Page 40 - Drumul_socialismului_1981_07

\ ŞW* *'»*
Riimurîfe dezvoltării patrie! p
PROLETARI DIN TOATE TÁR1LE:ÜN1TÍ-VA! PRODUCŢIE FIZICĂ
în cincinalul 1981 — 1985 J SUPLIMENTARĂ
Numeroase colective de
muncă din cadrul între­
VENITURILE IREALE lan au înregistrat, în in
prinderii
Că-
„Victoria”
lervalul trecui din acest
CIALISMUL REALE ALE PAPRIATIEI întrecerea socialistă, ma
an, o serie de succese în
terializale în importante
depăşiri de plan. Astfel,
de la secţia carboiluid au
peste 3 000 lone scmicocs
-COMITETULUI JUDEŢEAN HUIIIEDOflRfl iost livrate suplimentar
şi 220 tone cocs de flui­
dizare. în acelaşi timp, în
J
IUSIUULUI PJLPULAR UOEŢEAN atelierul de piese meca­
nice de la turnătoria nr,
1 au fost realizate peste
sarcinile de plan 330 lone
Anul XXXIII, nr. 7 364 DUMINICĂ, 12 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani maşini şi utilaje şi 315
lone piese pentru maşini-
unelle. De asemenea,
avînd în vedere solicitările
Ploi^yl şi angojoiTBerateS© — realizate Integral beneficiarilor hunedoreni,
colectivele de muncă de
la turnătoria de lingolie-
Toate minele Văii Jiului sînt datoare re au turnai peste plan
70 lone de lingotiere şi
aproape 700 tone poduri
să-şi realizeze precSiiefia fîzisă d@ cărbune pentru lingotiere.
DIN CRONICA
Primul semestru al anu­ 1981 este. hotăritor în rea­ bune. Electivele au con­
lui 1981 a însemnat pen­ lizarea cincinalului, între­ stituit pentru noi princi­ ÎNTRECERII I
tru multe întreprinderi din prinderile miniere trebuie pala problemă. în lunile
cadrul Combinatului mi­ să ia toate măsurile, acum trimestrului III ne vom
nier „Valea Jiului" o pe­ cînd încă nu e prea tîr- realiza planul, iar spre fi­ SOCIALISTE !
rioadă de rodnice realizări, ziu, pentru redresarea ac­ nalul acestuia şi în trimes­
întreprinderile miniere ca­ tivităţii si încheierea a- trul IV vom trece la re­ Creşterea producţiei — ÎMBUNĂTĂŢIRI
re au raportat depăşiri de nului cu rezultate dintre cuperarea unei părţi din ÎN MINERIT
plan la jumătatea anului cele mai bune, dacă e po­ minusul semestrului 1“. obiectivul principal al Pentru eliminarea a.şa-zi-
sint I.M. Lupeni. plus sibil realizarea integrală a Ing. Ion Vasiiescu, di­ sclor locuri înguste de
88 542 tone, I.M. Bărbă- indicatorilor de pian. Pen­ rector I.M. Dîlja : „Pentru pe fluxurile de producţie,
teni, 17 930 tone, cariera tru a vedea ce perspecti­ noi e clar ce avem de fă­ noii revoluţii agrare preparatorii Uzinei de pre­
C’irnpu lui Neag, 16 453 to­ ve se întrevăd încă de pe cut, şi ştim că e posibil. parare Certej au amenajat
ne, I.M. Paro.şeni, 9 144 to­ acum, am întreprins o an­ Ne realizăm planul şi re­ cu forţe proprii o pasarelă
ne si I.M. Vulcan. 1 473 chetă in rîndul conduceri­ cuperăm 8 000 tone din ce­ în ampla expunere ros­ animalelor. Toate lucră­ pe care să poată circula
tone. Aceasta ar fi ordi­ lor celor şase întreprin­ le peste 17 000 tone cit am tită la al II-lea Congres rile de pe ogoare s-au e- maşini de mare capacitate
nea ocupată în întrecerea deri care nu şi-au realizat rămas sub plan“. al consiliilor oamenilor xecutat în timpul optim spre silozul de minereu
socialistă după producţia producţia fizică pe primul Miliai Apetrei, secretar muncii,, tovarăşul Nicolac şi de bună calitate. Astfel brut. Pe galeriile de ac­
fizică de cărbune. Cele semestru al anului. adjunct al Comitetului de Ceauşescîr, secretarul gene­ că preconizăm să obţinem ces al personalului mun­
cinci unităţi miniere au Ing. Glieorghe Feier, di­ partid de la I.M. Live- ral al partidului, aprecia recolte bune la hectar. citor de la E. M. Corlej
extras suplimentar îm-* rector I.M. Lonea : „Păre­ zeni : „în urma analizei că dezvoltarea agricultu­ — La recoltarea pâ¡oase­ sini în curs de introdu­
preună peste 83 500 tone rea noastră este că vom făcute la mina noastră a rii, în lumina hotărîrilor lor — ne spunea Petru cere locomotive cu acu­
cărbune cocsificabil. Cu realiza planul în lunile iu­ reieşit că sînt şanse de Congresului al Xll-lea al Sasu, inginerul şef al coo­ mulatori în locul locomo­
'toate aceste realizări no­ lie şi august, iar din luna realizare a planului. Am partidului, ea şi ale foru­ perativei, am organizat tivelor cu motoare Diesel,
tabile. combinatul minier septembrie vom putea în­ pornit deja un complex mului ţărănimii ce a avut munca în aşa fel incit să iapl ce conlribuie la îm­
înregistrează un minus cepe recuperarea restan­ mecanizat, în trimestrul IV loc la începutul acestui strîngem toată recolta cit bunătăţirea microclimatu­
destul de mare. datorită ţelor acumulate în prima vom mai introduce încă an, constituie un factor e- mai repede şi fără nici o lui in mină.
celorlalte unităţi miniere parte a anului ; nu in în­ trei, ceea ce înseamnă po­ senlial al progresului pa­ pierdere. La grîu sîntem NOI OBIECTIVE
care nu rămas datoare e- tregime. dar vojn recupe­ sibilităţi sporite de creşte­ triei noastre pe calea so­ siguri că vom obţine o DE INVESTIŢII
conomiei naţionale cu pe­ ra ceva“. re a producţiei. In acest cialismului si comunismu­ producţie mult mal mare » ÎN INDUSTRIA
ste 200 000 tone de căr­ Ing. Benone Costinaş, di­ fel credem noi că vom lui. Dealtfel — cum bine deeît ne-am planificat. MINIERĂ
bune. Cele mai mari ră- rector la I.M. Petrila : „A- face planul în semes­ se ştie — în ultimul timp. Holda este frumoasă şi
mîneri in urmă le înre­ cum, după ce am fost a- trul II". agricultura românească a sperăm la o producţie bu­ În vederea creşterii pro­
gistrează minele Aninoasa. jutaţi de combinat î- - • ■- C. IOVĂNESCU intrat într-o etapă supe­ nă. După părerea mea, în ducţiei de cărbune, între­
Petrila şi Lonea. Avînd blema efectivelor, sperăm rioară vizînd moderniza­ sporirea producţiei de ce­ prinderile miniere din
în=ă în vedere <'ă anul să obţinem rezultate m (Continuare in pag. a 2-a) rea lucrărilor, sporirea reale un rol hotăritor îl Valea Jiului îşi sporesc I
producţiilor vegetale şi a- are buna organizare a necontenit capacităţile de |
nimaliere, viaţa generală a muncii ca şi respectarea producţie sau le perfec­
satelor noastre. în ancheta cu stricteţe a tehnologiilor ţionează pe cele exislen-
întreprinsă în satul Je- fiecărei culturi. Noi, de te. întreprinderea de I
ledinţi, comuna Mărtineşti, pildă, am efectuat două construcţii montaje mi- ,
ne-am propus să reliefăm praşile mecanice şi ma­ niere Petroşani, unitatea
citeva aspecte ale străda­ nuale la sfeclă. S-au făcut din cadrul C.M.V.J. în-
1
niilor ce se depun aici pe lucrări de calitate, dar sărcinată să execute toa- i
linia înfăptuirii noii revo­ după praşila a doua a te lucrările de construc-
luţii agrare. plouat şi recolta s-a îm- ţii-montaj, îşi desfăşoa­
— Unitatea noastră — buruienat. Iată de ce am ră lucrările în întregul
ne spunea Alexandru Zu- organizat şi praşila a treia. bazin carbonifer, unde
dor, preşedintele C.A.P. Astfel că, recolta arată ridică noi obiective. Une­
Jeledinţi — obţine de foarte bine şi sperăm la o le dintre acestea sînt în
mulţi ani la rînd rezulta­ producţie bună. faze avansate de execu­
te bune atît în cultui'a Angela Sasu, şefe fer-' ţie, iar altele în stadii
mare cit .şi în zootehnie. mei zootehnice, considera de început. Un asemenea
H o t ă r î r i l e celui de al că „zootehnia este chema­ obiectiv este funicularul
II-lea Congres al ţărăni­ tă să-şi sporească contri­ de steril de la mina Vul­
mii, ale recentului Con­ buţia la aprovizionarea can. De fapt, aici con­
gres al consiliilor oame­ populaţiei — cum a sub­ structorii din cadrul şan­
nilor muncii ne-au deter­ liniat adeseori tovarăşul tierului nr. 3 al I.C.M.M.,
minat să acţionăm pentru Nieolae Ceauşescu. Pre­ pe lingă construirea unui
I.V. Câlan. Turnătoria (le cilindri. Aspect de la elaborarea fontei pentru cilindri, sporirea producţiilor obţi­ ocupările noastre vizează i funicular pentru halda-
unde lucrează echipa condusă de Constantin Pîrvuleţu. Foto : VIRGIL ONOIU nute la hectar, să dezvol­ ! rea sterilului de la puţul
tăm si mai mult creşterea (Continuare în pag. a 2-a) 7 Vest, pc o distanţă de
I 800 m, vor consolida şi
I vechea instalaţie de fu­
Asigurarea hranei animalelor este o sarcină m PAGINA A III-A nicular dintre puţurile 5 '
' şi 7 Vest, pe o distanţă i
| de peste un kilometru.
obligatorie, ce implică eforturi şi bună organizare! „Ritmuri I Fiind o lucrare de mare
importanţă pentru mina
Recent, in raidul între­ tat. în ziua raidului' nostru făcute şl luate măsuri pen­ Preşedintele cooperativei I Vulcan, aceasta este aş­
prins prin mai multe uni­ transporta fin la brigada tru protejarea finului. — Francisc Vlădoane — hunedorene“ teptată cu deosebit in­
tăţi agricole socialiste ale din Ciopeia unde se află Acum sînt mai mulţi sublinia că s-au recol­ teres.
Consiliului unic agroindus­ vacile cu lapte, Simion Bu- oameni la muncă — aşa tat 360 ha şi s-au depozi­
trial de stat şi cooperatist dugan, cu camionul C.A.P.. cum afirma inginerul şef tat 130 tone. E foarte pu­
Haţeg (preşedinte Ioan Du­ şi Băi ut Mitucu. cu trac­ — deeît în urmă cu 10 zi­ ţin dacă avem în vedere s
mitru. inginer şef Iustin torul S.M.A. La făcutul le. Totuşi nu aşa de mulţi' că această unitate mai are •* Rişca din comuna Baia de
Vasiu), am urmărit modul căpiţelor lucrau Tudoriră cîţi ar trebui ca ritmul de de recoltat 800 ha fineţe Criş s-au ridicat prin con­
tribuţia bănească şi in mun­
cum sc munceşte la recol­ naturale. între Băiesti — Wa că a locuitorilor cile un că­
tarea fineţelor naturale, Ruşor — Galaţi şi Pui. in min cultural cu 200 şi, res­
transportul şi depozitarea lunca Strei.ului, în grădi­ n seaiiA literara. Bi­ pectiv, 100 de locuri, BI­
LANŢ AL MUNCII PATRIO­
finului, precum şi a paie­ nile de dincolo de drumul blioteca Clubului sindicatelor TICE. Locuitorii oraşului
lor de orz. a celorlalte nu­ naţional ce duce spre Pe­ din Simeria a organizat, la Haţeg, mobilizaţi de Consi­
treţuri. pentru ca în că­ troşani. sînt încă mari su­ căminul de ncfamiilşti al sec­ liul orăşenesc ai F.D.U.S. şi
din
localitate,
ţiei
C.S.H.
mările zootehniei să se gă­ Bîldea. Nistor Ardelean şi muncă la cosit să fie cel prafeţe de fineţe necosite. seară literară cu tema „Cla­ o de deputaţii Consiliului popu­
lar, au luat parte la nume­
sească din abundenţă toate Vasile Neaga. „Zilnic avem dorit. Dacă pînă acunn Aşa că motivaţia că ma­ sa muncitoare oglindită în roase acţiuni de muncă pa­
furajele necesare perioadei la strînsul furajelor 70—80 s-»u cosit 120 ha fineţe, .în joritatea tinetelor sînt la literatura română contempo­ triotică. Piuă in prezent, va­
de stabulaţie 1981—1982. cooperatori — afirma Ingi­ cit timp se vor cosi restul munte si cositul acestora rană“. Acţiunea s-a bucurat loarea muncii patriotico e-
de o caldă primire din par­
Sintămăria-Orlea. Ince- nerul şef al cooperativei de 300 ? Această întrebare începe mai tîrziu. nu stă tea auditorilor, bj MAGAZI­ xecutalc de cetăţenii Haţe­
PENTRU
pînd-din 9 iulie aici lu­ Ilie Ştefănie. Am recoltat nu şi-o pune nici condu­ în picioare. De ce n an NE DESFACERE. PREZENTARE gului se ridică la circa trei
lei.
milioane
In
felul
acesta,
întreprinde­
ŞI
crează zilnic la cositul, us­ 120 ha şi am depozitat 120 cerea cooperativei şi nici fost cos de fîneţele de pe rea judeţeană de morarii şi ei au realizat deja mai mult
catul si adunatul finului tone fin“. Am văzut şi noi consiliul popular. luncă, din marginea sate panificaţie a deschis, Ia par­ de jumătate din angajamen­
o formaţie de 22 cosaşi cu căpiţele de la Ciopeia. Pui. în toate unităţile a- lor ? I.a C.A.P. Rîu Rărb it terul blocului de pe str. 2:i tul luat. pe întregul an 1981.
August din Deva, colt cu str.
plată, formaţie care a co­ Nu-s făcute cum trebuie. gricole alo comunei — spu­ s-au cosit 85 lin d'n 384. Mărăşti, două unităţi de
sit finul de pe 35 din cele Trei din ele s-au aplecat nea primarul — sînt la co­ prezentare şi desfacere a
65 ha angajate şi care, în într-o parte. Finul se poate sit, uscat, adunat şi tran­ N. BADIU produselor de panificaţie.
H NOI LĂCAŞURI DE CUL­
cea mai mare parte a fost deprecia din cauza intem­ sportat fin sute de coope­ TURA. în sEri.nle Ţebea si
aHnnat c;i irqnsoor- periilor. Asa că trebuie re­ ratori cu familiile lor. tr~ •> o1