Page 42 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 42
. 7 364 © DUMINICĂ, 12 IULIE 1981 Pag. 3
Reflectare şi reflecţie
în literatură
ë
%4 'ViéA^»* O problemă fundamentală oglindă sau fotografii, res ţine poeziei, mai bine zis
CU C0-
albas- şi bine cunoscută a artei în pectiv fără participarea acti poeţilor mai tineri, care, in
socialism este aceea de a vă a creatorului şi fără acea virtutea unei glorioase tra
reflecta realităţile vieţii so notă personală şi originală diţii se grăbesc la reflecţii
ciale, surprinzând eforturile de distincţie ce diferenţiază asupra destinului poetului,
şi acţiunile poporului mun un autor de altul şi o operă respectiv a propriei persoa
.1
citor în realizarea idealuri de a-lta. Dealtfel, criticii re ne. De recunoscut că există
lor de viaţă ale societăţii marcă uneori creaţii stereo antecedente, dar ele sînt de
;maio- Consemnări Rentabilitate şi eficienţă socialiste. Deşi problema pa tip, şablon, lipsite de spe talia lui Ovidiu care, după
teascâ. re simplă, ea totuşi nu se ce a uimit Roma, după cum
tă“. cific şi autenticitate. In aces
Să pornim ele la un a culturii în genera! — seş'te asemenea rentabili rezolvă cu uşurinţă, dovadă te condiţii se impune cea de ne uimeşte şi pe noi astăzi,
viitor. repetatele îndemnuri din a doua virtute : reflecţia, ca era demn să vorbească de
esc truism. Un muzeu, incli- se măsoară in impondera tate ? partea secretarului general spre sine ca despre ,,poe
ierent de prolilul său, cslc bilele ioarle complexe ale Nu mă întrebaţi de nu virtute personală a omului
ii ei — o instituţie eficientă prin eiectelor sale educative mele oraşului, căci îl iu al partidului, t o v a r ă ş u l de a gîndi, a interpreta şi tul" aparţinînd universalită
an besc prea mull ca să-l Nicolae Ceauşescu, ca ur ţii şi umanităţii, mai ales în
.»Vlrsta însăşi natura sa, chiar şi nu în primul rînd prin mare a insuficienţei reflec a re-crea ceea ce primeşte
cţie a dacă, uneori, nu e şi ren înălţimea fişicului de mo rostesc în acest context pe calea reflectării naturale. situaţia în care trăia o dra
iceze tabilă din punct de vede nede care se adună Ia in penibil. Nu ştiu nici mă tări a realităţilor sociale in mă a vieţii sale. Motivat a
rt. artă şi, după cum putem fost şi Eminescu să evoce
re financiar. El cslc un trare. car dacă primăria cu pri
tezaur sistematizat de Inlr-un oraş vechi, cu cina u revenit între timp constata cu uşurinţă, in mul destinul geniului poetic ce-l
cultură, care va acţiona venerabile şi brave tradi asupra deciziei sale nău te din producţiile literare. Pyncfc© de reprezenta, căci o făcea în
nba Cele două noţiuni, reflecta
direct sau insidios, mai ţii culturale, există un citoare .şi profund jigni momentul în care întruchipa
curînd sau mai tîrziu, a- excelent Muzeu de etno toare pentru înaltul act rea şi reflecţia, ne introduc vedere 0 culminaţie de conştiinţă,
supra vizitatorului, a Ion grafie şi artă populară. de cultură pc carc-l întru spre înţelegerea şi spre so gîndire şi spiritualitate na
i omică luţionarea problemei.
ştiinţi- ului său de cunoştinţe şi Primăria a ajuns însă la chipează acel muzeu. Poa ţională şi umană.
chiar a prolilului său spi concluzia că nu e renta te că, spre cinstea ei, a Reflectarea este o pro Exemplificarea cazurilor
„Pitie- ritual : aici rezidă adevă bil, în sensul că nu pro revenii. Am istorisit însă prietate fundamentală a rea „Gînditorui", statueta cele
Épiso- ratul rost şi eficienţa mu duce monede. Şi poale că întîmptarea, aşa cum cei lităţii obiective de a se bră de ia Hamangia, repre ilustre nu reprezintă un mo
tiv de intimidare a entuzias
l zeului. Sînt în lume mu într-adevăr nu produce, v.echi istoriseau labulelc : transpune în conştiinţa omu zentând admiraţia şi cultul mului creaţiei, ci un prilej
î de zee celebre, unde preţul căci rostul său e să pro venind vorba de rentabi lui. Datorită acestei proprie pentru efortul profund de
ite biletului de intrare este ducă idei, sentimente şi litate .şi eficienţă în cul tăţi, omul, prin conştiinţa sa, gîndire, cu tradiţie multimi de reflecţie, de meditare a-
destul de sever pentru tu noi cunoştinţe. Dar pri tură, are şi povestea asta ia act şi devine conştient de lenară pe teritoriul ţării supra subiectelor adecvate
ristul de tind. Ele şt-au măria, o perind cu noţiuni adevărată un lîlc al ei. totalitatea lucrurilor ce-l în noastre, desigur, ne obligă. nivelului personal de compe
rezervat însă o zi pe săp- contabiliceşti într-urr do Cum l-am putea rezuma conjoară, de totalitatea si Istoriceşte vorbind, n-avem tenţă şi autoritate de gîndi
tămînă, cînd intrarea e meniu ai spiritului, a de alliel decît prin cuvintele tuaţiilor ce le trăieşte şi de ce ne plînge, deoarece re. Devenind conştienţi de
liberă şi cînd înregistrea cis să-i „rentabilizeze“ străbunilor noştri, care chiar de sine însuşi. Diferen literatura noastră confirmă cele două situaţii deosebi
ză adevăratele lor recor prin instalarea în incinta n-aveau muzee, nu prea ţa dintre omul obişnuit şi un conţinut filosofic, prin me te : de procesul reflectării şi
>6 1511- muzeului a unor... Ghi ştiau de rentabilitate şi creatorul de literatură con de efortul reflecţiei, începă
>/rtcer- duri de vizitatori şi de e- stă in gradul sporit de re ditaţii, epistole, poeme şi ro
ilitatea iicienţă. in aii o locuri, ciţi! Nu puteţi? Cred eficienţă, dar aveau în mane cu dezbateri şi argu torii ca şi consaciaţii îşi pot
00 Ra- muzee nu mai puţin ce şi eu... A unor jocuri me ţelepciune şi bun simţ : ceptivitate a celui din urmă, mentări denotînd profunzime da seama că este natural şi
; 9,30 canice ! Evident, jocurile scump la tărîţe — puincau expresie a unei sensibilităţi necesar de a avea atitudi
; 12,00 lebra menţin în perma de gîndire.
: 13,00 nenţă intrarea liberă pen mecanice sînt rentabile: ei a rîs — şi ieilin la deosebite ce-l caracterizează. Instructive şi mai elocven ne receptivă, de deschidere
Jlagăre tru străini şi localnici toţi cei refuzaţi de cultu iăină. Şi uite aşa, e bine Receptivitatea reflectării este largă spre reflectarea a tot
’oneert deopotrivă. Neîndoielnic, ră şi holărîţi să-şi omoa să ştim în orice clipă ca virtutea iniţială şi necesară te sînt, ca de obicei, refe
; 14,00 creatorului autentic, dar nu rinţele la actualitate, in a- ce le oferă realităţile socia
Portret slujite şi de o publicitate re timpul vor lăsa aici cu re e tăriţea şi care luJnu cest sens, ca exemplu pozi
candru inteligentă, eficienţa lor e o generozitate demnă de deşi se pare că, pentru este şi suficientă. le, dar trebuie să fie pru
uregis- maximă, iar acesta c lu cauze mai nobile grămezi unii, lucrul nu-i tocmai Intr-adevăr, nu este sufi tiv, demnă evocării este denţi şi reţinuţi în aborda
Grigo- cient ca o operă de artă să „Viaţa ca o pradă" a lui
Clubul crul care interesează aici de monede. Rentabile deci simplu... rea temelor şi problemelor
in de in primul rîrid. Căci efi jocurile, dar nule ca eli- realizeze imagini ale reali Marin Preda, operă de mare ce şi le asumă spre reflec
sonor; cienţa unui muzeu — şi cicnţă: Şi atunci cui iolo- RADU CIOBANU tăţii asemenea celor din
romă- succes, care nu este altceva ţie şi meditaţie. Succesul
scurt ; decît un ansamblu de me
şti de realizării talentului ar de
Bule- ditaţii pe marginea unor în-
Varic- tîmplări reflectate în con pinde, deci, de inspiraţie
Muzi- Viita%uÎ prin reflectarea cit mai ex
20,00 ştiinţa autorului. Valoarea
seară tinsă a realităţilor şi de me
H, Mii" ( um viitorul este un om in carne şi oase specifică a operei constă în
wirolae Sau un copac — rădăcină, tulpină şi flori ditaţie prin reflecţia cit mai
raton ; Omul în revoluţie e firesc relevarea semnificaţiilor deo elevată asupra unor teme
tliilor ; Are paline mări, bătucite sebite, -rezultat al reflecţiei
10 Pa riguros selecţionate.
li Ring Minte pătrunzătoare de comunist pe drumul personale.
tiu de Nedefrişat al secolului Un exemplu negativ apar
stop VICTOR ISAC
Ce tulbură şi limpezeşte apele in matcă.
Ţara are un viitor al ei.
încăperi în care se păstrează
Marile energii...
Chip
Lumea are starea ei de lucru ca paţax
La noi comunismul se numeşte
— se
par şi douăzeci şi trei de milioane Am chipul scrijelit de întrebări
SDOA- IMmintuI rodeşte in aceste cifre
Brazi- clar se aiul cum sună albi cerceii —
il, pe Şi în jurul lor nu ascultaţi cuţitele ideii
der ur- Iradiază o temperatură puternică. ieşiţi-lc cu pieptul în cărări.
ie ring
le fa-
; PE- Comunismul e starea — lini lasă daruri fulgerul seînteii
ţandâ- mai bine spus vigoarea noastră bobi de pojar, coral extras din mări —
Jianu Tinerească
); Ha- spre a vedea intraţi direct la stări
blica) ; De a rezista în pămînt, deasupra şi-n aer nu potriviţi pupila-n locul cheii.
Cu H u Noaptea visăm zidăriile mari cu palma şi mintea
ite de Sudoarea se scurge rîuri,
1-I.I liănile-şi joacă flăcările demne
.CAN : . Hiri-de pe aceste trepte
incito- A,e secolului ţinut cu greutate în friu. ca fixele credinţe pe comori —
r (Lu- uitaţi acasă hainele solemne,
Maria
»ETRI- Comunismul este iubirea noastră pentru conducător
t ari lor El ne iubeşte prin această stare firească şi dreaptă la poarta de metal deschisă-n zori
i ; A- A lumii.
' pen- ne vom îmbogăţi cu multe semne
) ; u- VALERIU BÂRGĂU Cunoscutul taragotist Pera Bulz şi-a reconfirmat talentul albastre şi adinei de muncitori.
şi în actuala ediţie a Festivalului naţional „Cântarea Româ
2a de Şl
niei“. Iată-l in fruntea tarafului din Vaţa de Jos interpre-
r i e) ; nie..............„................................................... ........
lîn fl „Hklodii rw\mi lovo I tv A miCPtll
argint tind melodii populare din Apuseni. MARIN NEGOITÂ
SURA- Foto ARSENIE LAZAR
.ispre- £amma spicaÎui de g,%îu
ŞT1E :
e I-II
Jspre- Nu-i lacrimă curată, cit acest bob de grîu
\GIU- cînd vălure.şte zarea sub crengi subţiri de vînt EUGENIA GROŞII uui“, iată doar cîteva din geniozităţii scenaristice şi cazul de faţă se narează t<
onulul cu litere-nspicate, a dor nestins îmi scriu capitolele acestei cu totul regizorale, „Aventuri din palpitantă poveste de pirate
HA- necesare cărţi. Limbajul ei Marea Nordului“ este o pe rie maritimă) este tocmai
uruluî cei coborîţi în veghe la masa de pămînt. „TAINELE este alert, pigmentat de ta liculă tocmai potrivită sta aceea că faclologia nu poa
Cine CREIERULUI UMAN" lentul narativ al autoarei, giunii estivale. Avind la ba le fi repovestită. Iiineînţeles,
Zbor Nu-i altă bucurie, mai dulce ca a pîinii care încununează ştiinţa cu ză un roman de real succes remarca e valabilă şi aici.
;ură) ; cind intră zorii-n casă aducători de pace „Creierul este un Everest o aură poetică, face lectura al lui -Iaci; Davies, produc Din fericire, pentru că asta
11 lu văd macii vieţuind prin mările luminii ce nu va fi escaladat nici atractivă, iar capitolul despre ţia de anvergură, turnată iu înseamnă prezenţa a două
nă toa- odată...“. „Cine este el şl în lucruri esenţiale pentru un
eşul) ; Şi de Ia grîu privirea, nu mi-o pot întoarce. cotro se îndreaptă ? Cum bun film de aventuri : sus-
Irina ANDREI CAUCAR este alcătuit 2 Care este va pcns-ul Indispensabil şi tur
: Mi- tra primului său ghid ?...“. nura imprevizibilă, de nici
ncito- Interogaţii incitante, aparţi- rezuKînd cel puţin o oră şi
nind nu doar autorilor lor jumătate de deconectare.
Viaţa literară hunedoreană ci întregii noastre civilizaţii. Ci aportul nepreţuit al
La asemenea întrebări cau unor actori de primă mărime
« „Omagiu 60 — Î’.C.R." Dintre întîlnirile scriitori tă să răspundă autoarea creierul arhaic, subconştient urmă cu doi ani, sub sem ca .James Mason. Aulhony
V.
Jcremy
C'lyde,
inconştient,
Amlrew
parapsihologic
Mi-
este volumul recent apă lor cu publicul, semnalăm „Tainelor creierului uman“, şi psihanaliză (acest subiect nătura lui un atu deloc Perkins, Parks şi David Hadi-
mai precis a unei cărţi pen
chael
şi
are
McLaglen,
rut în Editura „Cartea cele două recitaluri de tru noi toţi. Fără să fie cris tratat in mod constructiv, neglijabil în competiţia son, McLaglen ne ghidează
Românească“ şi care, in poezie oferite de Cenaclul pată de un limbaj rigid, dialectic, polemizind cu strinsă pentru întrunirea cu umor sec şi profesiona
de-a
o
lentru tr-o prezentare grafică de „Flacăra“ din Hunedoara relevînd lirică, imaginaţie aceasta Freud), acest capitol, spu sufragiilor publicului : rolul lism in labirintul unei afa
iar
dreptul
e zopţie, cuprinde creaţii viitorilor siderurgişti — e- nu în detrimentul rigorii şi neam, este strălucitor. O principal (s-ar putea spune, ceri stufoase, dindărătul că
reia se zăresc — atit cit se
carte care se re.comaudă tu
i curs literare ale membrilor U- sobrietăţii prudente a ştiin turor. absolut) e interpretat de Ko- permite unui film de aven
iriabil niunii Scriitorilor. Semna levii liceului industrial nr. ţificului, Eugenia Grosu rea EUGEN EVU ger Moore, adică de ex-Si- turi — culisele obscure ale
t mai î, precum şi cursanţilor lizează un larg travaliu în mon Tcmplar. Şi chiar dacă lumii petrolului. Ei bine, a-
i pînă lăm în volum prezenţa lumea fascinantă şi cu totul „Sfîntul“ a dispărut de cestc culise atit cit se văd,
ainînd scriitorilor hunedoreni Xv şcolii interj udeţene de tulburătoare a „istoriei cre „AVENTURI ÎN mult de pe micile noastre declanşează puţină medita
Tern Martinovici, Eugen Evu şi partid. Ha reuşita acestor ierului“, lăstad deschisă car ecrane, aureola pare să pla ţie, ceea ce na-i puţin la o
ii cu- tea acolo unde cititorul de MAREA NORDULUI" neze şi azi deasupra surisu- peliculă, in fond fără pre
grade, Neculai Chirica. e Tot la recitaluri au contribuit şi vine, sigur, prietenul savan tenţii polizanle.
26 şi aceeaşi editură a apărut componenţii grupului foîR tului. „Materia superior or Un film de acţiune, spec lui său şăgalnic. Am susţinut
izolat volumul de reportaje al „Canon". ganizată“, „Dosarele creie tacular prin excelenţă, e- întotdeauna că marea virtu
a ser rului“, „Domenii ale nlmă- laborat din perspectiva in- te a filmelor de aventuri (în AL. COVACI
ii). scriitorului Valeriu Râr-
guu, „Jurnal de uzină“. • Prof. MARCEL LAPTEŞ
