Page 5 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 5
Pag. 2 DRUMUL SOCU
Documentele Congresului consiliilor oamenilor Simpozion:
Ziua verde a cartofului 66 B'EI
9?
9,01»—iV,. °r
Ieri a început la Deva loc dezbateri privind teh 11.00 Rom
simpozionul „Ziua v e r d e nicile .şi tehnologiile cultu
(Urmare din pag 1) la cerinţele formulate pen trei complexe mecanizate abataj să nu fie scos din Mar?
tru întreaga economie de aflate în funcţie, şefii de exploatare pînă nu este ■a cartofului“, organizat de rii cartofului, extinderea Relu
piso<
către tovarăşul Nicolae brigadă Titu Teacenco, predat „la cheie“' altul, Ministerul Agriculturii şi celor măi valoroase soiuri, 12.00 Omu
zaţi de îndemnurile secre Ceausescu, comuniştii, oa Francisc Fazalcaş şi Nico dotat tot cu complex. Mă Industriei Alimentare, ma mecanizarea lucrărilor, 12.20 Trib
r
tarului general, chiar din menii muncii din cadrul lae Andraşic urmăresc în sura ne avantajează foarte nifestare care se află la a combaterea bolilor şi dău 12,45 Tcle:
zilele Congresului, ne-am şantierului nostru au în deaproape funcţionarea în mult atît în eliminarea V-a ediţie. Gazdele mani nătorilor, precum şi distru 10.00 Teni
te d
reconsiderat activitatea pe cheiat primele 6 luni din plin a tuturor utilajelor, timpilor morţi in folosi festării din anul acesta sânt. gerea pe cale chimică a simp
fluxurile de producţie şi actualul an şi cincinal cu astfel incit să obţină ma rea utilajelor de mare ca judeţele Hunedoara, şi Al buruienilor. tur m
de li
am pus în valoare noi re o depăşire de 15,5 la sută ximum de randament, cu pacitate, cit şi în realiza ba. La simpozion participă în partea a doua a sim Trazi
zerve interne. Astfel, 'in a producţiei nete, exprima consumuri cit mai reduse rea ritmică a productivi directorii, inginerii şefi şi pozionului, care se desfă 17.20 Muzi
tr-o perioadă foarte scurtă tă în producţie peste plan de energie electrică. tăţii muncii. în vederea alte cadre din institutele şoară azi în judeţul Alba, ÎN JURU
am reuşit să producem su in valoare de circa două O contribuţie esenţială creşterii indicelui de uti şi staţiunile de cercetare se va prezenta programul Tran:
plimentar 100 mc prefabri milioane lei, în condiţiile în creşterea indicelui de lizare, fără îndoială că şi producţie pentru cultu privind organizarea pro Adur
cate. Ne angajăm în con reducerii cu 350 000 lei a utilizare, după cum ne mai avem multe de făcut. ra cartofului, directorii ducţiei şi a înmulţirii car din i
tinuare să lucrăm cu ma costurilor. spunea ing. Zeno Bar, şe Nu întotdeauna dispunem trusturilor horticole din tofului de sămânţa în fie Jiu,
ximă eficienţă, să livrăm Reaucerea consumurilor ful sectorului electrome de piesele de schimb pen toate judeţele ţării culti care judeţ, iar directorii de I
produse de calitate, iar sar materiale, sarcină de bază canic, o au reviziile şi re tru reparaţii, iar în ate vatoare de cartofi. trusturilor horticole Tulcea, Gorj
cinile fizice ale celui de a întregii economii, este şi paraţiile efectuate la timp. lierele proprii acestea nu După cuvântul de deschi Gorj, Dîmboviţa şi Covas- Nico
al treilea trimestru al a- pentru colectivul nostru Pentru ca toate utila pot fi încă executate în dere şi prezentarea progra na vor expune programe secrc
nului să le realizăm cu 10 unul dintre comandamen jele să fie folosite pe totalitate ; schimbările de melor privind organizarea le model ale acestor jude Parti
zile mai devreme“. tele majore ale activităţii, întreaga perioadă prevăzută fronturi mai produc încă şi specializarea producţiei ţe. Rom<
cartofului in unităţile agri
Nicolae Marcu — secre în aceeaşi perioadă au fost este necesară o foarte ri oscilaţii, în sensul că nu cole socialiste din judeţe Actuala ediţie a simpo Repu
tarul comitetului de partid, economisite 3,5 tone ciment guroasă programare în ve se obţin rezultate ma le Hunedoara şi Alba, a zionului prilejuieşte un Rom«
şantierul II, T.C.H.: „Colec şi 4,8 tone oţel beton. derea creării liniei de xime chiar de la intrarea măsurilor pentru extinde dialog fructuos între spe ou Telej
tivul şantierului 2 din ca Comuniştii, u t e c i ş t i i, front. în legătură cu a- lor în funcţiune ; mai a- rea acestei culturi în gos cialiştii din cercetare şi ..9,25 Aetu;
drul T.C.H. Deva a primit membrii de sindicat şi ai ceasta, inginerul şef al în vem necazuri cu ordinea podăriile populaţiei, parti producţie, constituind în a- 19,40 Ora
cu viu interes orientările O.D.U.S. din cadrul şantie treprinderii, Pavel Lueu- si disciplina. Acţionăm însă cipanţii la simpozion au cela.şi timp un util schimb 20.20 Evoll
mint.
date de secretarul gene rului nostru sînt hotărîţi lescu ne spunea : pentru înlăturarea acestor vizitat culturile de cartofi de experienţă privitor la 21,15 Conc
— Realizarea ritmică a
neajunsuri, pentru creşte
ral al partidului, tovarăşul să aplice cu fermitate in sarcinilor de plan presu rea continuă a produc ale C.A.P. Ostrov din Con generalizarea celor mai 22,05 Telej
Nicolae Ceausescu în ex dicaţiile preţioase date de pune, înainte de toate, ţiei de cărbune. Sîntem siliul unic agroindustrial moderne metode şi tehnici
punerea la cel de al H-lea secretarul general al parti menţinerea numărului de hotărîţi să răspundem cu Totesti. Tot aici au. avut de producţie a cartofilor.
Congres al consiliilor oa dului, tovarăşul Nicolae abataje frontale de mare fapte concrete, cu cit mai
menilor muncii. Există în Ceausescu, la Congresul al capacitate în funcţie. A- multe tone de cărbune
acest document de excep II-lea al consiliilor oame cestea sînt cele dotate cu peste plan la chemarea pe tionarul-mandatar al bu
ţională valoare teoretică şi nilor muncii, străduindu-se complexe mecanizate. Pen care a adresat-o tovarăşul fetului din Bretea Mure- dioproftrai
practică o mare bogăţie de să realizeze planul de pro tru a nu avea goluri de Nicolae Ceausescu mineri şană, au înţeles în felul Radiojlirn
idei novatoare, capabile să ducţie pe anul 1981 cu 10 producţie, noi am luat mă lor din Valea Jiului, din lor rentabilizarea comer presei ; 8,
(liilor; îl,0i
determine transformări ra zile mai devreme, trecînd sura ca nici un asemenea întreaga ţară. ţului. Adică au vîndut cu 9.05 Răspi
dicale în gindirea econo încă din trimestrul 111 ® Sacul cu orz. Una e suprapreţ mobilă şi bere. lor; 10,00
mică a oamenilor, 1981 la pregătirea planului să fii om cu judecată, şi Lucrătorii miliţiei n-au 10.05 Gosj
popular;
i Racordîndu-si eforturile pe anul 1982“. alta e să fii om care pus mare preţ pe autocri de muzic.
merge la judecată. Din ce tica celor doi... Ansamblu
FOLOSIREA LA ÎNTREAGA CAPACÍTATE parte a zicalei face parte © Speculă. Calapis A- 11,00 Bule
raun
Prin
tractoristul Groza Vasile gaita, la cei 60 de ani oi ţi tcce si
A UTILAJELOR DIN DOTARE - de la S.M.A. Baia de numără, a venit la Hu 11,20 Avai
PRINCIPALA CALE DE SPORIRE Criş ? Din a doua, deoa nedoara tocmai din Du- Tv. ; 11,35
12,00 Bule
A PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE rece deunăzi a furat un de.ştii Vechi, judeţul Ti Din con ii
nu
sac cu orz de la C.A.P. miş,
apele
pentru
nostru;
Rişca. noastre minerale sau nis nico-ştiinţ
(Urmare din pag. 1) încărcare a maşinilor şi © Parazitism. Aflaţi cai rude, ci pentru a face niuneitore
utilajelor, indicele de uti intr-un lung concediu de speculă cu obiecte de la 3; 15,00
lizare a acestora. De fapt, 10.00 Radii
se corale
treprinderii. Cu o aseme din acest punct de vedere, boală numită lene, Ioncea provenienţă străină. Acum tiu; 16,25
nea dotare, mina Pa- la Paroşeni se observă un Florea. SimLnfi Anton, nu mai face. nizarc in
roşeni are cele mai bune progres evident, indicele Borhina Petre, Oprea ® Lupi, paznici ia stî- Cîntece pi
condiţii de a obţine re de utilizare fiind realizat Constantin, Colceru Ionel nă. Nu erau lupi, ci mo Peter; 16,f
lui; 17,00
zultate maxime in proce la combine de abataj — si Duca Vasile din muni rari la moara de porumb 17,05 Oda
sul de extracţie a cărbu 91,6 la sută (faţă de 89,5 cipiul' Petroşani au fost din llia. Popa Traian, Co- 17,25 Te ai
nelui. plan), la combine de îna condamnaţi pentru trai jan Lucian, Caeeu Ionel tria mea;
20.00 Aton
Datorită activităţii co intare — 89,7 (faţă de 85 parazitar intre 3 si 5 luni si tractoristul Sorea ale muzic
lectivului de mineri, bu la sută), iar la maşini de închisoare, contravenţiona Gheorghe. in ioc să-şi va Buletin di
diocenaolu
nei organizări a muncii, încărcat — 87,9 la sută lă. conform Decretului dă de morărit, au Curat oră; 23,00
I.M. Paroşeni a încheiat (faţă de 79 la sută plan). •53/1970. o mare cantitate de mu le; 23,30—5
prima jumătate a anului După cum se vede, utili © Suprapreţ. Pop Ana, lai. Dar. vorba acelui zical nocti
cu o depăşire a sarcinilor zarea principalelor utilaje gestionara magazinului cin tec: haiducesc : „Dacă
la producţia fizică de a- din subteran este supe Una dintre echipele fruntaşe in întrecerea socialistă dc (383) de mobilă din Lu- furi mălai cu .sacul, mu
proape 10 000 tone de căr rioară prevederilor de plan, la I.V. Călan este cea de curăţat piese turnate condusă de peni şi Oancea loan, ges- sai e să dai de...“. BBbMdSUl
bune. Am luat acest indi ceea ce explică de la sine Aron Stîncioi. Rubricâ realizată cu spn linul
cator pentru că exprimă depăşirile la producţia de Foto : VIRGIL ONOIU Inspectoratului luclatean de inteirie DEVA :
cel mal bine gradul de cărbune. Dealtfel, la cele tria); SOS
Magazinul
_
— O
ÍD — © _ o _ © _ ® __ ( © * _ • _ © _ o _ e — « _ e _ (Grădina i
— & _ © — ®
DOARA: I
lătoare (F
Nici o pauză între recoltatul orzului, eliberare a i m p a r
Fata Morg
vis (Con
THO.ŞAN1:
terenurilor si semănatul culturilor duble! ţi lor (7 >
nale
(Unii
(Republica)
tacolul sp
ural); VI
f (Urmare din pag. 1) ţiei mecanizare, ne asigu — Panfil Fugaciu — mer inginerul loan llorvath, A t la arături. Din spusele culturi duble. Aşa cum nt •nul şi e:
;
teafărul)
ra că pînă la sfârşitul zilei sul lucrărilor. în unităţi-' lucrat pe ea de dimineaţă. lui Nicolae Vancea, ingi declara inginerul Alexan bişnuită (l\
întreaga suprafaţă va fi a- le acestui consiliu, unde A fost nevoie .' nerul şef al S.M.A., am re dru Roşu, directorul S.M.A., NEA: Vin;
fost luate măsuri pentru rată şi însămînţată cu cul au fost recoltate 386 ha, ţinut că s-a trecut la eli cel tirziu duminică, 5 iu (Minerul);
eliberarea urgentă de paie turi duble de toamnă. Tot din cele 506 ha cultivate o BRETEA STREI. Aici, berarea terenului, arături lie, recoltarea orzului va fi aurului
a terenurilor recoltate. Nu de la el am. aflat şi nume cu orz, se dădea ieri bă i-am intîlnit pe mecaniza şi semănat la C.A.P. Sîn- încheiată. NI NOASA:
iubeşti viai
meroşi cooperatori, alţi lu le celor care lucrau. Ei tălia pentru încheierea lu torii Alexandru Panaite şi petru, Sîntămăria-Orlea ş.a. Cu toate acestea, decala UKfCANl:
crători ai satelor s-au aflat sînt mecanizatorii Vasile crărilor. La C.A.P. Rapolt Alexandru Vulc, cu două La C.A.P. Haţeg au şi l'ost jul mare între suprafaţa seriile l-II
La
pe cîmp, la strînsul baloţi- Bob, loan Borodi, Alexan s-a încheiat şi balotatul, la prese de balotat. Stăteau insămînţate ieri primele de pe care s-a recoltat or BRAD: furtuni
lor
lor şi încărcarea în mij dru Olaru, loan Luca, C.A.P. Bobîlna această lu la umbră pe marginea şo hectare cu porumb siloz. zul şi cea eliberată de GURABA 1 .
loacele de transport. Pen Gheorghe Ardeleanu, loan crare continua cu două selei. Dealtfel, cum au re paie sau arată şi însămân trandafiri (
tru a urgenta evacuarea Bogdan, Vasile Ursache, prese. cunoscut cei doi mecani ® UNIREA. Şi aici în cursul ţată cu culturi duble do TIE: Labil
Aventurile
baloţilor din cîmp, au fost Petru Guţu, - loan Apala- lin Lunca Uroiului — mun zatori, pînă la orele 11, zilei de ieri s-a încheiat vedeşte că nu se acţionea — seriile
concentrate la această lu ghie. Dumitru Andreucă şi că responsabilă ! Pe tar n-au făcut mare lucru. Ni secerişul orzului. La strîn ză peste tot, cu toate for GEOAGIU-
crare camionul şi căruţele loan Glăvan. laua „Miele", de 33 ha, s-a colae Iordan, cel ce avea sul paielor au fost mobili ţele. în afara mecanizato de modă 1
cultură);
C.A.P.-ului. cit şi 3 căruţe în acelaşi timp, alte for terminat recoltatul. Cele 4 misiunea să coordoneze zaţi un număr mare de rilor, pe cîmp am intîlnit palidă a d
aflate în proprietatea ce ţe erau concentrate în zo combine au intrat in tar lucrarea, fuma liniştit lin cooperatori şi tot atunci puţini cooperatori. Or, BRAZI: Sc
tăţenilor. gă o grămadă de baloţi. s-a trecut la arături. Au LAN: Sibc
na serelor de la Sîn tan laua „Clin“. „Lucrăm cu tocmai acum prezenţa lor I-II (Cai
drei, pe tarlaua numită patru combine, trei ca Alături, pe terenul coope fost chiar însăminţate 5 ha pe cîmp, la adunatul şi Tentaţia (1
« DEVA. Pe tarlaua mioane şi un tractor. Pînă rativei agricole de produc cu porumb siloz. Ritmul transportul paielor, trebuie RIA: Hanul
„Nadoş' a C.A.P. Deva „Tulpaş“. Se recolta orzul deseară terminăm şi cele ţie lucra o singură maşină trebuie însă grăbit. să se facă simţită. Dar reşul); LLI.
de pe 25 ha cu cinci com
(Lumina);
se lucra în flux conti de balotat, care neavînd nici consiliile de conduce dina de tr
nuu, intr-un ritm susţinut. bine conduse de Avram 12 nectare de aici şi tre sanie împrăştia băieţii pe ® ORĂŞTIE. în consiliul re ale C.A.P., nici primă toresc).
Oprişa, Gavrilă Mititeanu,
Trei prese de balotat eli cem în „Mocearu“ — ne a- toată suprafaţa. Pentru a unic agroindustrial Orăş- riile din acest consiliu
berau terenul de paie. în loan Nodiş, Augustin Ola- sigură inginerul şef al fer se aduna paiele cit mai re tie, din cele 1090 ha culti n-au iniţiat acţiuni de ma
riu şi Petru Gavrilă.
urma lor, şase tractoare e- Alături de mecanizatori mei de la C.A.P. Simeria, pede, conducerea C.A.P. a vate cu orz, pînă ieri s-a %*RE
chipate cu pluguri tăiau se afla Elena Gros, preşe Maria Călăraşu, briga apelat la o grupă de coo strins recolta de pe 760 ha. să la eliberarea terenului
brazda în glie, urmate de diera Emilia Bembea şi peratori şi o remorcă. Ar Au terminat recoltatul fer pentru a putea li arat şi Timpul i
alte două, care discuiau dinta C.A.P. Deva. loan combinerii loan Crişan şi fi fost bine dacă s-ar fi ma nr. 6 din Orăştie a însămînţat. Suprafaţa mică ziua de 2
Trif, de la U.J.C.A.P. şi E-
terenul. în spatele acesto lena Iana. delegata unită Pavel Vinerean. organizat mai multe ase I.A.S. Simeria şi I.C.I.T.B. — doar 65 ha — semănată me l ăcoroc
ra venea mecanizatorul menea echipe, apelindu-se din aceeaşi l o c a l i t a t e , cu culturi duble trebuie să rlabil. Izol
deal şi mu
Nicolae Lupuţ cu semănă ţii. La complexul de vaci şi la atelajele cooperativei determine consiliile popu nala avers^
toarea. Cpncomitent, o e- o SIMERIA. La fermele Bîrcea Mare a I.A.S. Sime şi chiar ale oamenilor din C.A.P. Turdaş şi Com soţite de
chipă termată din 16 oa de la Sîntandrei, de la ria, pe o suprafaţă de 75 sat, în aşa fel incit să se plexul de îngrăşare a ti lare din Orăştie, Turdaş, trice. vinii
meni încărcau si transpor Uroi, pe terenurile coope ha se lucrează cu 3 combi poată trece cit mai repe neretului bovin de la Be- Martin eşti, din celelalte co derat -u ii
Je
poraiv
ne şi o presă de balotat.
tau jaloţii la ferma uni rativelor agricole de pro Aici a fost o pr.oblemă cu de la arat şi semănat. riu. Concomitent au fost ri une să ia de urgenţă nord-vest.
tăţii. Cînd am ajuns noi balotate paiele de pe 435 măsuri pentru impulsiona maxime vo
ducţie şi ale I.A.S. din defectarea presei dar loan tre 20 şi 5
era arat mai mult de ju Consiliul unic agroindus Munteanu a rezolvat-o ra © HAŢEG. La C.A.P., recol ha, a fost eliberat terenul rea eliberării terenului, or cele minim
mătate din cele 35 ha. cit trial Simeria am urmărit pid, cu pricepere. De pe tarea orzului s-a încheiat de pe 260 ha, s-au execu ganizarea aratului în tim grade. (Me
viciu : A r
măsoară tarlaua respectivă. îndeaproape. împreună cu combina nr. 4 a eoborît pe cele 30 ha şi un număr tat arături pe 150 ha, iar pul nopţii şi semănarea
Vasile Călmăţui, şeful sec inginerul şef al consiliului şeful secţiei baza furajeră, de 6 tractoare erau folosi- 65 ha au fost semănate cu culturilor prevăzute.