Page 38 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 38
© SÎMBĂTĂ, 11 IULIE 1981 Pag. 3
;
G0îf FBTJMTĂIIl ETIGE mCONFRUNTĂRI ETICE
Discutăm aceasta ches că întregul colectiv sc află să răspundă cit mai bine Examenul cel mare
tiune, în aparenţă abstrac dimensionat ca atare. sarcinilor date de partid.
tă, cu Dumitru Ivănică, se — Aşa este pînă la un La condiţiile noastre ea se
cretarul comitetului de loc. Documentele Congre numeşte „Să lucrăm o zi a durai două decenii
partid de la Uzina nr. 7 sului al Xll-le-a al parti pe trimestru cu combusti
din C.S. Hunedoara. (Uzi dului, cuvîntările şi expu bil economisit“, în esenţă
nă ?' Poate că e mai mult, nerile tovarăşului Nicolae fiind vorba de motorină La Liceul „Avram Ian- după examenul de baca
este, dacă vreţi, aparatul Ceau.şescu la plenarele C.C. dar si de lubrifianţi. Dacă cu“ din Brad a avut loc laureat, să se definească
circulator al marelui com al P.C.R. din octombrie si se ia In considerare că, de recent una din acele în- drept oameni si cetăţeni
binat, fără de care cocsul, fapt, pe plan mondial se tîimiplări tradiţionale, fru de nădejde, să-şi împli
minereul aglomerat, fonta, trece de la benzină la mo moase si educative, eveni nească aspiraţiile de acum
oţelul, laminatele rămân torină pentru că este mai ment generator de bucurii, 20 de ani ? Cum au ştiut
îngheţate locului. Fără u- ieftină, avem de-a face cu emoţii şi răscolitoare adu să răspundă condiţiilor
zina 7 nu are loc reacţia o valoare economică. Pen ceri aminte : întâlnirea du create de partidul şi sta
chimică siderurgică între Oe aste, tru noi, proporţiile econo pă 20 de ani a uneia din tul nostru, prin care se a-
secţiile aflate intr-un pro mice, deloc de neglijat, au tre promoţiile de absol sigură accesul tuturora la
ces continuu şi complex). fost devansate de cele mo venţi. învăţătură şi cultură, în
Deci, ce este mai impor rale, adică în primul rînd Sărbătorescul eveniment crederii învestite in ei ?
tant din punct de vedere moral, este important să-ţi res s-a desfăşurat — după Spre marea lor cinste,
moral, tovarăşe secretar ? pecţi propria iniţiativă, ca cum am desprins din rîn- toţi cei prezenţi au răs
— Cred că moralul nu re implică un angajament durile trimise nouă de că puns cu cinste la această
are în jurul său un mate muncitoresc. tre Teodor Tirlca, din materie. în timpul care a
rial izolant faţă de poli ii Pentru aceasta am intro Braşov — conform obice trecut de la absolvire n-au
tic, economic şi social, cum dus reguli mai strinse in iului. Absolvenţii de acum stat cu mâinile în sin. Cei
noi nu ne putem concepe privinţa folosirii combus două decenii, astăzi oameni mai mulţi dintre ei stat
aî muncii, ei înşişi părinţi
secţiile ;/ uzinele combi important ? tibilului, toate fiind suge cu copii elevi, s-au întâl astăzi ingineri, economişti,
existenţa de cărăuşi fără
medici, tehnicieni, maiştri,
rate de muncitori. Ele au
natului, (¿are se succed de în vedere rejudecarea ma nit cu generaţia de astăzi ori muncitori cu înaltă ca
1-a 1 la 6. Aşa stind lucru nevrelor si opririlor,, rea a liceului, purtând un cald lificare. Unii deţin func
rile, moral pentru noi este lizarea încărcăturilor, evi dialog despre şcoală, mun ţii de conducere în econo- !
să servim bine primele 6 tarea mersului în gol şi că şi viaţă. A avut loc, fi mie sau pe linie de stat.
elemente ale marii combi decembrie 1980, la Con multe altele. Am lucrat e- resc, şi tradiţionala oră de Poate nu zăboveam atît I
gresul sindicatelor, la cel dirigenţi-e, plină de emo asupra acestei frumoase
naţii siderurgice, să reali al consiliilor oamenilor conomic in fiecare trimes
zăm, dacă vreţi, sinteza muncii — ca să amintesc tru, fără excepţie, am lu ţii, în care absolvenţii de întâmplări, dacă rid cuprin
lor, să fim valenţa lor. doar eîteva — pun cu a- crat o zi cu combustibil ieri au răspuns la o sin dea ta ea un -element deo Dorica Ştefan, strungar
la UJLLM.R. Crişcior, dove
— Şi, cum vă exprimaţi cuitate sarcina reducerii economisit, ceea ce înseam gură materie : viaţa ! Ce a sebit de semnificativ : ab deşte zilnic, prin calitatea
iii această complexă com consumurilor de combusti nă, in esenţă, circa 3 000 însemnat pentru fiecare, solvenţii amintiţi reprezin pieselor executate, prin de
binaţi« ? bili şi energie. De fapt, a- tone de carburanţi pe an. cum au înţeles ei, tinerii tă prima promoţie de se-, păşirile de plan, că femeia
abordeze
este
capabilă
să
— Riguros programat, ceastă preocupare a parti — De aici am înţeles că muncitori, ţărani coopera ralişti ai liceului brădean ! cu succes cele mai diver
meşteşugari
să-şi
tori,
după minute, zi şi noapte, dului este mai veche, drept întregul dumneavoastră co croiască drumul in viaţă MIRCEA LEPĂDATU se domenii de activitate.
lectiv are o împlinită sa
străduindu-ne să menţinem pentru care colectivul nos tisfacţie morală.
1
pasul şi sufletul cu fiecare tru a depus şi depune e- — Aşa este. La oameni A
forturi susţinute în sensul Pregătirile pentru în
secţie, să simţim simultan
alinierii onorabile la a- ca Simion Popa, Ioan Ar- ceperea spectacolului Intre oameni cu rosturi temeinice
e se intîmplă în fiecare iesliv al ,,Săptămînii
ceastă importantă sarcină. coş, Ştefan Mara, Alexan
Ita ele. Transportăm tot Cred că aici est-e modul dru Iordan, Elena Muntea- culturale blăjene“ erau Ziua de 1 iulie a avut pentru micul colectiv ai sec
se produce, de la o fază prin care ne exprimăm. nu, Ştefan Popai, Constan pe terminate. Tulnicăre- ţiei de mobilă din Petri la a I.P.L. Deva o semnificaţie a-
selc
grupaseră
pe
sc
alta, iar această opera- — Adică ? tin Chinei u — ca să vă scena în aer liber, iar parte : se împlinea un an de crnd fabrica petrlleană a
e o facem la proporţii ce — Muncitorii — meca dau doar eîteva nume, publicul aştepta apariţia fost dată în funcţiune. Şi dacă adăugăm că ea a fost
nici, manevranţi, impiegaţi creată ca urmare a recomandărilor făcute de tovarăşul
1 ?păşesc nivelul unor ţări. moralul stă pe acelaşi plan prezentatoarei care să a- Nicolae Ceauşescu în timpul vizitei de lucru printre mi
— au gîndit la modul în nunţe programul. Copiii
N-o luaţi drept lipsă de cu strădania pentru depă nerii Văii Jiului, atunci aniversarea îşi sporeşte semnifi
care trebuie să acţioneze I
modestie. cit mai bine, cit mai efi şirea sarcinii de serviciu. caţiile.
In acest moment emoţionant ne-am aflat printre oa
— Bine, aceasta este o cient şi au găsit -cu cale O M E N I E 1 menii fabricii, oamenii care sînt în proporţie de pest-e '80
exigenţă firească, pentru să aplice o iniţiativă care CORNEL ARMEANU 1 _____ % la sută soţii şi fiice de mineri. Trei dintre ele ne-au fost
se înşirau cil mai în I cu acest prilej Interlocutoare, răspunzînd, aceleiaşi între
tapă. ' ' bări : „Ce înseamnă pentru dumneavoastră noua fabrică
...Dinspre chioşcurile J in care munciţi ?".
Prima,
Puterea de convingere alimentare, o mamă se ■. finisaj. ne răspunde Valerica Gherasim, şlefuitoare la
apropie ele iomilia ei cu I
preparate calde, gust o a- ; — Pentru mine fabrica înseamnă in primul rînd locul
se. Dar în drum obser- |
e dată de fapte vă doi copilaşi ţinlnd de * unde pot să desfăşor o muncă frumoasă, iar prin produ
sele ieşite din mîinile noastre, ne simţim mal legaţi 'de
mină pe lălăi lor. Fe- j
meia se opri cu gestul [ oameni, de căldura căminelor lor.
Cea de a doua cane ne răspunde este Maria Popa :
Cu puţin timp in urma, zi de zi cu viaţa fabricii, competenţa sa profesiona cel mai simplu, oieri a- ' — Pentru mine a însemnat posibilitatea de a intra în
sala de şedinţe a fabricii încă de la început a privit lă" — spunea şeful de sec ce&t’or copil bunătăţile, | rînd.ul oamenilor cu rosturi temeinice în viaţă, in rândul
găzduia un eveniment me cu deplină răspundere sar tor, inginerul Cornel Prică- apoi, tot alll de firesc, » celor care produc bunuri materiale pentru societate. Eu
nit să marcheze, cu solem cina încredinţată, ânţele- jan. Mulţi dintre cei pre se Îndreptă spre al ei. 6 sânt mamă a 4 copii, soţul meu e miner la Lonea. N-aş
nitate şi preţuire, o pagină gînd că atelie'rul mecanic zenţi au ţinut să vorbească, Gestul nu putea trece ; vrea să le dau vreodată prilejul să roşească pentru că
din viaţa unui om : se în reprezintă cheia bunei des în clipele emoţionante ale neobservat de oei pre- e mama lor nu e o bună muncitoare. Colectivul în oare
cheiase ultima zi de acti făşurări a întregului proces despărţirii, despre „meşte zenţi. Primarul comunei, * muncesc mă aju.tă să le fiu copiilor mei un bun exemplu.
vitate a maistrului .Şapi de producţie. Exigent în rul" de la -atelierul meca ton Andraş, căruia i-am j Pentru ca să putem schimba eîteva cuvinte, Monica
nic. relatat cele văzute, ne {
losif — şeful atelierului me primul rînd cu sine, era un spune în aceeaşi notă •» Bodenloz trebuie să cedeze locul la pupitrul de comandă
canic de la S.i.L. Orăştie. animator al colectivului, în „Nu mi-am făcut de al maşinii de presat unui tânăr inginer.
cât datoria, de muncitor, de de firesc că la Blăjeni 1 Integrarea mea intr-un colectiv de muncă, ne spune
Sărbătoritul părea cople eforturile pentru moderni omenia c la ea acasă, g
şit de emoţia momentului zarea şî creşterea calitati cetăţean al acestui oraş, Dintre numeroasele e- * dînsa, îmi dă posibilitatea de a înţelege mai bine ce în
şi, poate stingherit că era al acestei ţări — a spus cu seamnă răspundere muncitorească. E o calitate care se
vă a producţiei. xempte impresionante, g cultivă numai dacă aparţi acestui mare detaşament al
văzut sal.opeta-1 fami modestie, Şapi losif, în în reţinem următorul: cind '
„...Unde era greu apă producătorilor de bunuri materiale.
liară... cheiere — dar, am avut vecinii aiiă că o anunii- »
rea şi el. Este un om pe Răspunsuri clare despre rosturi bine gîndita. Ceea ce
Biografia muncitorească a mereu viu în minte ade lă lamilie nu arc asigu- 1 le animă pe aceste tinere femei intrate, unele, doar de
maistrului Şapi losif începe care ne-am putut bizui ari vărul că în munca alături ral laptele pentru copii, ' un an de zile în marea familie muncitorească, sint simţă
mai demult. La această cind, un om care cu dăr toţi cei din jur, seara, f minte înalte .şi generoase. Ele nu învaţă doar alfabetul
de oameni, puterea de con le aduc cile o cană cu *
întreprindere însă e de 26 nicie a împărtăşit tuturor muncii. După cum se vede, învaţă temeinic valorile etice
vingere este dală de fap lapte. „La noi c o tra- | ale acesteia.
de ani. A început cu par cunoştinţele sate ; ceea ce diţie“ — conchide pri- *
te...". ION CIOCLEî
ticiparea la montarea pri a lăsat în urmă ne va fa mărul. t
mei linii de gatere. De a- ce să ne gîndlm la el cu MIOARA ÎLIESCU Frumoasă t r a d i ţ i e i «
tunci viaţa lui s-a împlinit stimă şi preţuire pentru Orăstie fProl EMERIC HORO- J Butucul şi aşch*o
V7TZJ.
Lucian Bunea, clin Măr- cei 70 de ani pe care ii
tinesti, avind acum 42 ele are şi de o mare amără
ani împliniţi, a coborât la ciune.
x. ?• : • mintea si apucăturile unui Dar iată eă şi aşchia,
copil. nesărind prea departe de
ii. !
De ce a ajuns Bunea să butuc, Sergiu Marinei, fiul
trăiască în această fază ? lui Lucian, băiat de 1,8
O fi bolnav ? Nu. Are tot ani, îi calcă pe urme. Rină
ce-i trebuie, e întreg la acum a fost ,ele\ la L.i-
trup, are o meserie, e ceul agroindustrial Geoa-
strungar. A lucrat ce a lu giu, dar l-a părăsita fost
crat, a.poi s-a mutat din- încadrat să se califice la
tr-o întreprindere în alta, I.C. Orăştie, dar a p'ecat.
în Orăştie şi Simeria. încă Cu sprijinul organelor lo
de pe atunci se iviseră cale a fo.st încadrat la
toate semnele unui viitor E.G.C.L. Orăştie, dar a pă
pierde-vară, şi a dus-o aşa răsit locul de muncă, a
pînă eînd organele in drept făcut aceiaşi lucru -şi la
l-au obligat să lucreze la U.F.E.T., dar a trădat şi
întreprinderea chimică O- de această dată locul de
răştie — ultimul său con muncă.
tract de muncă, dar poz.,e O evoluţie care dacă nu
nu şi ultimul contact ele va fi oprită la vreme va
muncă onestă. ajunge în punctul unde in
?n atelierul ile modelărie al I.V. Călan nu se modelează doar lemnul şi nu se execută doar formele pentru viitoarele •Cum trăieşte Bunea ? tervin drganele de 'Ordi
9
piese turnate, aici se modelează şi caractere, se formează oameni şi meseriaşi de nădejde, Un exemplu este si echipa Din ce Din munca ma ne. Răbdarea are şi ea o
condusă de Gheorghe Barbu, echipă mereu fruntaşă în unitate. Foto : VXRG1U ONOIU mei sale, îm.p.O'.varată de limită...
