Page 4 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 4
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
Marea Adunare Naţiona După discuţia pe artico După discutarea pe arti
lă şi-a încheiat, miercuri, le, a fiecărui proiect, Ma cole, Marca Adunare Na
1 iulie, lucrările sesiunii a rea Adunare Naţională a ţională a adoptat în unani
treia a celei de-a opta le votat, in unanimitate. Le mitate Legea gospodăriei
gislaturi. gea pentru adoptarea Pla comunale.
Sosirea în sală a tovară nului Naţional unic de în continuare, tovarăşul
şului Nieolae Ceauşescu, a dezvoltare eco n o m ic o-s o - Silviu Curticeanu, secretar
celorlalţi tovarăşi din con cială a României în pe prezidenţial şi al Consi
ducerea partidului si sta rioada 1981—1985 şi Legea liului de Stat, a prezentat
tului este întîmpinată cu pentru adoptarea Planului expunerea ia proiectele de
vii si entuziaste aplauze. de dezvoltare a agricultu legi pentru aprobarea de
împreună cu tovarăşul rii şi industriei alimentare cretelor cu putere de lege
în perioada 1981—1985.
emise de Consiliu] de Stat,
Nieolae Ceauşescu, in loji iar tovarăşul Ioan Sălăjan,
le oficiale au luat loc to în continuarea lucrărilor preşedintele Comisiei con
varăşa Elena Ceauşescu. s-a trecut la examinarea stituţionale si juridice a
tovarăşul Mie Verdeţ, alţi proiectului Legii gospodă M.A.N., a expus raportul
tovarăşi din conducerea de riei comunale. Comisiei cu privire la a-
Documentele Coji greş ului consiliilor partid şi de stat. Tovarăşul Ludovic Fa- eeste proiecte de legi.
Lucrările şedinţei au zekas, preşedintele Comite După încheierea discu
Problemele
pentru
tului
oamenilor muncii — vast şi fost deschise de tovarăşul Consiliilor Populare, a pre ţiei pe articole a fiecărui
Nieolae Giosan, preşedin
însuîleţitor program de acţiune tele Marii Adunări Na- zentat, din împuternicirea proiect de lege, forul le
guvernului, expunerea la
gislativ suprem al ţării a
ţion ale.
adoptat, în unanimitate, le
în continuarea discuţiei acest proiect de lege. gile pentru aprobarea de
Raportul comisiilor per
DEPUNĂ ADEZIUNE FAŢĂ DE EXPUNEREA TOVARĂŞULUI generale comune asupra manente ale M.A.N., care cretelor cu putere de lege
Proiectului de lege pentru
NICOLAE CEAUŞESCU, HOTĂR1RE FERMĂ DE A TRANSPUNE adoptarea Planului naţio au avizat proiectul de le emise de Consiliul de Stat.
nal unic de dezvoltare e- ge, a fost prezentat depu în continuare tovarăşul
ÎN VIAŢĂ IDEILE Şl ORIENTĂRILE DATE conomieo-socială a Româ taţilor de tovarăşul Miu Nieolae Gtosan, din partea
niei în perioada 1981 -1985 Dobreseu, preşedintele Co
Iloria Sîrbu — şef de m i n e r e u r i 1 o r. Răspun Bircea : ..Expunerea secre misiei pentru consiliile Biroului Marii Adunări
secţie la uzina de prepara dem în acest fel uneia tarului general al parti .şi asupra Proiectului de populare şi administraţia Naţionale propune comple
re, E.M. Deva : ..Muncito dintre problemele econo dului, tovarăşul Nieolae lege pentru adoptarea pia de stat. tarea ordinii de zi a se
rii, tehnicienii si inginerii mice majore — asigurarea Ceauşescu, constituie un nului de dezvoltare a a- S-a trecut apoi la discu siunii cu următorul punct :
din cadrul uzinei noastre, bazei de materii prime. A- d o c u m e n t programatic gricuiturii şi industriei a- tarea acestui proiect de le
însufleţiţi de magistrala nali.lnd aceste sarcini pentru întreaga muncitori limentare in p e r i o a d a ge, pe marginea căruia au — Apelul adresat de
expunere a secretarului ge împreună cu colectivul me din România, călăuză luat cuvântul deputaţii : Marea Adunare Naţională
neral al partidului, tova nostru de muncă, am ajuns a activităţii noastre în vii 1981—1985, au luat euvîn- Vasile Bărbuleţ, Elena Nuc, a Republicii Socialiste
răşul Nieolae Ceauşescu, fa concluzia că putem ex tor, Pentru a materializa tul deputaţii Elena Vlă- Costică Foarfecă, Emilia România parlamentelor ţă
rostită la Congresul consi trage cantităţi mai mari multitudinea indicaţiilor duc, Nieolae Cherteş. Con Andrunache. Gheorghe Mă-
liilor oamenilor muncii, au de substanţe utile din rni- preţioase cuprinse în expu stanţa Balint. Eugen San duţă, Margareta Krauss, rilor semnatare ale Actu-
hotărît să nu precupeţeas nereurile aduse la prepa- nere avem obligaţia să pu Emilian Dicu, Marioara
că nici un efort pentru ca raţie. Luna ce ana înche nem în practică tot poten du, Trandafir Cocârlă. Siminiuc, Teodor Conian. (Continuare in pag. a 4-a)
întreaga activitate să se iat-o recent ne-a confir ţialul de forţe umane şi
ridice la un nivel superior mat practic această con tehnice, toată capacitatea
do eficienţă economică. Nu cluzie. Avem un spor de noastră creatoare în vede
trebuie să facem nici un 71 tone la sulf, iar randa rea reducerii consumurilor Conferinţa Naţională
rabat în munca noastră mentele de extracţie la de materii prime, materia TRANSMISIE
le, combustibil şi energie,
pentru a obţine produse de zinc si plumb au crescut pentru îmbunătăţirea ca DIRECTĂ a Scriitorilor
în medie cu 6 si respectiv
calitate superioară, pentru 7 procente“. lităţii produselor. Mobili-
realizarea randamentelor Gheorghe Chioreanu — LA RADIO Miercuri dimineaţa, in cretar genera] al Parlidului
de extracţie in prepararea secţia prefabricate. f.M.C. (Conîinuare in oag. o 2-a) $1 TELEVIZIUNE sala mică a Palatului Re Comunist Român, preşedin
publicii Socialiste România tele Republicii Socialiste <!
FOLOSIREA LA ÎNTREAGA CAPACITATE A UTILA IELOR s-au deschis lucrările Con România,
Cu prilejul vizitei ferinţei Naţionale a Scrii
Mesajul a fost primit cu
DIN DOTARE - PRINCIPALA CALE DE SPORIRE de lucru în judeţul torilor, eveniment de o vii şi îndelungi aplauze de
A PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE Gorj a tovarăşului deosebită însemnătate în cei prezenţi, cu sentimente
Nieolae Ceauşescu, viaţa socială şi culturală a de profundă satisfacţie şi
Magistrala expunere a duri fixe tn stare să sa treaga capacitate a fondu secretar general al ţării noastre. gratitudine pentru atenţia
t o v a r ă ş u lui Nieolae tisfacă, in bune condiţii, rilor fifice are un rol ho- La şedinţa de deschidere pe care partidul, secretarul
Ceauşescu, secretarul ge cerinţele dezvoltării eco- tărîtor în creşterea pro Partidului Comunist a forumului- scriitoricesc au său general o acordă dez
neral a! partidului. la nomieo-sociale. De aceea, ductivităţii muncii, prin Român, preşedintele luat parte tovarăşii Con voltării neîntrerupte a li
Congresul consiliilor oa direcţiile prioritare de ac cipala cale de sporire a Republicii Socialiste stantin Dăscălescu, Dumitru teraturii şi artei, pentru
menilor muncii, subliniază ţiune sînt ridicarea ni producţiei de cărbune. România, posturile Popescu. Suzana Gâdea şi condiţiile create obştei scri
că în actualul cincinal ca velului tehnic şi calitativ Complexele, combinele de Ilie Rădulescu. itoriceşti, pentru climatul
racteristica generală o con al potenţialului existent, abataj şi de pregătire, ma de radio şi televi Tovarăşul Constantin Dăs prielnic şi posibilităţile pe
stituie trecerea de la dez precum şt folosirea la în şinile de încărcat şi trans ziune vor transmite călescu, membru al Comi care orînduirea noastră so
voltarea extensivă Ia cea treaga capacitate a mij portoarele cu bandă sau direct, astăzi, în ju cialistă le oferă tuturor
intensivă. Tara noastră dis cu raclele deţin 42 la rul orei 17,30, adu tetului Politic Executiv, se creatorilor pentru realizarea
pune in prezent de o pu loacelor de care dispunem. sută din întreaga valoare cretar al C.C. al P.C.R., a de opere literare pe mă
ternică bază tehnieo-ma- l.M. Paroşeni este mina a fondurilor fixe ale în- narea populară din dat citire Mesajului adresai sura epocii pe care o trăim,
tcrială. de întreprinderi cu cel mai înalt grad de C. IOVÂNESCU municipiul Tîrgu Jiu. Conferinţei Naţionale a pentru sporirea contribuţiei
industriale dotate cu maşini mecanizare din Valea Scriitorilor de tovarăşul
si utilaje moderne, de fon Jiului. Aici, folosirea la în {Continuare in oag. o 2-o) N1COI.AE CEAUŞESCU. se- (Continuare în pag. o i-aS
Ö necesitóte imperiosa pentru ucràkorû din aqncuílmá, pentru toii cetăţenii satelor
i
Nici o pauza între recoltatul orzului, eliberarea
terenurilor si semănatul culturilor duble!
s-sj trecut la arat şi pregă iele. Ele au fost transpor avut loc ieri şi in comuna
BRIGADA DE REPORTERI A ZIARULUI PE TEREN tirea lui pentru semănatul tate la grajduri, unde vor Brănişca. Intrucît din cele
culturii duble. fi administrate în hrana a- 77 hectare recoltate au fost
Secerişul orzului se desfăşoară din plin în comune încrucişează braţele aştepfînd să vi nimalelor în amestec cu eliberate doar 30 şi pregă
întreg judeţul ! Numeroase unităţi agricole nă alţii să le rezolve problemele. In loc să ® GURASADA. C.A.P. fin uri. tite pentru semănat 20, au
cooperatiste şi de stat au încheiat deja a- organizeze acţiuni de masă la stringerea ma Gurasada a recoltat pină Este un exemplu ce tre
ceastă importantă lucrare. Concomitent, in nuală a paielor şi transportul lor cu atelaje ieri 33 ha de orz. Din a- buie să fie urmat şi de Brigada de reporteri :
multe unităţi s-a trecut operativ la stringerea le, aceste cadre, ca dealtfel şi mulţi coope ceastă suprafaţă, aproape alte cooperative agricole, T. ISTRATE, LUCIA LIC1U,
şi depozitarea paielor, executarea arăturilor, ratori, se complac în această situaţie, întîr- jumătate (.16 ha) a fost e- a BRĂNIŞCA. Acţiuni T. BONDOR, V. PÂŢAN
pregătirea terenului şi insămtnţarea culturi ziind nepermis de mult însămînţarea culturi liberată de baloţi, care au ferme, bine organizate —
lor duble. Sînt însă şi unităţi în care se tă lor duble. fost transportaţi în între sub conducerea comitetului M. LEPADATU
răgănează eliberarea terenurilor şi semâna- în cursul zilei de ieri, redacţia ziarului nos gime la depozitul de fura comunal de partid — au
rea culturilor succesive. Pe motiv că presele tru a organizat un raid ai brigăzii de repor je. De asemenea, pe aceas (Conlinuare in oaq o 2-nj
de balotat paie se defectează sau nu sînt tă suprafaţă s-au executat
suficiente, unii preşedinţi de cooperative a- teri în mai multe cooperative agricole. Pu lucrările de arături şi se
gricole, ingineri agronomi şi chiar primari de blicăm în continuare constatările de pe teren. mănat în cultură dublă.
Totuşi au mai rămas paie
şi baloţi pe încă 17 hecta
« ZAM — SÂLCIVA. Lă activitate si la C.A.P. tarea maximă a acestei lu re. Conducerea C.A.P., sub
Secerişul orzului în cele Să Ici va. crări, inclusiv prin efec conducerea comitetului co
două cooperative agricole Deşi sint create toate tuarea arăturilor pe timp munal de partid, a organi
din comuna Zam s-a în condiţiile pentru semăna de noapte. zat ieri o zi record la eli
cheiat pe toate cele 60 de tul culturilor duble, aceas a BURJUC. Pe suprafe berarea terenului. întrucât
hectare aflate în cultură. tă importantă acţiune încă ţele recoltate cu orz apar- cele două prese de balotat
Acţionînd în spiritul indi nu a început. Este de da ţinînd C.A.P. Burjuc paie nu puteau „răzbi“ pe în
caţiilor date de Comitetul toria conducerilor C.A.P. le au fost strînse, balota treaga suprafaţă, s-a tre
judeţean de partid, ieri s-a să ia toate măsurile pen te şi depozitate la margi cut la recoltarea manuală
lucrat cu forţe sporite la tru semănarea imediată a nea tarlalelor. Nu s-a pu a paielor. Sub conducerea
balotaren paielor şi trans celor 21 ha de teren pre tut organiza transportul preşedintei C.A.P. Eufîmia
portul acestora la depozi gătit pentru cultură dublă lor in cursul zilei de ieri, Nicula şi a brigadierei A-
tele de furaje. Pină in sea şi să asigure intensificarea datorită faptului că au so lexandrina Costea, coope
ratoarele Maria Dehel, Mă-
ra zilei de ieri au fost ritmului de arat şi semă sit îngrăşăminte chimice rioara Nicula, Elena Bol
strln.se palele de pe în nat pe celelalte suprafeţe pentru... campania de pri ea, Elena Circi, Felicia
eliberate. Consiliu] unic a- măvară şi forţele au fost Haida şi Dorina Bota au
treaga ' suprafaţă semănată
groi.netustrial Ilia. primăria concentrate la descărcatul intrat în lanul recoltai din
cu orz la C.A.P. Zam, iar comunei trebuie să ia toa şi transportul acestora. Te zona carierei de bentoni-
astăzi se va încheia aeeas- te măsurile oentru urgen renul fiind însă eliberat. tă si .au strîn« manual Da-
■i
