Page 33 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. a &RUMUB SOCIALISM!

PreOdtirea iioţărîrilor si măsurilor — i Se impun măsuri urgente pentru impulsîonarea
W a I S *■ fc a m ex e a sfgl ¡Pe
activităţii de descepertare, întărirea
unei temeinice gîndiri colective 14,00 Tck*
3.4,05Teni
arini şi disciplinei mân
„Cui
din
Organizaţia noastră do conducerea sectorului. Sini un neajuns — benzile (Urmare din p«g, 1) că un excavator de la I.M.H. repede docă cei vizaţi ar fi nirii,
dire«
partid numără peste 100 însă şi cazuri în care nu funcţionau şi cinci nu era n-a funcţionat decit eîteva prezenţi mai des, şi nu doar ra
de comunişti. Este deci o avem aceleaşi păreri. în producţie. Am realizat un O mare vină pentru de­ zile, a fost mai mult defect în trecere, prin carieră. 16,30 Emis
ger n:
organizaţie numeroasă şi acel complex de măsuri sistem de semnalizare op­ reglarea procesului de des- decît activ şi n-are decît un Nu încheiem înainte de a 18.25 Trag
în consecinţă o forţă poli­ de care vorbeam este cu­ tică din abataj către punc­ copertare o poartă parcul deservent. Aşa a înţeles în­ întreba conducerea I.C.S.H. 18,35 La i
tică pe care mina Petrila prinsă şi aceea ca pe fie­ tele de manevrare a ben­ auto care nu este complet treprinderea să dea curs pentru ce a trimis muncitori 18,50 1001
se poate bizui. Se poate care orizont brigăzile de zilor şi acum banda nu şi nu prezintă un coeficient obligaţiilor pe care le-a a- ia acţiune, ca să pună pro­ 19,00 Telcj
13.25 Actu
bizui cu atît mai mult a- întreţinere a căilor de ac- este acţionată deoît cînd corespunzător de utilizare. vut ? Tot aşa probabil au în­ bleme de disciplină celor cu 10,55 Călăi
cum cînd sectorul nostru Clj să fie brigăzi ele în­ se semnalizează din abataj S-a intîmplat deseori ca din ţeles şi cei de la Direcţia mea.
Rod i<
treăe prin unele greutăţi. treţinere, nu de producţie. că este producţie de trans­ 40 de maşini să ruleze ju­ judeţeană de drumuri şi po­ care lucrează ? Dacă nu 20,25 Mu zi
cumva
aceasta
caracterizea­
Puterea organizaţiei de Trebuia luată o hotărâre portat. Asemenea măsuri mătate sau nici chiar atît ; duri în privinţa cilindrului ză colectivul, şi sîntem con­ 20,40 Film
partid se va verifica în în această direcţie deoa- am stabilit şi aplicat pen- au fost zile cînd au ieşit la compactor, dar şi sarcinile vinşi că nu, aşteptăm un pas“.
depăşirea lor. Prod
lucru 17 maşini. Din acest- ce îi revin în vederea ame­ răspuns vizavi de măsurile lor 3
Hotărîrile şi măsurile motiv planul Io descoperta- najării şi întreţinerii căilor luate împotriva celor cinci 21,50 Anot
muzi
luate de organizaţiile de ORGAHtZAŢlA Sg BAZĂ A PARTIPUlUf re a fost realizat doar în* de acces. De asemenea, muncitori — Constantin Turi- 23,15 Telcj
partid sînt — prin modul tr-o singură zi din luna iu­ încă de la începutul acţiunii ceanu, Arpad Lax, ilie Bu-
in care se pregătesc şi a- rdspvndmt «f urtcţîoooKtate * sprijin« eficiente nie, rare fiind şi zilele cînd au fost solicitate foreze pen­ şe, llie Drăghici şi Sava
piică — expresia conduce­ realizările se apropiau de tru zonele cu rocă mai du­ Crascov — care au fost tri­
rii activităţii economice de cifra planificată. Dar să nu ră. Nici acestea nu se află mişi din carieră pentru aba­
c'tre acestea. Ele se cer reţe oamenii de la între­ tru economisirea de lemn aruncăm toată vina numai acolo unde e nevoie de ele. terile (unele deosebit de
temeinic pregătite si fun­ ţinerea galeriilor fiind luaţi de mină şi de aer compri­ pe I.T.A. Deva (care intr-ade­ Şi dacă tot am vizat între­ grave !) săvîrşite în scurta BUCURI
damentate. cu atît mai să asigure plasarea abata­ mat. văr nu s-a achitat cu cinste prinderile implicate, atragem perioadă cît s-au aflat acolo dioprograi
Kadiojurn
muit in situaţii cînd tre­ jelor cu efective, accesul de sarcina încredinţată în şi atenţia G.I.G.C.L. Hune­ şi dacă aceştia au fost în­ presei ; 8
buie depăşită o perioadă pe galerii rămînea negli­ Creşterea calităţii dc cadrul acestei acţiuni patrio­ doara—Deva că din dis­ locuiţi. Dacă da, bănuim că lodiilor ;
mai dificilă. Cum se rea­ jat. Or, este ştiut că de­ membru al partidului este, tice), pentru că şi alte uni­ putele neprincipiale dintre nu cu oameni de care au ştiri ; 9,05
cultătorilo
lizează acest lucru la noi geaba asiguri efectivul în de asemenea, realizată tăţi au trimis aici utilaje ca­ I.G.C.L. Petroşani şi C.M.V.J., vrut să scape întrucîtva. Tot dc ştiri ;
în organizaţie? abataje dacă n-ai pe unde prin măsuri de educaţie. re prezentau serioase defec­ privind asigurarea urgentă în această idee credem că ric ; 10,30
Dar nici din acest capitol
Aş vrea să arăt de la să aduci în bune condiţii ţiuni, învechite, deserveaţi in- cu apă curentă, cei mai vi­ şi organizaţia de partid, or­ 10,50 Gru;
F.
mental
început că acordăm mare materialele, să evacuezi al muncii nu trebuie să disciplinaţi, care creează tregiţi sînt cei care lucrează ganizatorul de partid al ac­ tin d e şt
atenţie pregătirii adunări­ producţia extrasă. Aici lipsească exigenţa. Nu a- destule greutăţi în şantier. permanent în carieră. Din a- ţiunii ar putea să facă mai pioniereşti
vem noi prea multe cazuri
lor generale şi că fiecare punctele noastre de vede­ Ce părere au unităţile vi­ cest motiv considerăm că mult pentru întărirea ordinii mierii Rai
diopublicii
adunare se concretizează re nu coincideau. A trebuit de încălcare a disciplinei zate in acest sens ? Pentru problema s-ar rezolva mai şi disciplinei. tin do şt:
în eîteva măsuri proprii, să adoptăm hotărâri de de partid, dar în ultimul muzica’**
*>r; 13,00
cele mai multe referindu-se partid în acest sens. timp s-au ivit două cazuri Student c
Ia activitatea de extragere în hotărîrea adoptată de de absenţă de la aduna­ Comisiiie de judecată — organisme jurnal ; 1
a cărbunelui. adunarea generală pentru rea generală. Ca să nu de­ şoară de 1
economice
Pentru că, aşa cum am dare de seamă' şi alegeri vină obicei, am holărît să fan Kar
mai spus. traversăm o pe-' din septembrie 1979, a fost supunem cele două cazui'i obşteşti cu largi atribuţii medicului
de ştiri ;
poadă grea. am adoptat adunării generale. în pri­ folcloric <
. intr-una din adunările ge­ cuprinsă o măsură care se nel Ban
referă la economisirea u-
"81 ; 17,50
nerale trecute un complex nor cantităţi de energie e- vinţa celor două cazuri de apărare a legalităţii rclor ; 18
de măsuri menite să con­ lectrică, termică, pneuma­ vom lua măsurile ce 18,30 Peni
ducă la redresarea pro­ vor reieşi din dezbatere. Comisiile de judecată va acelora care încalcă le­ cheierea şi executarea con­ Ştiri ; 20,0
ric eu
ducţiei. Am ajuns la cris­ tică şi a unor materiale. Desigur, cu cele consem­ sînt instituite ca organisme gile ţării şi aduc prejudi­ tractului de muncă. Dumitru 1
talizarea lor în primul rînd Măsura în sine, aşa .cum nate, nu ara epuizat pro­ obşteşti cu atribuţii de in­ cii Intereselor societăţii. în ce priveşte unele fap­ Semnale
prin cunoaşterea de către era atunci formulată a blematica legată de hotă­ fluenţare şi judecată me­ în cele 4-12 comisii de te penale, comisiile de ju­ Cadenţe
zi într-<
nite să contribuie la edu­
decată încearcă împăcarea
noi. membrii biroului şi fost îndeplinită în sensul rîrile şi măsurile proprii. carea cetăţenilor, la creş­ judecată alese recent în părţilor şi restabilirea u- Non stop
judeţul
nostru,
activează
conducerea sectorului, a si­ că respectivele cantităţi au In mod logic, momentului terea rolului opiniei publi­ peste 2 200 oameni ai mun­ nor reiaţii de convieţuire
tuaţiei exacte de la fieca­ fost economisite. Dar o a- adoptării lor îi urmează o ce în asigurarea respectă­ cii din toate sectoarele e- normale, în următoarele LCSijN
re loc de muncă şi prin semenea măsură rămîne altă etapă — cea a contro­ rii legalităţii, a regulilor conomice, bărbaţi şi femei, cazuri săvîrşite tot la lo­
consultări cu comuniştii mereu actuală. Importanţa lului înfăptuirii. Şi aceas­ de convieţuire socială. de români şi de alte naţiona­ cul de muncă : lovirea sau DEVA :
lor
deosebit
Rolul
alte violenţe care au pro­
lităţi, confirmînd caracte­
riiie 1-11
din sectoare. Chiar dezba­ ei a fost subliniată şi ta oferă în practica mun­ important a fost relevat cu rul democratic al acestor dus leziuni ce au necesitat impar <Ai
terea lor în adunarea ge­ în expunerea tovarăşului cii noa.stre o experienţă claritate in diferite prile­ HA : Idilă
iia
(Flăcăi
nerală a fost o sursă de Ni-colae Ceauşescu la cel bună, de care vom vorbi juri de secretarul gene­ trolul şi a
mai bună orientare, de de al l.T-lea Congres al cu alte prilejuri. ral al partidului, tovarăşul gistul); Lc
O
Nicolae
fiind
Ceauşescu,
(Arta);
îmbogăţire a planului de consiliilor oamenilor mun­ menţionate în rîndul orga­ tă (Con
măsuri. cii. în consecinţă, din ea NICOLAE FOCŞENEANU nismelor obşteşti care tre­ TROŞANI
ra
(Unire;
în cele mai multe pro­ noi am desprins alte şi maistru principal, buie să-şi aducă o mai ma­ zapciuî (7
secretarul organizaţiei re contribuţie, alături de organisme. pentru vindecare cel mult nul haiciu.
bleme există unitate depli­ alte măsuri. De exemplu,
de partid organele de stat. la activi­ Membrii comisiilor de 20 de zile, vătămarea eox’- LUPEN1:
nă de vederi Intre biroul sistemul de transport cen­ de la sectorul III tatea educativă, la spori­ judecată, aleşi dintre cetă­ porală din culpă, calom­ ral); Dubi
torcsc) ;
organizaţiei de bază şi tralizat prin benzi avea al I.M. Petrila rea combativităţii împotri­ ţenii care se bucură de re­ nia, abuzul de încredere mul munţ
putaţie neştirbită, trebuie cînd valoarea pagubei este rul); LONj
să confirme încrederea ce mai mare de 500 lei şi tâ (Alin cri
ii s-a acordat, prin tr-o altele. Jocuri de
A
înaltă conştiinciozitate, co­ Comisiile de judecată de toresc); creş
In prospectarea şi explorarea rezervelor rectitudine, răspundere şi pe lingă comitetele şi bi­ (M un ci torc
ba
solicitudine in rezolvarea rourile executive ale con­ Secretul n
problemelor sesizate de ce­ siliilor populare au atribu­ iembrie);
(Urmare din pag. 1) lucrări definitive, chiar con­ se reduce efortul, se scurtea­ acţiona şi in continuare pen­ de argin
strucţii miniere, fără a afec­ ză timpul de manevră, spo­ tru perfecţionarea întregii tăţeni. să-şi desfăşoare ac­ ţii mai largi. Ele soluţio­ şic) ; ol
I. Stern : „Preocupareo ta timpul de cercetare. Sec­ reşte siguranţa în exploata­ activităţi, astfel incit rezul­ tivitatea cu stricta respec­ nează în principal plânge­ colul 421
/
(Patria);
noastră principală este rea­ ţia noastră a predat în timp re şi calitatea lucrării. Am tatele din acest cincinal să tare a legii, căci numai în rile pentru fapte ce au fost zece (Flac;
lizarea integrală a sarcinilor obiectivul de la Hondoi - introdus şi experimentăm cu fie superioare celor prece­ acest f(?l îşi vor spori a- săvîrşite de cetăţeni în a- BAI : Fi;
de plan, iar prin aceasta să Coranda şi asemenea rezul­ rezultate bune diamantele dente . portul ia formarea şi întă­ fara locului de muncă, pre­ (Casa de
ne menţinem locul de secţie tate dorim să le obţinem la artificiale. De asemenea, ti­ Din dezbaterea de ia rirea conştiinţei civice a cum şi cele săvîrşite in u- ŢEG : F
fruntaşă pe întreprindere. O toate zonele cercetate". mid, dar am introdus şi noi I.P.E.G. se desprind foarte maselor, faţă de muncă, a nităţile în care nu sînt or­ (Popular) :
atenţie deosebită acordăm ioan Jurco : „Din cercetă­ torcretul ca înlocuitor ai bine preocupările actuale şi grijii pentru avutul obştesc, ganizate comisii de judecat.. mă strigă;
Aceleaşi comisii au atri­
precum şi pentru asigura­
planat
(Ca
reducem timpului de cerce­ rile noastre a rezultat un lemnului de mină pentru prioritare ale colectivului oa­ buţia de a încerca împă­ Sub const
tare a zăcămintelor şi mă­ important volum de rezerve. susţineri, reducînd astfel menilor muncii de aici. Con­ rea respectării normelor carea părţilor în faptele (11 Iunie);
de convieţuire socială.
rim vitezelor de avansare ic Cu bune rezultate ne în­ foarte mult cheltuielile ma­ tinuarea acestora intr-un ritm Competenţele stabilite de prevăzute de legea pena­ nătoarea ci
ILI.
foraj, insistăm în mod deo­ scriem la multe obiective, in teriale. Fiind la început încă şi mai susţinut nu poate fi Legea nr. 59/1968 de orga­ lă arătate mai sus. cît şi şui) ; (Lum
Irina
sebit asupra creării condiţii - mod deosebit la cele ce ur­ nu avem oameni speciali­ decit foarte utilă, dată fiind nizare a comisiilor de ju­ în cazul furtului săvîrşit Vedere do
io' pentru atacarea lucrări­ mează a fi predate spre ex­ actuala situaţie a bazei de decată sînt multiple. Ast­ între soţi ori rude apropia­ (Muncit oî
lor a condiţiilor de muncă ploatare de către CM. De­ zaţi în acest sens, insă deja fel. de exemplu, comisiile te. ori de către cel care "-SvăAiaiy.1
in zonele noi, realizarea in­ va. Prin intensificarea activi­ am început sâ-i calificăm, materii prime, pentru asigu­ de judecată din organiza­ este găzduit sau locuieşte
tegrală a organizării de şarr- tăţii noastre contribuim în cum dealtfel procedăm pen­ rarea căreia nu trebuie pre­ ţiile socialiste de stat, ob­ împreună eu persoana vă­ Vre
tiei şi începerea grabnică a mare măsură la reducerea tru toate meseriile necesa­ cupeţit nici un efort, în ve­ şteşti şi-cooperatiste au a- tămată. precum si in cazu­
lucrărilor de cercetare. in importului de materii prime, re, prin diferitele forme de derea asigurării economiei tributii de a judeca unele rile de tulburare şi altele. Timpul p
prezent o activitate intensă pe baza sporirii producţiei pregătire profesională. Vom naţionale cu substanţe utile. abateri săvîrşite de perso­ De asemenea, încearcă îm­ ziua de 10
desfăşurăm la Vadu Dobrii de materii prime indigene, nalul muncitor la locul de păcarea părţilor — persoa­ Vremea \
şi Alunu Peştişsni, (zăcămin­ in acest sens, colectivul nos­ muncă, cum este lovirea ne fizice — şi pot chiar frumoasă i
te de fier), Boita - Haţeg tru este hotărit să înfăptuias­ care nu a cauzat o vătă­ judeca, la cererea acesto­ bil mai no
iz
ză
cînd
şi Voia (minereuri complexe), că toate sarcinile ce-i re­ mare a integrităţii corpo­ ra. litigiile patrimoniale averse de p
iar pentru calcar la Leiese vin. in toate analizele pe rale, ameninţarea şi insul­ care au ca obiect plata u- descărcări
şi Ruginosu. în toate peri­ care le avem principalele ta, sustragerile din avutul nei sume sau predarea u- va sufla m<
sificări
trec
metrele înregistrăm rezulta­ probleme care preocupă co­ obştesc — săvîrşit şi în a- ntii bun mobil în valoare km/h din n
te bune". lectivul sînt cele de produc­ fara locului de muncă — de pînă la 30 000 lei. Temperatur
ţie, creşterea ritmului de cuprinsă în
I. Zavoda : „Toate raioa­ lucru, scurtarea termenelor, şi furtul sau abuzul de în­ în cazul judecării abate­ de, iar ce;
nele noastre au realizări găsirea celor mai bune so­ credere între membrii a- rilor, comisiile de judeca­ 24 şi 2.0 gi
bune. Avem în cercetare o- luţii în vederea predării re­ celuiasi colectiv, daca va­ tă pot aplica măsuri de Pentru iu
biective noi şi deosebit de zervelor şi atacarea altora loarea pagubei nu depă­ influenţare împotriva făp­ •zile ;
importante. Obiectivul nostru pentru asigurarea continui­ şeşte 500 lei, precum şi ne­ tuitorului vinovat, con- Vreme în
este ca toate lucrările să tăţii, in condiţii de eficien­ glijenţa în serviciu care stînd în „mustrare cu a- ră. Cerul
aibă şanse de a fi preluate ţă sporită". produce pagube de cel mult vertîsment" sau amendă Vor cădea
de ploaie.
de beneficiar. Pînă acum ioan Cioflică : „Rezultate­ 1000 lei, cît şi stricăciunile de la 100—3 000 lei. Apli­
cam toate au avut, întrucît aduse cu intenţie locuinţe­ carea acestor măsuri tre­ La munte
le bune obţinute pînă acum lor administrate de unita­ buie să se facă în mod ju­
lucrările se fac definitiv, cu au la bază şi cjotarea de te, dacă paguba nu depă­ dicios, constituind un mij­ Vreme în
toate accesoriile şi nu mai care dispunem. Ne preocupă şeşte 500 lei. De asemenea, loc educativ, în raport cu bilă cu coi
ros. Vor c
necesită alte investiţii. Este tot mai mult mecanizarea lu­ judecă uncie litigii de gravitatea faptei. ploaie înso
o noua orientare, in vederea crărilor. Am încercat, şi am muncă, al căror obiect are cari electrit
sufla
mode
preluării unui mare efort, pe reuşit deşurubarea mecanică I.M. Orăştie. Comunistul Marin Komoşan, din cadrul a- valoare de ce! mult 5 000 LfVIU ANTAL ficări de 40
care altfel l-ar face unităţi­ a prăjinilor de foraj la in­ telieruîni seniorie, execută lucrări do foarte bună calitate lei sau este necvaluabil şi Consilier juridic şef teorolog de
le de exploatare. Executăm stalaţiile de mare adincims ; la rectificarea Fi Iote lor, realizând zilnic depăşiri de plan. care sint în legătură cu în- io Consiliul popular judeţean do vie Pron«