important şantier, a cărui fi doze.işti, cadre tehnice şi-a O amplă trecere în revis
tinuă pentru uşurarea pregă
Arsin, directorul I.P.E.G., nalitate se va materializa înţeles pe deplin sarcina tă a acestora ne-a făcut ing.
tirii straielor. O intensă ac tenţie după predare, să nu
loan Jurca, secretarul comi prin descoperirea unei re ce-i revine şi se achită cu Gheorghe Stoicuţa, coman
tivitate în această zonă des intîrzie nejustificat punerea
tetului de partid, Ionel Ster, zerve de 200 000 tone de cinste de ea. dantul acţiunii „Huilă -
făşurăm la Iscroni, unde in lor în valoare. Uneori se cam
şeful secţiei Teliuc, losif Za- lasă deoparte şi nu e bine ; cărbune. De fapt, activitatea Nu acelaşi lucru putem Cimpu lui Neag", insistînd
voda, şeful secţiei Veţel, perioada următoare vom e- se pierd valori mari. De ase în extremitatea vestică a Văii spune despre activitatea a- în mod deosebit asupra ce
loan Cioflică, inginer şef. fectua circa 11 000 m foraje. menea, în condiţiile actuale, J'ului se împarte în două : lăturată, cea de descoperta lor de care se face răspun
Ing. Corneliu Arsin : „Con Activitatea noastră este mult aşteptăm să fim şi noi mai pe de o parte, in cariera de re. Pe ansamblu, lucrurile zătoare l.T.A. Deva. De fapt,
gresul consiliilor oamenilor mai vastă. Lucrăm cu 57 de mult sprijiniţi cu utilaje mo cărbune se continuă pro stau bine şi aici. In sensul răspunderi în buna funcţio
şantiere, in patru judeţe.
n,uncii a pus sarcini majore derne şi în organizările de cesul de exploatare la zi a că la volumul excavat pe lu nare a utilajelor la Cimpu
Deşi această întindere mare
activităţii geologice privind şantier, ştiut fiind că de a- huilei, iar în paralel, odată na iunie colectivul acţiunii lui Neag au şi alte unităţi.
solicită eforturi deosebite,
intensificarea descoperirii şi ceste condiţii depind rezul cu deschiderea a c ţ i u n i i se înscrie în prevederi. Dar Reliefăm cîteva dintre aces
întreprinderea noastră are
punerii în valoare a noi sub tatele viitoare". „Huilă - Cimpu lui Neag“, eficienţa muncii la activita tea.
create toate condiţiile reali
stanţe utile. Avînd în vede s-a declanşat o amplă o- tea de descopertare nu se
re indicaţiile date, am orga zării exemplare a sarcinilor C. IOVĂNESCU fensivă pentru descopertarea vede decît atunci cînd ma C.A. VOINESCU
nizat o analiză cu toţi şefii de plan pe întregul cincinal. şi punerea în valoare de noi terialul excavat este şi eva
de secţii, în care am pus Afirm aceasta intrucît la ză- (Continuare in pag. a 2-a) rezerve. cuat, transportat. Or, dacă (Continuare în pag. o 2-a)
ÎN ZIARUL DF AZI: Urgenta urgenţelor în agricultura
® Comisiile de judecată — organisme obşteşti cu
largi atribuţii de apărare a legalităţii @ Dialog cu
cititorii © Reflector © Săptămîna Ia televiziune încheierea însămînţării culturilor duble S PRIN CONTRIBUŢIA 5
Î
ÎN BANI ŞI IN MUNCA. 8
* Locuitorii din Rişculiţa (co- *
Baia
de
Criş)
muna
au
pe toate suprafeţele planificate I terminat lucrările de intro- 8 |
* ducere a apei potabile în '
satul loi'. Valoarea preş- |
Consiliile unice agroin pînă la 8 iulie nici un hec sămînţării celei de-a doua J taţiilor se ridică la su- '
- ma de 500 000 lei. jj CA- '
dustriale de stat şi coope tar cu legume, iar în con culturi, rezultă că aceasta ) PACITATE NORMALA, SI- I
ratiste au stabilit prin siliile unice Haţeg, Sime- se datoreste decalajului 1 GURANŢA DEPLINA. Du- 9
programe suprafeţele pe ria, Orăştie şi Geoagiu s-au creat între lucrările de e- ' Pă cum am aflat de la * J
|
echipa
Petroşani,
I.G.C.L.
care fiecare unitate agri*- însămînţat cu legume su liberare a terenului, ară 3 de întreţinere şi exploata- ,
colă -socialistă de stat şi prafeţe foarte mici. turi, pregătirea patului ger s re a telescaunului din Pa- •
|
ring
efectuează
reviziile
cooperatistă trebuie să le Ţinînd seama că legu minativ şi însămînţări. Se i 3 periodice ale instalaţiei la ,
cultive cu legume, porumb mele se însămînţează du impune ca toate organele « intervale mai scurte de »
şi plante furajere în cul pă orz, cultură care a fost comunale de partid şi de 1 timp, dată fiind afluenţa j
tura a doua. Ele sînt sar recoltată în totalitate, re stat, consiliile unice, con 5 tot mai mare de iubitori ,
* ai înălţimilor. în felul a- *
cini obligatorii şi trebuie zultă că întreaga suprafa ducerile unităţilor agricole 1 cesta se asigură funcţio- j
să se acţioneze cu toată ţă cu legume poate fi rea 5 narea telescaunului la ca- „
răspunderea pentru reali lizată în cîteva zile in de stat şi cooperatiste, îm * paritate normală şi în con- h
diţii
de
siguranţă
deplină.
zarea lor în timpul optim, toate consiliile unice. preună cu staţiunile pen { □ MIŞCARE ŞI SANATA- 8 ,
aceasta fiind una din con tru mecanizarea agricultu * TE. în staţiunea balnco- ¡,
diţiile de bază pentru obţi- Nici însămînţarea porum rii, să treacă la măsuri climaterică vaţa de Jos a j|
ţinerea producţiilor plani bului în cultura a doua nu holărîte pentru ca folosin- Î luat fiinţă un ealiinet pen- s
> tru cultură fizică medica- b
ficate la toate culturile se desfăşoară în mod co du-se mijloacele mecanice, | lă, dotat cu aparatura ne- j
duble. respunzător. Realizările de atelajele şi forţa manuală 3 cesară. Sub îndrumarea ,
pînă acum sînt sub posi •> profesorului Maidilc Ştefan, s
însămînţarea culturilor să se siringă şi să seArans- 3 zilnic cei veniţi pentru g
duble, în primul rînd a le bilităţi. Ha nivel de judeţ porte toate paiele, iar la 3 tratament efectuează aici „
gumelor care intru în pri s-a însămînţat cu ceva arat si pregătirea terenu .« exerciţii de recuperare ta >
jj
reumatologiee.
afecţiunile
i
ma urgenţă, se desfăşoară mai mult de 2 000 ha. Doar lui să se lucreze în două \ Pe agenda de lucru a ca- „
într-un ritm nesatisfăcător. în consiliile unice Geoagiu. schimburi şi în schimburi , bineluiui se află introdu- »
cerea kinetoterapiei în apă. |
Fac excepţie doar Consi Dobra, Totesti si Deva s-a prelungite. asigurîn clu-se Î 55 O NOUA SERIE DE E- .
liul unic agroindustrial încorporat sămînta pe a- astfel front de lucru la „ LEVI ÎN TABARĂ. I.a »
Ilia care a încheiat îns”>. proape jumătate din supra semănat. Activitatea tre » Valea de Peşti, unde func- j
mînţarea întregii suprafeţe faţa planificată. în schimb buie astfel organizată şi jj ţionează o tabără şcolară, ,
* a sosit cea de a doua se- t
cu legume încă de săptă în consiliile unice agroin condusă incit pînă la sfir- rie de elevi, provenind din |
mîna trecută, precum şi dustriale Brad. Simeria, şitul acestei săptămîni să Smai multe judeţe „
Consiliul Dobra care mai Călan. Orăstie. Haţeg. Hu se încheie semănatul cul
are de semănat 6 ha. în nedoara realizările sînt turilor duble şi în primul
In hala de turnare de la O.S.M. 2, siderurgiştii hunedo consiliile unice agroindus mai slabe.
reni asigură noi materiale pentru construcţiile de maşini. rînd a celor legumicole.
Foto: V. ONOIU triale Brad, Călan. Deva şi Analizând cauzele care
Totesti nu se însămînţaso au dus la întîrzîerea în- N. BADIU
