Page 45 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIAMSP

Forme şl modalităţi multiple şi eficiente pentru

cultivarea atitudini socialiste fată de muncă
9.00 1
10.00 ş
Ac tiv i ta tea pol it ico-i deo- nicire a organizaţiei de derii în muncă a tuturor rului şi alte forme. Săp- 10,10 II
logică şi oultural-educati- p..rtid, acţionează cu cea oamenilor pentru îndepli­ tămînal, la intrarea în 10,30 Ii c.
vă de formare a omului mai mare răspundere în nirea obligaţiilor în pro­ mină, în sala de apel, 10.50 E
nou, cu o înaltă conştiinţă direcţia creşterii rolului ducţie, întăririi ordinii şi minerii sînt informaţi de 11.20 F
IN
socialistă, constituie o la­ propagandei, a tuturor mij­ disciplinei în muncă. către cadre de partid, sin­ 12.05 E
tură inseparabilă a proce­ loacelor politice de masă, De asemenea, în cadrul dicat şi U.T.C., lectori şi n
sului de dezvoltare multi­ pentru îmbunătăţirea şi programelor de activitate propagandişti, cu privire 13.05 T T
10.00
laterală ă societăţii, avînd diversificarea conţinutului sînt cuprinse cele mai im­ la principalele evenimente 10.05 T
drept finalitate educarea activităţilor politico-educa­ portante probleme reieşite politice interne şi interna­ 10.25 ă
oamenilor muncii în spiri­ tive, astfel îneît aceasta din documentele de partid, ţionale, despre mersul în­ cl
tul concepţiei înaintate să contribuie în mai mare din cuvîntările secretaru­ deplinirii planului, starea 1^10 c
despre muncă .şi viaţă, măsură la formarea omu­ lui general al partidului to­ de disciplină, cauzele unor 17,55 IV
Deva.
Maistrul
ti
despre lume şi societate, lui nou, Ia dezvoltarea varăşul Nicolae Ceauşescu, accidente de muncă. cu I.U.T.I.F.P.E.C. Emil Munteanu şi Alexandru Şutu Uăriş împreună 18.20 IV
mecanicii
repa­
executa
Irimic
promovarea neabătută a conştiinţei socialiste şi, pe precum şi din hotărârile Urmărim, de asemenea, rarea unui arbore cotit. 18.50 1
normelor şi principiilor e- această cale, să se asigure plenarelor comitetului ju­ cu maximă atenţie ca ac­ 19.00 1
ticii şi echităţii socialiste, un plus de participare a deţean de partid, ale con­ tivităţile desfăşurate de 19.25 A
19,45 C
asigurarea cadrului optim oamenilor muncii la înde­ siliului judeţean şi muni­ consiliul de educaţie po­ I’
necesar afirmării depline plinirea sarcinilor ce revin cipal ale sindicatelor. Un litică şi cele cultural-spor­ Funcţionarea în condiţii optime d
a personalităţii umane. întreprinderii noastre în ce loc central aici î.l ocupă tive ale casei de cultux-ă 20.05 n c
Pornind de la aceste ce­ priveşte creşterea mai ac­ Cuvântarea tovarăşului să vizeze direct cultivarea z
rinţe de principiu, la ba­ centuată a producţiei de Nicolae Ceauşescu la Con­ unei atitudini înaintate 'a furnalului or. 3 20.25 1
ó
za activităţii de oultivare cărbune cocsificabil. gresul sindicatelor şi Ex­ faţă de muncă, o com­ 22.05 1
a atitudinii socialiste faţă Una din direcţiile prio­ punerea la cel de al II-lea portare demnă în familie
de muncă am aşezat sar­ ritare ale acestei activităţi Congres al consiliilor oa­ şi societate. fUrmare din pag. 1) pe propriile-i picioare. Este
cinile înscrise în Progra­ a fost şi este preocuparea menilor muncii. Avem în Acţionând pentru per­ un semn bun. Oamenii ce
mul partidului, în istori­ pentru îmbunătăţirea sti­ vedere ca în această pe­ fecţionarea mijloacelor şi — Şi de acum încolo deservesc furnalul s-au măi A
cele hotărîri adoptate de lului şi metodelor de mun­ rioadă, după încheierea formelor muncii de culti­ furnalul începe să-şi ceară obişnuit cu acest gigant al
BUC
Congresul al XH-lea al că in conducerea activită­ anului de studiu în învă- vare a unei atitudini îna­ dreptul la o întreţinere me­ Călanului, stăpinesc şi teh­ progra
Partidului Comunist Ro­ ţii politice şi cultural- ţămîntul politico-ideologic, intate faţă de muncă, canică adecvată, la asigu­ nica şi utilajul, dar încă Radioj
mân, precum şi tezele şi educative. în plenarele şi să desfăşurăm o lx>gată comitetul sindicatului, bi­ rarea pieselor de schimb mai există probleme legate presei;
orientările formulate de şedinţele de birou ale co­ activitate educativă. roul său vor manifesta o la remedierea unora dintre de disciplina muncii, de diilor;
9.05 R;
secretarul general al parti­ mitetului sindicatului sînt Ne-arn propus şi ne ocu­ atenţie deosebită pentru acestea. aprovizionarea cu piese de lor; 1(
dului, tovarăşul Nicolae analizate sistematic prin­ păm îndeaproape de asi­ asigurarea unei activităţi —' Pentru ce este mai schimb, aceste lucruri tre­ 10.05 j
Ceauşescu, care a jalonat cipalele probleme ale mun­ gurarea cunoaşterii de că­ important am cerul spriji­ buie avute în vedere în 10,25 .
Mioriţi
cu clarviziune ştiinţifică cii politico-ideologice şi tre fiecare om al muncii unitare, în care toate la­ nul celor de la Hunedoa­ perioada imediat următoare, ştiri;
turile muncii sindicale să
direcţiile' de acţiune în cultural-educative menite a documentelor şi hotărâ­ ra. Ne-au ajutat şi de a- pentru că dacă nu se inter­ Caţjrel
vederea creşterii continue să ducă la realizarea sar­ rilor de partid şi de stat, fíe subordonate realizării ceastă dată. Sînt deja în vine cu promptitudine tot ră ha-
publici
a eficienţei muncii educa­ cinilor de plan. a legislaţiei în vigoare, integrale a sarcinilor de lucru cîteva uiilaje „cheie" ce s-n făcut bine pe plat­ tic ştii
tive. Acestei preocupări sub­ folosind în acest scop in­ plan. pentru furnal: maşina de forma noului furnal riscă zicală
în această perspectivă ordonăm cu regularitate formările politice, munca IOAN STOi astupat şi clapele atmosfe­ să ajungă iar în... starea 12,45 C
De la
comitetul sindicatului de acţiunile consacrate spri­ de la om la om, propa­ preşedintele comitetului rice. iniţială, adică agregatul în curioşi
la întreprinderea minieră jinirii brigăzilor rămase ganda vizuală şi auditivă, sindicatului de la Deci, în concluzie, furna­ loc să producă fontă, să nai; ]
Urioani, sub directa îndru- în urmă, întăririi răspun- dezbaterile, zilele brigadie- I.M. Uricani lul a început să funcţioneze dea... dureri de cap. nomic<
ale r
ne.şli;
lui; 17
17.05 R
Pe drumul cel mai scurt, în linie dreaptă lor; 1
ale mi
rii; 20
tului j
Măsura hărniciei oame­ deşi trecuse de orele 13. colectivul serelor de la ha şi se bucură dc o bine­ cert d
21,00 E
nilor din agricultură o dau încă nu venise nimeni să Sîntandrei, condus de ing. meritată faimă. „în acest Român
faptele, rezultatele care se ridice cele 45 lăzi cu mor­ Ioan Dărăbanţ. Acest har­ an — ne spunea ing. Zo- conteir
exprimă in tonele de pro­ covi recoltaţi in după-a- nic şi priceput colectiv de rica Nieula, şefa fermei găre î
duse livrate la fondul de miaza zilei precedente. legumicultori, din landuri­ horticole — avem in plan într-o
stop n:
stat pentru buna aprovi­ Nu-i de mirare deci că se le căruia se evidenţiază o producţie de legume în
zionare a populaţiei. Le­ mai în timp lă ca uneori muncitoarele Ana Ungu­ valoare de două milioane
gumicultorii din unităţile marfa să ajungă pe piaţă, rean, Maria Muntean, Gra- lei. Din cele 100 ha, 57
de producţie ale judeţului la consumator, cu un as­ ţiana Tebian, Maria Soita, ha le-am plantat cu varză,
— mobilizaţi de îndemnu­ pect comercial jalnic. Tre­ Elisabeta Meszaros, Adria­ 10 ha cu ardei, 20 ha cu
DEV,
rile tovarăşului Nicolae buie mai multă grijă din na Gurguian, Susana Gara, castraveţi, 6 ha cu toma­ nulul
Ceauşescu, secretarul ge­ partea C.L.F. pentru ca le­ Maria Nicoraş şi altele, te". singure
neral al partidului, adre­ gumele să ajungă cit mai şi-au depăşit planul ia Am vizitat grădina. Re­ giul
sate cu prilejul vizitelor de repede — direct — din producţia fizică cu 5—6 to­ colta este foarte frumoasă, I-IUNE3
zează
lucru. în judeţele Gorj şi grădină în unităţile de des­ ne de roşii ; mecanizato­ iar brigadierul Ioan Sin- Piraţii
Conli-anţa — muncesc cu facere, şi de aici în saco­ ri»; Silviu Morar şi Pavel dea .ne spune că acest fapt rurgis*
(Arta. >
hărnicie la întreţinerea şele gospodinelor. Cutiniş. inginerele şefe de se datoreşte efectuării la căsătoi
culturilor, culeg roadele timp a tuturor lucrărilor, PETRC
pământului şi le trimit spre activităţi conştiincioase a grului
pieţele de desfacere. O ac­ Din grădin i, pe pieţele localităţilor- echipelor conduse de Si- Noi cm
(Kcpul
tivitate bună desfăşoară donia Presecan, Letiţia O- fotbali
colectivul fermei legumico­ prean şi Letiţia Goţiu. ral) ;
le a C.A.P. Sîntandrei, Aici a început cu cîteva nieiodi
condus cu .pricepere de tî- La ferma de solarii a A- ferme Aneta Câliman şi zile în urmă recoltarea VULC.
(Lucea
năra ingineră Ana-Maria sociaţiei economice de sfat Viorica Ardean, au reuşit verzei timpurii. S-au livrat taj (IN
Udreseu. Vineri pe ploaie, şi cooperatiste horticole să livreze la fondul dc stat la C.L.F. Ilia peste 12 tone. La ră;
lucrau în grădină la recol­ Deva ~ condusă de mg. peste 1 000 tone de legu­ în grădina C.A.P. Ilia, tuni
MOAS.
tarea verzei şi a morcovi­ Liviu Ardean — se desfă­ me, din care 580 tone to­ 100 ha sînt plantate. . ’. ,v cie
lor Elena Busuioc, Rodica şura o activitate intensă mate, 350 tone castraveţi, cu tomate, varză, castra­ resc);
teanc
Ocolişan, Dorica Neagu, la recoltat şi livrat. Pînă 127 tone alte legume (var­ veţi fasole etc., în total 16 roşie);
I.V. Călău. Echipa de turnă tort-formatori condusă de Ioau Vilma Lăcătuş, Maria Tocu, la orele 13 au fost încăr­ ză, gulii, ardei iute, sala­ închis
Ilu execută operaţia de lor maro a fusului inferior de la sortimente de legume. Şi
Rafila Dobrotă, Lina De­ cate trei autocamioane, ex- tă, conopidă). în total s-au aici culturile arată bine, a iubesc
cilindri. Foto : V. ONOIU meter. Maria Jelar, Bela pediindu-se spre pieţele livrat peste plan mai mult început recoltarea şi livra­ GIU-B
(Casa
Orban şi Gherghe Budeu, din judeţ mai bine de 3 000 de 200 tone legume, din rea verzei timpurii şi gu- Vedere
iar transportul recoltei îl kg ardei gras, iar pînă care 100 tone roşii. în lioarelor. (Popul
de la
făcea Ernest Kelton. Tot seara urmau să mai fie săptămînă trecută s-au li­ Şi Ia C.A.P. Lăpuşnic a Domni
aici muncesc cu hărnicie expediate încă 2 000 kg. A- vrat pentru piaţă 36 tone început recoltarea şi livra­ (Casa
\ Evidenţa... tinerii Aurel Buţ şi Ioan ceastă unitate a livrat la roşii, 40 tone castraveţi şi rea verzei de vară, trimi- EI A:
Ţîrlea, elevi la o şcoală fondul de stat 150 tone le­ 8 tone alte legume. Con­ ţîndu-se pe piaţă pînă a- lacrim
Vom
tntr-unul clin birourile profesională de meserii din gume, din care 25 tone tribuţia acestui colectiv la cum 5 tone. Culturile ara­ (Lumi)
conducerii i.U.T.l.F.P.E.C. Sălaj. roşii şi 32 tone castraveţi. aprovizionarea populaţiei tă bine, doar cea de ardei
Deva (Întreprinderea de Din această fermă de 100 Numai în această săptămâ­ judeţului este deosebită şi nu prea, deoarece, din SĂ­
uiilaje terasiere pentru curente şi locul unde se ha au fost expediate pe nă s-au livrat pentru piaţă dorinţa sa este să şi-o spo­ cauza aplicării necorespun­
îmbunătăţiri funciare, pro­ eieclucază ele. piaţă 140 tone legume, din 8 tone roşii şl 12 tone ar­ rească şi mai mult în vii­ zătoare a erbicidului de
iectare şi execuţie in La ce ajută loalo a- care în această săptămînă dei, onorîndu-se obligaţii­ tor. Strădania şi întrecerea către formaţia de chimiza­ REZI
ceslca ? La evidenta pre­ 17 400 legături de morcovi le înscrise în graficul sta­ pentru autodepăşire are
construcţii), pe un perete re a S.M.A. Dobra. au LOTO
curat, ne-a atras atenţia cisă, zilnică, a întregu­ (5 tone), 2 000 kg varză, bilit. aici o expresie concretă în fost calamitate circa 2 ha 1981 ;
Extr:
kart„ judeţului nostru, lui parc do utilaje al uni­ precum şi cîteva mii kilo- O contribuţie deosebită rezultatele muncii. cu ardei. Extr
punctată cu buline de di- tăţii în perimetrul jude­ gr ime de cartofi. în gene­ la aprovizionarea populaţi­ Grădina de legume a N. BADIU 58. 9.
ţului, Ia operativ Hulea de­ ral, C.L.F. preia la timp ei judeţului nostru cu le­ C.A.P, Dobra se întin­ Extr
terite culori. Pe multe clin plasării lor în funcţie de legumele. Numai că vineri, gume proaspete şi-o aduce de pe o suprafaţă de 100 T. BONDOR 28. 74.
buline este înscris un nu­ Fom
me şi m indicativ. Indica­ urgenta şi importanţa a- densităţii şi a procentului lei.
tivul este al unui anume lip numitor lucrări, la produc­ între urgenţele acestei Urgent© ol@ sâptămînii
■ic utilaj, iar numele — tivitate -şi eficientă spo­ săplămîni se află, la loc de grăsime. Penlru a asigura
1/ celui ce-l deserveşte. rită a activităţii întreprin­ de frunte, pe agenda celor creşterea producţiei de lapte
derii. ce muncesc pe ogoare şi în agricultură
Interesantă este şi lépen­ alte lucrări de maximă im­ şi livrarea la fondul de
la hârtii, contorm căreia, Ni se pare ingenioasă portanţă şi anume : stat a unor cantităţi spo­ Timi
bulina roşie, de exemplu, şi deosebit de utilă o a- tarea lor. Toate sursele de toată atenţia, iar buna a- rite, este necesar să se a- va fi
variab
reprezintă buldozerul S- semenea evidenţă, mai © Cositul fîneţelor natu­ producere a nutreţurilor provizionare a pieţelor cu averse
USOO, cca mov — buldo­ ales într-o unitate ca rale, strîngerea şi depozi­ sigure vacilor un plus de desear
zerul S-loOO, cea verde — I.U.TJ.F.P.E.G., cu o acti­ tarea furajelor, asigurarea trebuie valorificate inte­ legume şi fructe trebuie a- hrană faţă de ceea ce gă­ va su:
est.
excavatorul S-600, cea vitate complexă şi diversă, bazei furajere fiind o sar­ gral. sigurată zi de zi. sesc pe păşuni — masă Tem
galbenă — excavatorul P- ce se desfăşoară de la un verde sau concentrată. © ii ct
600 ş.a.m.d. cină de prim ordin pentru ® întreţinerea culturilor ® îngrijirea şi furaja­ grade,
xi mă
capăt la celălalt ai jude­ toţi factorii de răspundere. legumicole, recoltarea şi rea animalelor în taberele hrană suplimentară trebuie
Alte buline, de alie ţului. La nivelul comunelor tre­ valorificarea producţiei, pre­ de vară, respectarea pro­ dată şi viţelelor de repro­ l al Peni
culori, atenţionează asu­ Experienţa merită pre­ t buie să fie organizate co­ cum şi realizarea progra­ gramului de activitate sînt ducţie. Trebuie continuate Ic : v
cer
pra stării tehnice a uti- luată. lective care conduc acţiu­ mului la culturile succesi­ cerinţe la ordinea zilei, iar lucrările de modernizare şi averse
producţiei
realizarea
de
laieior; reparaţii capilale. DAN VRÎNCEANU nea de strîngere a furaje­ ve sînt lucrări cărora este îaple trebuie urmărită mi­ amenajare a adăposturilor de deî
teorol
lor, transportul şi clepozi- necesar să li se acorde nuţios, făcîndu-se analiza de animale. eesieo