Page 44 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 44
PROLETARI DIN TOATE TARILE.'UNIŢI-VĂJ |
ÎN FAZA REPUBLICANA
Arta hunedoreanâ —
sociÂiMir inepuizabilul potenţial revolliţionate cu profund
reprezentata cu cinste!
creator al artiştilor ama
■ Nivelul calitativ ridicat
tori liunedoreni a lost mesaj patriotic.
OKGWLfltCffM RITULUI tlUOETtftl'l? HUMtPOARA'v ALBiC pus în valoare al participării ioi mafiilor
excelent
în noua evoluţie pe scena noastre pe scenele Tea
CONSILIU LU I P O P tttfl R J tt O ET E ff W finală, desfăşurată sîm- trului d'e stat şi Casei de
bătă şi duminică la Oradea cultură a sindicatelor din
şi Lugoj. Participînd la Oradea au entuziasmat
„republicana“ întrecerii publicul, iar pentru susţi
Anul XXXIII, nr. 7 365 MARŢI, 14 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani dintre formaţiile corale, nătorii liunedoreni bucuria
V de muzică uşoară, lolk, prezenţei meritorii s-a
pop şi rock, estrade, bri transformat în sinceră
Ritmurile dezvoltării patriei găzi artistice, grupuri de mînd’rie. Deschis într-o
interpretare de nota zece
satiră şi umor, cei aproa
cincinalul 1981 — 1935 Energia solară pe 1000 de artişti ama cu impresionante ,,Argu
1
ale
pentru
mente
pace“
tori
dat
liunedoreni
au
utilizată la măsura latentului, serio grupului lolk „Canon“ Rîu Mare-Retezat, atelie
cultură Hune
(Casa d'e
responsabilităţii doara), programul lorma-
PRODUCTIVITATEA MUNCII încălzirea apei zităţii şi aducând 1 într-o LUCIA LICIU rele centrale Haţeg. Dom
pregătirii,
Mirci lucrează la o maşină
interpretare merituoasă te
de frezat şi alezat.
1
!
■ INDUSTRIE Un colectiv de specia mele majore ale artei (Continuare în pag. a 3-a) Foto : VIRGIL ONOIU
lişti de la Exploatarea
minieri Deva, condus
i de ing. Nico-fâe Bogdan)
! directorul- unităţi, a în bătălie gu ZI cu toate
conceput, realizat! şl
pus- în funcţiune uni sis
tem- de captare a ener i
gici solare în vederea forţele
utilizării acesteia la
încălzirea apei menajere Secerişul griului a în tare a griului. în acest să fie transportată operativ
din cîmp la bazele de re
n eeesare lattoratoruitoi ceput şi: se desfăşoară din scop. este necesar ca — cepţie sau magaziile uni
de analize chimice din plin şi în unităţile agricole f'olosindu-se din plin com tăţilor. Pentru a se evita
incintă. Sistemul' de din judeţul nostru-. Intre binele şi celelalte utilaje,
captatorii funcţOnnează primele cooperative agri forţa de muncă — să se' risipa trebuie să se lucreze
ireproşabil încălzi noii zil!- cole care au trecut la' re asigure realizarea unor vi cu masa combinelor cît mai
teze sporite d'e lucru la
coltarea griului se numără
nic circa: 200 litri de j cele de pe lunca. Mureşului seceriş. Ţoale combinele şi jos posibil. în acest fel nu
răniîn spice nerecoltate şi
apă' Iir o temperatură — Şoimuş. Deva-, Slntan- presele de balotat trebuie nelreieratc şi se obţine şi o
d'e 40—60* gradte, satis- d-rei, Turdciş, Pricaş. Orăş- să funcţioneze zi-lumină mai mare cantitate d'e paie.
făcînd’u-se astfel integral fie, Geoagiu, iTia. Gurosada fără întrerupere. Este ne O' mare atenţie trebuie dată
cerinţele laboratorului. Brănişca şi altele — pre cesar să fie asigurate pie eliberării operative a tere
cum şi cele de pe valea sele de schimb şi car nului de paie, executării a-
Lucrarea a fost execu Streiului. Această săptă- buranţii, iar alimentarea ma răturilor, fertilizării terenu
tată de formaţiile de mînă trebuie să fie deci şinilor să se facă în cîmpi lui şi insurninţării culturilor
1
lăcătuşi ale atelierului sivă în acţiunea de recol- Totodată se cere ca- recolta duble.
mecanic conduse de
maistrul Mie Turna.
Funcţionarea ootima a furatului nr. 3-sarcină
obligatorie, ce imolică efort şi tonă organizare
A trebuit să treacă o vizibilă de la o zi la alta, modificări mecanice; reali
perioadă mai mare de timp să dea rezultate pozitive, zate de noi la bandă.
piuă cind inginerul tehno l-am rugat pe inginerul şef — Sesizam- la uri moment
log de la furnalul nr. 3 al uzinei nr. I, losif lacob, dat, de fapt au sesizat
al I.V Căian, Doinei Pes să ne prezinte cîteva din si furnaliştii de Ia Hunedoa
car. să poată afirma : . Da, tuaţiile, stările de fapte care ra, că nu prea există o co
morae bine j cel puţin a- au suportat unele îmbunătă laborare strînsă între furnal
ceasfu perioadă care a trecut ţiri pe ptălforma» acestui o- şi- alte compartimente- de
din cel do al doilea se b-iecliv. producţie din I.V. ălăn.
mestru al anului ne confir — Am reuşit să asigurăm — în sfîrşit şi- „deservi
mă acest lucru. însă, tre o continuitate în mersul rile" furnalului cu agenţi e-
buii» să ir-it că nici de a- furnalului si o constantă a nergetici (aer, abur, aer 0 zi de campanie în C. I). A. S. C, Iii
comprimat, epurarea gazu
dîalogul cXPEBiEnCEi lui), se desfăşoară corespun Folosind din plin timpul iar,, alături,. 100 de porţii neri la trei combine nu
zător. prielnic cooperatorii, me de morcovi aşteaptă să fie sînt de ajuns pentru a
canizatorii, _ specialiştii din
—X-Hd ®T—| — Nu ne-am referiţ în pliviţi. Morcovii sînt o cul asigura respectarea tehno
m irrTiTnni * ,ff7, i i a mod direct lă acestea. To Consiliul unic agroindus tură facultativă pentru logiei de recoltare a griu
tuşi e bine că le-aţi amin trial I'fia- au declanşat cir C.A.P. Brănjşca ? lui ?
ceasta dină n-am putut a- paramelrilor tehnologici, in tit. Ne-ar fi interesat to liotărîre bătălia recoltării O activitate intensă am Ieri seară, în jurul orei
linge valorile parametrilor clus i\ a retetei de încărcare. tuşi colaborarea cu com griului. in Uluit ieri şi pe ogoarele 19, am intilnit o» situaţie
-
proieclaţi, că nu ne-am în Toate acestea se datorează partimentul mecanic. I-a C.A.P . Brănişca for C.A.P. Bretea Mureşană. de necrezut. Deşi este
cadrat în consumuri şi in îmbunătăţirii aprovizionării — A'cest lucru nu e re maţia de recoltare se aflai S-a lucrat cu 3 combine amenajată o tabără de
indicatorii de calitate ai tehnico-materiale cu aglo zolvat pe deplin. Nu pentru ieri la terenurile din la recoltatul griului în ur vară, cu un adăpost co
fontei. Au rămas să ne gre merat. cocs şi calcar. Este că< la nivel de mecanic şef Rovina, aparţinind' I.A.S. ma- cărora» două' prese respunzător, vacile se în
veze activitatea cam ace aici loctil şi cazul să pre ('ing: Candin Trifan) nu am Mintia. Combinele erau strîngeau şi balotau paiele. torceau de la păşune la
leaşi probleme (de proiec cizez că şi la aglomerato- fi ajutaţi, ci pentru că în urmate de presele de ba T ransport'ul băieţilor se grajduri. Deci, o „navetă“.
tare şi de construcţie rul Călănului. un alt obiec atelierele mecanice capaci lotat, după cave s-a trecut efectua în flux eu un Nici acum nu se înţelege
prezentate de noi intr-un tiv nou, în perioada Ia care tatea de deservire la nive la pregătirea- terenului camion şi dbuă. remorci, că toate aceste plimbări
„dialog" anterior). ne referim (sfîrşltul primu lul' întreprinderii este insu pentru semănatul culturi în mijlbcui cooperatorilor scad producţia do lapte ?
Totuşi atingerea’ parame lui semestru, începutul ce ficientă... lor duble. Din cele IBS ha în frunte cu preşedintele I-a C.A.P. Burjuc, la
—
Ea care se mai a-
trilor proiectaţi, îmbunătă lui de al doilea), s-a produs daugă faptul că furnalul nu semănate cu grîu la C.A.P. C.A.P., loan Hui, se afla recoltatul griului din ţari
ţirea calităţii fontei, redu mai mult aglomerat, semn are- un atelier mecanic al Brănişca. 50 au fost deja Aurel Mariş. vicepreşedin na Dobrii, două- combine şi
cerea consumurilor speci că şi acolo s-au petrecut săui, nu există maşini de recoltate, urmînd ca- în te al biroului executiv al prese de balotat se aflau
următoarele 2—3 zile să se
Consiliului .popular al co
unele schimbări în bine.
fice, funcţionarea în condi Dacă maşina do turnat fontă prelucrare operativă'. încheie recoltatul de pe m-unei Ilia. în lan. supravegheate de
ţii optime sînt sarcini o- pe bandă a fost considerată — Constructorul (I.G.SîH;), întreaga suprafaţă. inginera Mari a Neculai.
bligatorii, ce implică efor un Ioc îngust în procesul lă predarea obiectivului nu Deplasîndu-ne la tarlaua Concomitent se transpor
Este bine că se acordă
turi şi bună organizare tehnologic, acum într-o mare avea finalizat acest atelier atenţia cuvenită- secerişu unde se recolta griul am tau paiel'e şi finul la bri
Pentru că nu s-a prea măsură am reuşit să-l în şi nici- acurn. lui' griului. Rău este că intilnit o situaţie inadmi gada din Tisa. Pînă în
bătut pasul pe loc la furnal, lăturăm prin punerea în la ferma zootehnică din sibilă. în urma combinei, prezent, din cele 70 de
pentru că asistenţa tehnică funcţiune a instalaţiei de DORIN CORPADE Brănişca dezordinea e des miriştea era foarte înaltă, ha- cu grîu aflat în cultură
întrebaţi fiind de ce se
acordată de furnaliştii hu- preparare a emulsiei re tul de mare (intrarea în abat de la tehnologia de au fost recoltate 50.
Este de datoria Consi
nedoreni a început să fio fractare cit şi prin unele (Continuare în pag. a 2-a) fermă se face prin padoc) recoltare, ing. Valentin liului unic agroindustrial
Ciobanu, şeful formaţiei Plia-, a conducerilor şi spe
de recoltări numit în a- cialiştilor din unităţile
roamă S Ui nea n DONATORI capacitate (100 tone) pentru ţinute de pionierii' Cristian J ceastă muncă de C.U.A.S.C.
ONORIFICI. La îndemnul furaje. Acest obiectiv csle Nicoară şi; respectiv, Viorel , subordonate să asigure fo
comisiei comunale de Cruce opera harnicului' colectiv de Marton, ambii de la Casa Ilia şi. inginera şefă a losirea din plin a zilei
roşie din Vata de Jos, la întreprinderea do utilaj pionierilor si şoimilor patriei ' C.A.P., N-ieuliţa Beldeanu, lumină- la recoltatul griu
planul de donări de terasier, îmbunătăţiri fun Dfeva. a; PARAŞUTISM. Astăzi. J lui, pentru a asigura în
a LANSARE DE CARTE. sînge a fost realizat şi de ciare şi' execuţie în construc dfe la orele IX, pe aerodromul au motivat că- se proce
Librăria „I 1 . Biulai Deleanu“ păşit, loialul celor care au de la- Săuleşti—Deva se va * dează în acest mod' datorită cheierea acestuia în câteva
din Orăştie a găzduit lan semnai acest act' umanitar ţii Deva. bi DISTINCŢII. îl», desfăşura faza judeţeană a . gradului mare de îmburuie- zile.
sarea cărţii (postume) „Timp însumind cifra de 100. Prin cadrul etapei finale a campio concursului de paraşutism I
scufundat“ a scriitorului liu- tre eei care s-au situat în natului naţional de aeromo- din- cadrul 1 Daciadei* Goncu- J nare a culturii, în faţa Totodată, se impun mă
nedorcan Dominic Stanca. fruntea acestei acţiuni amin delc pentru pionieri si şcolari, rează elevii şcolii de para- , unei probe practice ordo suri energice pentru strîn-
Prezentarea lucrării şi a tim pe Matei Ilie, Giurgiu desfăşurată la Suliştea Se şutism do Ia Aeroclubul | nate de directorul genera] gerea şi depozitatul fura
vieţii autorului a fost făcută loan, Minodora Suba, Elena biului, locul I şi titlul de „Dacia“ Deva. (M. Chelaru — J al Direcţiei agricole jude jelor, întreţinerea cultu
şi loan Nicoară. (Ioan Viad,
do prof. Mioara Drogoanu, corespondent). ig FINAR campion naţional Ia cate corespondent). ţene s-a dovedit că prin rilor de leglwne, bun-a
criticul literar Ion Vartic, PENTRU FURAJE DE MARE goria aeromodfele captive de
pro fi Petru Baciu, Cornel acrobaţie şi „Diploma juriu coborîrea meselor combi îngrijire şi furajare a ani
CAPACITATE. La C.A.P. Sîn- lui pentru cel mai experi
Mihăilă. precum şi de solia tandrei a fost realizat şi dat în mentat pilot de aeromodele nelor se poate realiza o malelor, mai buna gospo
scriitorului — Sorana Co- funcţiune un finar de mare radioeomandate“ au fost ob- recoltare „la firul ierbii“. dărire a fermelor zooteh
Deci, se poate! Se pune nice.
întrebare» dacă doi ingi TIBERIU 1STRATE
