Page 41 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 41
ORUMim SOCIALISA
ale
intervenţie
lor
<* COSTEŞTI. 150 de
\ ciului de municipal P/J'.T.K. Ofi a pionieri ţi şcolari, Înso rm
SESIZĂRI — SOLUŢII \
CITITORII \ fost dat in folosinţă un mo ţiţi de cadre didactice
dern bloc de locuinţe cu 32
Se
efec
o
apartamente,
de
clin judeţul Caraş Seve-
capitală
tuează
Ia
® Cităm din răspunsul ^ & Casa de culturii este căminul reparaţia din Mintia, rin, se bucură, timp de
cultural
G.I.G.C.L. dat sesizării i prezenta la iaza republicană prin contribuţia în bani şi două săptămlni, de fru
AVEJI CUV1NTUL unul grup de locatari ai } a Festivalului naţional „Cin muncă a cetăţenilor. In museţile vacanţei de va 9,0« '!•'(>
9,35 Fi]
fruntea acţiunii se află depu
blocului P. 28 din Haţeg: ţ tarca României", ce se des tata Alexandrina Podeleanu ră oierile de tabăra dc pii
făşoară ia Oradea, cu spec
„Modul de calcul şi fac- [ la Costeşti. Aici co lr;\
« La nemulţumirea unui grup de cetăţeni din satul tacolul formaţiei de estradă şi cetăţeni ea Mircca Ştet şi 10.00 Vii
după Dorina
revistă“,
Cerbia, publicată la această rubrică în ziarul din 12 iu turarea costului de ter- „Veselie la Maria Lăsconi, Ardcleauu, Sabău. q Torente piii beneficiază de lot 11,15 Bl!
Bedea,
Nicolae
de
text
im
£ 1
nie a.c., I.R.E. Deva răspunde că reparaţia capitală a re moficare ce şe efectuează muzica Ştefan Răduţ, regia Viorei Moga, Chirilă llander conlortul la care se a- 12.30 De
ţelei de joasă tensiune s-a executat conform proiectului de către S.G.C.L. Ilaţe. Titus Burducea şi loan Bor sint ciţiva dintre cei mai daugă frumuseţile peisa 13.00 Te!
13,05 AII
c o n d u c ă t o r i
de execuţie avizat şi aprobat de organele în drept, şl că este întocmit conform De dan. ® Azi, la orele 17, are conştiincioşi Autobazei 2-călători jului montan ţi aerul o- 15,40 Şa)
ai
auto
Căminul
la
/
din
cultural
loc
din cele 12 lămpi pentru iluminat public - prevăzute în ciziei nr. 259 1980 a Con satul Cherghcş expunerea Deva. Lor li s-a încredinţat zonat. Vineri, pionieri 15,50 Te)
documentaţia de execuţie - s-au montat numai 3 : la siliului popular al jude „Contribuţia ţăranilor eu misiunea de a transporta din Brebu, Firting, Doc- 17,20 Dir
gra
peste 200 de copil iu tabere
individuală
şcoală, magazinul sătesc şi in staţia de autobuz. Numă ţului Hunedoara, luîn- gospodărie centralizat al statu ia le pioniereşti de la Blăjeni, lin, Docnccea nc-au Îm t»P
fondul
rul şi locul de montaj al lămpilor a fost stabilit de către du-se baza de calcul su lui“. « ieri s-a desfăşurat Valea de Peşti, Sibişel, Vă părtăşit diversitatea ac Uit
delegatul Consiliului popular al comunei Zam. prafaţa de radiaţie a la stadionul „Cetate“ etapa leni, Poiana Mărului. • Bi ţiunilor polilico-educati- 18,10 Că!
Coi
blocurilor racordate la judeţeană la tenis de timp roul de turism pentru tine ve şi cultural-artislice
® Calitatea slabă a apei minerale de Boholt a fost centrala termică şi con din cadrul Cupei „Scînteia ret a pus la dispoziţia tine de care au beneficiat 19.00 Te
19,25 Cir
participat rilor
pentru
bilete
tineretului“.
Au
semnalată de către un grup de cetăţeni din Deva. în form Hotărîrii nr. 2 a tineri intre 11—13 ani, cîşti- mondiale universitare Jocurile juc
(ma
treprinderea de bere din Haţeg ne asigură că au fost C.P.C.P. Bucureşti din gători ai fazelor de masă nifestaţii sportive la disci 20,55 Fii
ing
gimnastică,
luate măsuri de acoperire a rezervoarelor de apă mine 1973. anterioare. * Silvia Gbeţe, plinele tenis de eirnp volei, Album atu
şi
baschet,
rală pentru prevenirea preîn câlzîrii apei şi că s-au re ® Scrisorii lui Alexan Ovldiu Munteanu, Vasile Găi- atletism) ce au loc la Bucu 22.30 Tel
mediat defecţiunile de la maşina de îmbuteliat. dru Furdui ('indignat de naru — membri ai brigăzii reşti in perioada 19—30 iulie d© voeaofd
ştiinţifice a casei de cultură,
procedeul greşit al femeii s-au intîlnit eu oamenii a.c. e Secţia prestări con
strucţii a G.I.G.C.L. pune in
Întrebări - răspunsuri de la volanul autoturis muncii de la I.,I.L.F. S-au funcţiune staţia de sortare aici, reuşitele excursiilor 16.00 Em
ma
mului 2-HD-1108) îi răs dezbătut probleme de medi de Ia balastiera din Veţe). de cunoaştere şi docu 18,»0 100.
» Viorel Vartoloniei — • Ofelia Alina Băcăle- punde conducerea I.L.F.: cină, juridice şi de biologie. mentare din judeţ. Echi 19.00 Tel
sat Bozeş, comuna Geoa- te — Baru. Clase cu pro „Autoturismul aparţine • Pentru lucrătorii seetoare- E. ŞINA pa de serviciu de '' 19.25 Act
giu. Din datele pe care fil de prelucrare a lem tovarăşei Şerban Marga cantină — pionierei 19,45 Ori
fie
le-aţi prezentat în scri nului funcţionează la Li reta, iar pentru faptul Ioana Păcurar, Elena Di' 20,30 Bor
soare, rezultă că începînd ceul industrial nr. 3 De că în ziua de 19 iunie a Cre şterea producţiei viş, Lenuţa şi Rodicu rea
dul
cu data de 17 iunie 1984 va, dar numai pentru circulat cu viteză, stro Sălbăgeanu — ne-a vor 21.25 Cat
(cînd veţi împlini vîrsta pind cu apă persoanele {Uimare din pag. 1) am cosit suprafaţa de fi bit despre meniul gustos 21,50 Pa?
de 60 de ani) veţi avea treapta I. Cursuri serale care aşteptau în staţia de neţe“. pe care-1 pregăteşte zil ma:
dreptul la pensie, avînd o sau fără frecvenţă pentru autobuz de pe strada De în principal două direc înfăptuirea noii revolu nic bucătăreasa Maria 22,10 Tel
vechime de peste 30 de treapta a Il-a de liceu cu pozitelor, i s-a atras a- ţii : îmbunătăţirea raselor ţii în agricultură înseam Mureşan, ajutată de Le
ani în cîmpul muncii. profil de prelucrare a tenţia într-o şedinţă cu de animale şi creşterea nă ridicarea nivelului ca nuţa şi Măriuţa Panli-
Nu ne-aţi scris dacă aţi lemnului nu avem deo toţi lucrătorii gestionari producţiei. în acest sens litativ al întregii activi loiu, Valeria Grecu şi
lucrat în grupa I sau a camdată în unităţile de de pe raza municipiului facem o selecţie riguroasă Solia Corobea, despre
Ii-a de muncă. învăţămînt din judeţ. Deva“. a viţelelor ce le reţinem tăţi, creşterea producţiei drumeţiile la cetăţile
agricole vegetale şi anima
BUC’UI
în efectiv. Ani hotărît să dacice şt despre progra letin de
le, reducerea sistematică a
mergem în continuare pe cheltuielilor materiale, ri mele artistice. tu! <Iim
«■ SIBIŞEL Cinci de
Toate minele Văii Jiului sînt datoare să-şi Bălţata românească care dicarea rentabilităţii şi e- taşamente, cuprinzând în 60 <1(
dioprogr.
are condiţii bune de creş
tere şi producţie in unita ficienţei, sporirea tot mai 100 ele pionieri din ju Magazin
De toate
realizeze producţia fizică de cărbune tea noastră. Ne preocupă accentuată a contribuţiei deţul Ialomiţa, s-au con Radi o jur:
foarte mult asigurarea ba fiecărei unităţi agricole stituit în tabăra dc la în devei
de
muzi
zei furajere pentru stabu- socialiste la fondul de stat, Sibişel (director pioi.
{Urmare din pag. 1) n-a fost realizat. într-o si tehnico-economici. Nu a- laţia următoare. Am pus Titus Pârău). ,,Sînt copii Unda ve
tuaţie cu totul deosebită vem motive să punem la pînă acum 500 tone siloz, la buna aprovizionare a muzicali, talentaţi, ini pe port?
Mandy;
s-a aflat mina Urieani, ca îndoială cele afirmate. A- populaţiei. trările v
Ing. Cornel Burlec, di- moşi, Îndrăgostiţi dc raş Dini
rejtor t.M. Aninoasa : re după cinci luni înre tragem însă atenţia că drumeţii şi excursii în artelor ;
„Minusul acumulat de noi gistra un plus de peste luna iulie a debutat sub preajma cărora le simţi ştiri : 16,'
e mult prea mare pentru 4 500 tone de cărbune. A auspicii nu dintre cele minuna/“ — mărturisea 16,45 Tt
nesc ; 17
a fi recuperat. Lipsa for fost suficientă o lună — mai bune pentru Întreprin proi. loan Samoilescu, 17,30 Şlaţ
ţei de muncă ne-a afectat iunie —, in care minusul derile miniere în cauză. comandantul-instructor al ieri si d
•foarte mult, iar situaţia a lbst do peste 9 500 tone, Singura dintre ele care în taberei. Vineri, după tin de $
pentru ca să anuleze toa
tăţi
folel
nu s-a schimbat. Acţio registrează depăşiri de drumeţia la cetăţile Bli- coteea p
năm pentru realizarea ta tă agoniseala celor cinci plan pe această lună este daru şi Costeşti, pionie Kadiojurr
luni şi bilanţul la se
vanului de rezistenţă în mestru să devină negativ mina Dîlja, al cărui direc rii ne-au Împărtăşit mo cu Alexa
Dr
riana
abatajele sectorului J, iar — minus 4 934 tone. De tor se angaja si la recupe mentele dc neuitat pe Sabău şi
la sectorul HI pentru acce aici, loan Stoi, preşedinte rarea unei însemnate can care ic vor consemna In 21,15 Tur
lerarea lucrărilor de pre le comitetului de sindicat, tităţi de cărbune. Nu do albumul vacanţei petre 22,00 Radi
noramic .*
rim o reevaluare a posi
gătire in vederea deschi ne încredinţează • că, prin bilităţilor, pe baza cărora imamii cute în judeţul nostru: dc dans
derii de noi capacităţi de intrarea în plin în produc s-au făcut afirmaţiile de La ferma din Ciopeia a C.A.P. Sintămăria-Orlea, a so excursiile la Casa me- ştiri ; 0,0
producţie. Aşa încercăm ţie a complexului de înăl mai sus, ci angajarea cu sit un nou transport de fin. morială Aurel Vlaicu, în muzical i
să obţinem un spor de ţimi mari, sînt create toa toate forţele în vederea staţiunea Geoagiu, ac
producţie. însă este prea ¡SliliiiS ţiunea ,,0 floare Ia mo
puţin.". te condiţiile do realizare ţelului propus, materiali numentul croitor satu ¡£!H
lună de lună a planului şi zarea celor mai bune mă lui!“ din Sibişel şi multe
Dintre cele cinci între recuperarea minusului din suri izvorîte din riadul atlete. Pioniera Mireta
prinderi miniere de mai luna iunie, care a anulat colectivelor de oameni ai llie, din Munteni — Bu DEVA :
sus, una — I.M. Aninoasa realizările întregului se muncii şi, pe această cale, zău (Ialomiţa) după ce riile I-II
(A
impar
— nu şi-a realizat planul mestru întîi. Oricum, anul realizarea integrală a sar ne-a cîntat un fragment RA : Idil;
nici măcar într-o lună din va fi ‘ încheiat eu planul cinilor de plan şi a anga din „Balada cerbului de Jia (Fiacă
1
primul semestru al anului, realizat si depăşit. jamentelor asumate. Pen aur ', care s-a bucurat trolid şi ;
gislul);
L
alta — Petrila — doar o După cum reiese din tru că în adunările gene de mare succes la pro (Arta) ; C
singură dată. iar celelalte declaraţiile interlocutori rale ale oamenilor muncii gramele „surpriza deta tâ (Cor
în cîte două şi trei luni. lor noştri, există toate con din acest an fiecare colec şamentului“, ne-a vorbit TROŞANI
(Unire
ra
Depăşirile din aceste luni diţiile ca planul să fie rea tiv şi-a luat un angaja despre bucuriile vacanţei zapciul (7
au fost insă prea mici lizat la producţia fizică, a- ment. Deci, trebuie să se in peisajul istoric al nul haidu
LUPENI :
pentiv a compensa minu ceasta determinînd reali reţină : odată votat, anga Munţilor Orăşlici şi de ral) ; uit
sul din lunile cînd planul zarea celorlalţi indicatori jamentul a devenit lege ! spre cele ce le va În dragoste
scria in agenda următ-e (Muncitori
rclor zile. A" Dublu
Coasa a Il-a la loliunt, Ia
Asigurarea hranei animalelor C.A.P. Ruşi. LUCIA LICIU rcsc) ; On ;
ceafărul)
furata (M
(Urmare din pag. 1) Jos, Sălaşu de Sus, Sîupe- LA i La i
153—
furtuni {!\
tru, Unirea şi fermele Unitatea agricolă Supra faţa Recoltat Depozita mese, între gazdă şi in N1NOASA
tru toţi
tone
ha
ha
la C.A.P. Şerel 65 ha din l.A.S. Haţeg — s-a pierdut 647— vitatul Pap Iosif-Viorel RiCANI :
647. iar la Asociaţia • eco mult timp bun de lucru, 358— s-a ivit o controversă. vulpi (7
nomică intercooperatistâ iar acum nu se poate face Livadia 2 233 420 15 Cum amîndoi vădeau pre BRAD : L
(Steaua n
Pui 80 ha din 153 — dar faţă cerinţelor. Pui 1 105 320 130 dilecţie pentru folosirea BARZA :
în depozite nu s-a dus nici O situaţie mai bună se Şerel 65 cuvintelor tari şi a o- zece (Min
măcar un car de fin. întîlneşte la C.A.P. Haţeg Rîu Bărbat 85 ® I)e ce se mirau ei. Cînd biectelor la îndemână, Articolul 4
(Patria) ; .
80
în cursul dialogului pur — preşedinte Axcnte Vi- A.E.I. Pui 186— s-au văzut în casă cu lu gazda i-a dat o palmă, zece (Flac;
tat la primărie şi în cîmp ţionescu, inginer şef Eu- Sîntămăria-Orlea 419 120 54 crători ai miliţiei din Be- iar P.I.-V. a dat cu cu BAT : Fii
15
34
306
la faţa locului cu loan Lu- frosina Bufnea — unitate Sîmpctru 541— riu, Popa losif şi Pienar ţitul. Medicii l-au salvat (Casa de
632
10
55
caci. vicepreşedinte al con unde s-au insilozat 1000 Sălaşu de Sus 337— Ton au căscat ochii mari. pe Parnescu Avram, dar ŢEG : F
(Popular) ;
siliului popula, comunal tone furaje, s-au cosit 70 Sălaşu de Jos 25 Dar mirarea a fost mai pe Pap Iosif-Viorel (con mă strigă;
Baru, şi cu Virgil Radu. ha fineţe din cele 139 ha Rîu Alb 793 105 60 mult pentru publicul damnat deja la trei luni planat (Ca
Sub patru
inginerul şef al C.A.P. Li- şi s-au depozitat 70 tone de Nucşoara 30 spectator, că în casele lor pentru deţinerea ilegală nie) ; S1M
vadia — unitate care are fin natural. La fel şi la Unirea 25 s-a găsit orz sustras de a cuţitului) nu-1 mai sal- | rea de v
cea mai mare suprafaţă C.A.P. Silvaş. unitate ca Haţeg 139 70 70 la C.A.P. Berlu. Ditoro- vează deeît închisoarea. 1LIA : But
de Fineţe pe consiliu (peste re are 400 tone siloz, a co Silvaş 190 100 190 gheschi Gheorghe şi La- ® Speculă. Cînd Precup (Lumina) ;
2 200 ha) — am reţinut că sit aproape 100 ha fineţe zăr loan din Căstău Petru s-a întors în comu reasa din
rose).
s-au cosit 420 ha iar în şi a depozitat 190 tone fîn. Starea de lucruri actua conducerile unităţilor agri n-au sustras orz. Ei au na sa natală Cenei, jude
depozit s-a dus „enorma Maria Medrea, primarul o- lă — suprafeţe mici de cole de stat şi cooperatis preferat baioţj de paie şi ţul Timiş, arăta ca o re
cantitate de... 15 tone“ ? I ! raşului Haţeg, aprecia că fineţe cosite, cantităţi te din zonă. Toate efortu fîn. clamă împotriva excesu
rile trebuie să aibă ace
Cu excepţia paielor de orz amîndouă cooperativele au minime de furaje depozi iaşi ţel; asigurarea bazei o De la un zaiafet. lui de medicamente. Ce
(120 tone) care s-au depo condiţii şi îşi asigură în tate, mult fîn natural şi de furajere pentru întreg e- Parnescu Avram din Pe s-a înlîmplat de fapt ?
zitat. tot finul se află aici treg necesarul de furaje plante cultivate, paie de fectivul de animale în sta- troşani, a organizat în a- Petrică al nostru a fost Timpul p
in cîmp. Cum stă. cit se de care au nevoie pentru orz stau împrăştiate pe bulaţia 1981—1982. Asigu partamentul său un co »lua de 12
eknp în brazde şi în căpi
strică cit „dispare" nu-şi hrana animalelor şi că a- locviu nocturn cu invi prins la Simeria vînzind
tace nimeni griji. în cîmp tît Comitetul orăşenesc de ţe — trebuie să-i mobili rarea hranei animalelor taţi avînd ca temă cali mărfuri de provenienţă de Vreme ir
încălzirt
erau 'a muncă mulţi oa partid, cit şi Consiliul zeze pe toţi factorii de este o sarcină obligatorie tatea produselor alcooli străină. Obiectele în va după-amiaz.
meni — ni s-a spus că sînt popular acordă tot spriji răspundere de la comune şi pentru îndeplinirea ei ce. Se scutura casa scă loare de circa 9 000 Iei mult senin,
zilnic cîte 40C. Principalul nul în această direcţie. le Pui — primar Adrian trebuie făcute toate efor rilor sub entuziasmul lor i-au fost confiscate, a la moderat
este insă rezultatul mun Iată care este situaţia Gruiescu. Baru — Zamfi turile. Nu-i timp nici de general. Spre noapte, mai fost sancţionat şi cu din sectarii
peralurs
m
cii. Şi acesta nu e deloc recoltării fîneţelor natura ra Cleşeriu. Sălaşu de Sus meditaţie, nici de justifi cînd participanţii se pre o amendă, deci de-aia a- prinsa între
satisfăcător. Aici. ca şi în le şi a depozitării finului, — Petre Itu-1. Sintămăria- cări. Acum se cere muncă găteau să se retragă sub răta aşa pleoştit... iar cea mn:
celelalte unităţi agricole aşa cum rezultă din date Orlea T«>fi! Dehelean. şi iar muncă pentru um Bnbiică realizată cu spnlinui 31 grade, i:
(Met
coaţâ.
din consiliul unic — Rîu le existente la consiliul u- lî*vr «turdu’ — plerea cămărilor zootehni sr«-r-tnrfjtnîw ^J lotr*nn ' i m f o r r • I vle'tt • Vraf
r
v
Alb. Nucşoara, Sâla.şu de nic. con.il hui unic, precum si ei ou nutreţuri din belşug I