Page 49 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALI?

Gospodărirea
SESIZĂRI — Concursul nostru
judicioasă a fiecărui !T
RĂSPUNSURI
gram de metal 16,00 T
16,05 T
o „Pentru că inciden­ 16,30 IV
tul şe putea rezolva şi (Urmate din pag. 1) e¡
17.15 A
I AVEŢS CUVIMTOI altfel, i s-a atras atenţia 17,10 Îi
) lucrătorului gestionar să urmă ani s-a căutat ca şl | Paşi spre modernizare IM
cantitatea de şpan rezulta­
rezolve pe viitor aseme­
• Cînd ne-om mutat in blocul 37 din cartierul Micro 18.15 T
\ V din Hunedoara - pe data de 15 mai - cei care am nea cazuri cu mai multă tă să fie cît mai mică. Nu într-o veche secţie 18,25 IV
n
\ avut posturi telefonice la vechile locuinţe am cerut trans­ sensibilitate, în sensul de este vorba de zgîrcenie, ci 18,50 U
b
a încerca el însuşi să a-
de gospodărire.
\ ferul acestora la locuinţele actuale. în 7 iulie insă, Oficiu) peleze la înţelegerea cum­ Bătălia pentru economii Colectivul secţiei „Pig­ tinere conduşi de loan Vi- 19,00 T
municipal de poştă şi telecomunicaţii Hunedoara ne a* ment“, una dintre cele lip şi Gheorghe Curiman. 19,25 A
\ nunţă printr-o adresă că posturile noastre se vor desfiin­ părătorilor, pentru a nu nu si'îrşe.şte aici. Inginera mai vechi secţii de Ia I.C. Li aduc, de asemenea, o 19,45 T
se crea nemulţumiri“. Am Ana Braia ne-a spus că n
la
\ ţa. penţru ca ulterior să se revină asupra aceste! hotărîri. citat clin răspunsul dat urmează să se realizeze în Orăştie, este prezent con­ contribuţie de scamă c/c n
stant cu realizări deosebi­
sarcinilor
realizarea
\ Dar concret nu s-a făcut încă nimic. Rugăm conducerea de conducerea Complexu­ unitate un sector pentru te in viafa Întreprinderii. plan prin promptitudinea d
;i.
debitarea centralizată şi să
\ D.J.P.Tc. să găsească o soluţie pentru a ni se instala lui comercial pentru des­ se amenajeze un depozit Oxidul roşu şi galben arc cu care intervin pentru 21,50 G
facerea produselor agro-
\ totuşi telefoanele. Noi ne angajăm să contribuim la lu­ alimentare Deva, scrisorii pentru materialele refolo- largi Întrebuinţări In diie- remedierea dclecteior ivi­ 22,05 T
rite ramuri ale economici te la amortizor, compre-
crările ce vor trebui executate. (Mihai Rusu, în numele semnate de Solomon Mel- sibile. în aceste condiţii
\ a 11 locatari din blocul 37, cartier Micro V — Hune­ tiş din Şteia. materialele noi din depo­ naţionale. Pigmentul iabri- soare, calcinator, pompe
\ « Sesizării lui Gheor- zitul întreprinderii vor fi cal de chimiştii de la O- sau Ia şnecuritc transpor­
doara). răştie este utilizat in teh­ toare. Mulţi dintre ei, cînd
\ 0 In incinta Spitalului din Hunedoara există un bufet ghe Crişan privind nece­ livrate numai dacă în de­ nologia de preparare a la­ a fost cazul, au rămas
sitatea executării unor pozitul de materiale refo- jpuc:
alimentar la care are acces doar personalul spitalului, reparaţii la blocul C X losibile nu se găsesc re­ curilor şi vopselelor, In peste program pentru a prograi
iar noi, bolnavii, nu avem de unde ne cumpăra cîte ceva. din Hunedoara îi răs­ perele solicitate. construcţii, in ceramică, înlătura delccleie ivite şi Radioji
in industria electrotehnică repune instalaţia în stare
presei;
...Aşadar, la IJvi. Orăştie
\ Rugăm să fim ajutaţi în această problemă. (Un grup de punde consiliul popular gospodărirea judicioasă a pentru fabricarea Icriteior, de iuncţionare în cei mai diilor;
al municipiului. Reţinem
* g5 ÎL
bolnavi, Hunedoara). pentru colorat cauciucul şi scurt timp.
s că în graficul de repara­ metalului este o problemă pentru emailat vase. De curind a tost dată în .>r; IC
• Complexul de creştere şi ingrăşare a mieilor ne ţii curente pe anul 1981 centrală a întregii activi­ 10,05 1
\ creează un mare necaz nouă, locuitorilor străzii loan Cor* al I.G.C.L. Hunedoara —■ tăţi economice, menită să în cadrul colectivului exploatare Încă o linie de popula
sociali:
\ vin din Simeria. După îmbăiatul mieilor, apa murdară fond locativ, este cuprins asigure o valorificare su­ lucrează două categorii omogenizare, ceea ce a trări a
şi acest bloc şi că lucră­ perioară a materiilor pri­ distincte de oameni ai dus la creşterea nivelului Şcolii
\ este aruncată, pur şi simplu pe stradă, poluînd fîntînile şi muncii. Laborantele repre­ calitativ al pigmentului, la Sebeş-
rile de reparaţii vor în­ me, materialelor, este o ca­ zintă o categorie. Activi­ creşterea randamentului de şti
\ împrejurimile. (Vasile Molnar, în numele locuitorilor străzii le sigură pe care se poate pioniei
cepe în prima jumătate a tatea lor are efecte poziti­ instalaţiei şi Ia uşurarea
s loan Corvin din Simeria). trimestrului III a.c. ajunge la rentabilitatea ve in asigurarea bunei muncii operatorilor. Sec­ litieră
latin d
& produselor şi a producţiei. moara
dcsiăşurări a procesului ţia dispune de o tehnolo­
tehnologic. Asliel, printr-o gie de iabricatie moder­ 12,20 O
Circ teci
scrie de operaţiuni şi pro­ nă, toarte bine pusă la 13,Or> D
Prestări de servicii bogate, diversificate be de laborator, cum ar punct, întreaga instalaţie bul in
fi urmărirea concentraţii­ tiind automatizată. Aici îşi jurnal
muncii
lor soluţiilor da suilat şi desiăşoară activitatea me­ nate e
în ianuarie 1977, cînd a data înfiinţării, pînă în Pe lingă lucrări de zidă­ practică a acestor valo­ manen
luat fiinţă Cooperativa luna iunie a.c., numărul rie, azi cooperativa execută roase idei,, volumul bene­ de sodiu, temperaturile la seriaşi de mina întli ca re ron
iosif Şui eu, Ion Teodorcs-
„Constructorul" din Deva secţiilor a crescut la 38, diferite finisaje, tinichige- ficiilor a crescut la 1 300 000 germinare şi reacţie, ran­ cu, Antonie Meda şi alţii. medici
spălă­
reac(ici,
damentul
avea doar 1-1 secţii, (pre­ iar numărul cooperatorilor rie, sculptură şi marmură, lei, cu aproape 1 000 000 lei rile pigmentului, uscarea, Şi în acest an colectivul ştiri; r. .
lici;
ponderent era sectorul con­ la 320. Numai în anii lăcătuşerie, instalaţii ter­ mai mult decît în 1977. In­ umiditatea, conţinutul pro­ de la ,,Pigmenţi" a por­ cu Lai
strucţii), cu circa ICO coo­ 1979—1981 au luat fiinţă un terlocutorii ne-au pus la cotcca
peratori. Sondîndu-se pre­ număr de 16 secţii noi, mice, electrice şi sanitare, dispoziţie şi alte date pri­ dusului Unit In lier, acidi­ nit cu dreptul, înregistrînd rele s<
spiritu
ferinţele populaţiei şi apli- majoritatea cu profil de prefabricate din beton etc. vitoare la realizări pre­ tatea ele., contribuie prin depăşirea lună de lu­ tul raj
cîndu-se în practică sarci­ prestări servicii către popu­ Executînd lucrări de bună cum şi planuri de viitor, ia realizarea unui pigment nă a sarcinilor de plan, ţe som
de calitate. O altă cate­
producţii sporite de oxizi.
nile reieşite din documente­ laţie. Dintre aceslea, de o calitate, respectînd terme­ toate la un loc dovedind gorie distinctă o repre­ IOAN HOMORODEAN oră; 2:
ie; 23,3
le celui de-al Xll-lea Con­ bună apreciere, se bucură nele de execuţie contracta­ că acolo unde există preo­ zi cal n
gres al partidului cu privire cea de zugravi-vopsitori ale te, cooperativa a ajuns să-şi cupare, izbînzile sînt pe zintă mecanicii de intre- muncitor la I.C. Orăştie TIMI
ia diversificarea gamei do cărei servicii sînt mult so­ cîştige clienţi şi în alte ju­ măsura aşteptărilor. mafiile
prestări servicii către popu­ licitate, precum şi cea de deţe. Aşa se face că va­ Dintre cei mulţi care au tatca i
laţie, colectivul acestei u- instalaţii electrice de la Si­ loarea producţiei realizată a pus cu nădejde umărul la Midi grădinari tul, ob
nităţi a reuşit să obţină meria. Dintre noile secţii atins cifra de 25 000 000 lei afirmarea prestigiului uni­ ţiuni ş
troban;
între timp o seamă de rea­ devene mai notăm pe cele cu 14 000 000 lei mai mult tăţii am notat pe Dionisie Şcoala generală din matele. Pe o viţă, de ieri şi
lizări. Pe această temă am de tîmplărie binale, rame decît în anul înfiinţării. Luca, Nagy loan, Micloş Geoagiu se mîndreşte — pildă, am numărat circa vista <
purtat zilele trecute o dis­ ornamentale şi blondei, re­ Demn de remarcat şi fap­ Iosif, Sekey Bella, Eleono- şi pe bună dreptate — 30 de fructe mari, fru­ că ; 19
tecul şi
cuţie cu tînăru] preşedinte paraţii şi instalaţii de în­ tul că sub conducerea or­ ra Lincă, Arcadie Parfenie, cu elevii ei silitori. Insti­ moase. Dacă precizăm că muzică
al cooperativei, Petru Să- călziri centrale, valorifica­ ganizaţiei de partid, comi­ Gheorghe Mălai, Traian tuţia se mîndreşte însă In solarii sînt cultivate că ale;
lişteanu, cu Valeria Jol- rea deşeurilor prin ştanţare tetul executiv al coopera­ Popa şi Grasz loan. Sînt şi cu solariile din curtea circa 800 de fire de to­ cull ăi,o) ]
nea
diş. secretar adjunct cu şi altele. Preocuparea pen­ tivei a pus în aplicare in­ zidari, zugravi, instalatori, şcolii. în frunte cu pro­ mate — ne dăm seama de seri
probleme organizatorice şi tru diversificarea prestărilor dicaţiile conducerii partidu­ lăcătuşi, tâmplari, oameni fesoara de biologie Con­ ce treabă frumoasă au de mi<
cu Achim Nichif, secre­ de servicii către populaţie lui şi statului cu privire la îndrăgostiţi de muncă şi de stantina Rob, şcolarii au făcut copiii. C. Rob apre­ ţiior n
librărie
tar adjunct cu probleme de a dus la creşterea volumu­ folosirea resurselor locale, meseria pe care o profe­ muncit cu multă pasiune cia că din desfacerea
propagandă în comitetul de lui acestui important indi­ realizarea de lucrări prin sează. la săparea pământului, la produselor obţinute în
partid. cator la 5 000 000 lei faţă de utilizarea unor materiale plantat morcovi, pătrun­ solarii se va realiza un fC
Astfel am aflat că de la 1 800 000 în 1977. refolosibile. Prin punerea în GHEORGHE GOSTIAN jel, castraveţi etc., la venit de 10 000 lei. Exem­
întreţinerea culturilor. Re­ plul micilor grădinari din deva
cent, a început recol­ Geoagiu poate fi pildă nulul i
Bătălia pentru grîu tarea morcovilor şi ro­ pentru toţi elevii jude­ sin ger ai
giul
şiilor. Cele mai frumoa­
se dintre toate sînt to­ ţului. HUNED
zează s
Piraţii
Nici o zi pierdută, nici in boli risipit, căsători
rurgisti
(Arta);
PTRO;
grului
Toată recolta cît mai grabnic în hambare! (Rcpubl
Noiemb
fotbaliş
ral) ;
niciodat
(Urmare din pag. 1) loan Bogdan, loan Borodi griului în această săptă- birouri — Carol KosKa, VULCA
şi Andrei loh. Pînă în mînă. delegatul direcţiei agrico­ (Luceai
de sămînţă la magazia şeara zilei de 14 iulie aici le, Ionel Frăţilă, inginerul (Muncit
C.A.P. în urma combine­ se strînsese recolta de pe UNII LA MUNCA, şef al cooperativei, Salvina Şantaj
LA : D
lor, la balotarea paielor o suprafaţă de 135 ha din ALŢII LA UMBRA Ormindean, contabil aju­ toresc) ;
lucrau Horea Cuteanu şi cele 300 ha cultivate. La tor, loan Homorodean, e- proape
goste (
Aurel Tamşa, iar baloţii Cristur lucrau la seceriş în această săptămînă s-a conomist la A.E.I. Bobîlna, CÂNI:
erau scoşi la capătul tarla­ Ioachim Moldovan şi Zoltan trecut şi se lucrează in­ Elena Filip, economist la Noiemb
lelor cu tîrîşurile, iar de Mate, la Banpotoc — loan tens, folosindu-se din plin ferma zootehnică, Teodor un t-
aici se încărcau într-o re­ Pescar şl Sav Octavian, la capacitatea combinelor, Ia Damian, şeful fermei zoo­ (Steaua
ZA: Ve
morcă şi se transportau la Popeşti — Emil Suciu şi recoltarea griului şi la tehnice, Eugen Vlădău, şe­ dă (Mi
depozitul de furaje. Pe Gheorghe Doru, iar la C.A.P. Rapoltu Mare. Toţi ful circumscripţiei veteri­ Circuit
suprafeţele de unde s-au C.A.P. Leşnic — Lucian cei trei combinieri — Ni­ nare, Octavian Crişan, de Fugi, ti
scos baloţii, am întîl- Bobar şi Aurel Cătălina. colae Gligor, loan Gordea la A.D.A.S., iar afară, pe GEOAG
l{i Vene
o bancă la umbră, şedea
— în consiliul nostru —
nit mulţi cooperatori în­ ne spunea ing. Inoeenţiu şi ioniţă Adam — muncind ajutorul şefului de post ră); HA
din zori şi pînă-n noapte,
tre care loan Păcurar, Tetea, directorul S.M.A. reuşesc să recolteze fie­ G. Demeter. Aveau şi pa­ mansarc
BRAZI
Dumitru Tovie, Andronic care cîte 30 tone de grîu ză... Iată cum înţeleg unii LAN :
— avem strînsă recolta de Wilko
Păcurar, Nicolae Tă- grîu de pe aproape 600 ha pe zi. Inginerul şef al să-şi facă datoria. Cei a- SEMERI
de în 3;
niaş, Avei Gabor, Petru din cele 1 284 ha aflate în C.A.P., Cornel Tărăpoancă, mintiţi au fost trimişi să HjIa : î
cultură; s-au balotat paiele şi Luca Oancea, şeful sec­ organizeze şi să coordone­
Dubar şi alţii care, în par­ ele pe 788 ha şi s-au elibe­ ţiei de mecanizare, asigu­ ze activitatea în campanie, nouă (L
te. strîngeau cu greblele ră reglarea şi buna func- n.u să stea la taifas, lăsînd
rat 633 ha (la aceste lu­
paiele rămase. Tot în ţionare^'a combinelor ea ©a secerişul griului să se
crări intră în calcul şi su­
parte va fi cosită şi miriş­ nici un bob să nu se piar­ desfăşoare anapoda, ea şi
prafeţele de pe care s-a dă. Tot aici, la datorie se
tea. Iată un exemplu bun recoltat orzul). De aseme­ afla şi Mircea Lăsconi, celelalte lucrări (balotarea Timpu
de urmat. Fiecare unitate nea. s-au făcut arături şi trimis de judeţ să ajute paielor, eliberarea terenu­ ziua de
lui, arăturile, însămînţarea
me căld
are în acest fel posibili- pregătirea terenului pe la buna organizare şi des­ culturilor duble, transpor­ ral inst.
ta tea să-şi asigure un sur­ mai bine de 550 ha, s-au făşurare a muncii. tul recoltei, strângerea fu­ riabil. \
ploaie
La C.A.P. Bobîlna, uni­
descărcă
plus de furaje şi paie. însâmînţat cu culturi du­ tate vecină cu Rapoltu rajelor). va sufli
In lanurile C.A.P. Deva ble 455 fia din 480 plani­ Mare, în timp ce doi cara­ Organele comunale de eu intei
lucrau la recoltarea griu­ ficate şi toate cele 30 ha binieri se chinuiau la se­ partid şi de stat trebuie să re vor
60—00 Iz
vegheze ca fiecare om să
lui cu multă sîrguinţă Au- cu legume planificate. ceriş într-un lan în care sudic. i
grîul nu prea se deosebea
cuprinsă
gustin Olaru. Petru Gavri- Toate forţele din consiliul de buruieni, la sediul fie la postul său şi să-şi 31 de i
lă, loan Noghiş, Nicolae nostru sînt mobilizate şi CA..P. se aflau adunaţi în­ îndeplinească zi de si atri­ nu Boabele de grîu aîut spună minutele lucrate de Tărăpoancă, între 13
ca
aslă-toam-
teorolog
buţiile pe care le are în
inginerul
încoace
pare
să
Cornel
—
Lupuţ şi Gavrilâ Mitican. acţionează cu hotărîre tr-un birou — unii stînd de la C.A.P. Rapoltu Mare. Feto t V. ONOIU Ţuţurlga
¿ar la balotarea paielor pentru a încheia secerişul pe scaune, alţii cocoţaţi pe campania de vară.