Page 54 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 54
i' ..
MR. 7 367 © JOI, 16 IULIE 1981
fi
La Institutul de subin- au obţinut, în majoritate, constituie şi o formă de Cu prilejul unei docu nea apucături, să fie traşi precum şi ajutoaiva şefei
gineri din Hunedoara, se note de 9 şi 10. Bravo lor! seminarizare. Buna lor mentări, in urmă cu cîtva la răspundere şi aspru pe de unitate, Dorina Lorincz,
naţional siunea de examene s-a în Acelaşi lucru îl putem desfăşurare a fost condi depsiţi“. Subscriem la cele conform art. 144 din Le
mâniei“ cheiat. S-au făcut bilan afirma si despre -studenţii ţionată de terminarea la timp, la mina Vulcan ni gea 19/1971, cu amendă de
âtaiea s-a relatat un caz care arătate in adunarea gene
•ton „Pu- ţuri şi statistici. Rezulta a căror medie anuală este boratorului de cuptoare, merită supus atenţiei opi rală, însă considerăm ne la f>'Q la 2 000 lei. Au plă
(reluarea tul ? Faţă de sesiunea de de peste 9: Susana Cos- adevărat laborator de cer niei publice. La una din cesar să aducem cîteva tit pe loc cite 250 Ici. Altă
vară din anul trecut, pro tan, An.ica Olar, Tudorel cetare contractuală reali comoletâri care să întă pedeapsă mai gravă nici
or, doi adunările generale a.le or
centul promovabili taţii a Culcea, Dorel Chitidean, zat în proporţie de 90 la ganizaţiei de partid de ia rească cele spuse. că se putea ! Dar vînză-
Iară crescut, iar al notelor de Keszeg Ştefan, Aurel Mi- sută de studenţii de la zi. sectorul VIII, ia punctul La unitatea cu pricina, toareie afirmă că şefa le-a
12,30 - 9 şi 10 s-a dublat. La mai dan, Silye Lorincz — toţi Participarea studenţilor la „Diverse“ din ordinea de în anul trecut, s-a consta spus preţul înainte de p|
directa : multe discipline promova- din anul I şi Ioan Butiul- cercetare, la consultaţii, zi, eîţiva comunişti au a- tat “ delapidare foarte nerea mărfii în vinza:L.
populara bilitatea este de peste 90 că (o singură notă de 9, frecvenţa bună — iată ca rătat unele nereguli ce se mare. Gestionara de atunci Deci. 250 dc lei ! Oare est*,
de vizita ia sută, sau chiar 100 la restul de 10), Ştefan Vasile re au fost premisele unor manifestă la magazinul a- a fost schimbată, urmînd suficient pentru a se lecui
Nicolae sută : tehnologia materia Tripşa, Schuster Gherhart, rezultate frumoase la un ca, după definitivarea cer nişte oameni puşi pe- că
n judeţul lelor şi e c o n o m i e poli Ioan Filip, Mihail Huşanu. examen pe care ei îl con limentar nr. 44 din locali cetărilor de rigoare, să pătuială ? Credem că nu.
tate. Avînd în vedere că
tică la anul I zi ; teh Mariana Homeucă, Szasz sideră greu". Ing. losif la adunare a participat şi tragă consecinţele. în lo-, Ne-am interesat şi la
nologia elaborării fontei, Arpad, Adrian Covrig, Ca- Popa, şef de lucrări, a un secretar al comitetului cui său a fost numită o I.C.S.M. Vulcan, unde este
neţi de tehnologia metalurgică — sian Fugaru, Iuliu Gaşpar, condus cursul de electro orăşenesc de partid, oame altă gestionară. Ana Tres- o organizaţie de partid
iară II zi ; mecanică, rezistenţa Ioan Marius Nicula — din tian, cu sarcina expresă puternică, ce măsuri au
glob tehnică la anul 1 electro nii care au ridicat proble
enei lirice materialelor şi organe de anul II. mecanici seral. La examen ma unităţii în cauză au de a face ordine la uni fost luate pentru a preven:
maşini — II seral uzinal ; Despre rezultatele bune adus argumente concrete, tate, de a pune lucrurile asemenea practici. Aş
alâ tehnologia elaborării fon a avut o promovabilitate la punct. Cum au fost pu Nici nu s-a sinchisit nimen
îate la obiectul cuptoare meta pe care le inserăm si in
tei, metalografie — II se lurgice, obţinute de stu de 100 la sută. Explicaţia? rîndurile de faţă, ele fiind se lucrurile la punct, am să întreprindă ceva. lni;>-
lui ral institut; electrotehnică, denţii anului II, ne-a vor „S-au prezentat bine. Dacă dealtfel consemnate şl în văzut si noi cu prilejul u- bat la puţin timp după a-
ui „Crişul topografie — I seral insti nui raid, efectuat înaintea ceea, tovarăşul Marin la-
rile şi o- bit ing. Laurean Mînea, a- avem în vedere timpul pe procesul verbal. Gheorghe cob, secretarul organ i zaţ iei
ii tut; tehnologia elaborării sistent : „Anul acesta stu Buţă, şef de brigadă: „Fac evenimentului de care ne
vale oţelului, tehnologia elabo denţii au avut editate care-1 au la dispoziţie, re parte dintr-o echipă de ocupăm, cînd am găsit nu de partid, ne spunea că „a
rării fontei — III seral u- cursurile şi lucrurile de la zultatele sînt frumoase. control al oamenilor mun meroase produse dosite, auzit ceva de acest caz,
zinal; fundaţii şi procedee borator, ultimele fiind Din 30 de studenţi, 18 au cii şi ia alimentara 44 de refuzul de a pune marfa în dar au aşteptat să fie se
de fundare, construcţii be foarte importante întrucît luat note de 7 şi peste 7“. nenumărate ori am găsit vînzare la intervenţia e- sizaţi de miliţie“ (? !).
ton armat — III seral in nerealizarea lor nu le per marfă dosită. De aseme chipeî de control al oame Drept să spunem, la o a-
stitut etc. La electronică mite prezentarea Ia exa Toate acestea fac cinste nea, recent am constatat nilor muncii. Mai aflăm, semenea replică nici c-ă ne
6,00 Radio- industrială, tehnologia ma mene şi, pentru că în ca studenţilor şi, evident, ca că s-au vîndut peşte şi acum, în plus, cum se aşteptam ! Motiv pentru
eţii ; 7,00 terialelor şi la metalogra drul acestora se tratează drelor didactice de la I.S. măsline Ia suprapreţ". practică fără pic de ruşi care, deşi a trecui ceva
00 Revista probleme mai dificile, ele ne, vînzarea cu suprapreţ. timp de atunci, cerem Di
‘nil melo- fie, studenţii anului II zi Hunedoara — prilej de Tănase Potra : „Am cum
n de ştiri; părat peşte cu 21 lei kg, în ziua cu pricina, or recţiei comerciale a jude
tscultători- satisfacţie, bilet de libe în loc de 13,50 lei şi măsli ganele de miliţie au fost ţului Hunedoara să între
de ştiri; ră trecere spre bucuriile prindă cît mai repede po
vale; 10,35 ne cu 27, în loc de 24 lei, sesizate că aceeaşi marfă
1 de tine- Deviza noastră-nici un produs vacanţei de vară. cît era în realitate“. Emil se vinde ou preţuri diferi sibil o cercetare la acest
Festivalu- Neiega : „Acei lucrători te faţă de alte magazine. magazin, să găsească ade
„C Sntarea De fapt, în momentul pri văratul vinovat, chiar şi
Buletin de VIORICA ROMAN din comerţ care au aseme-
:e popu- sub indicii calitativi admişi mirii mărfii, în magazin pentru alte abateri — as
mpremieră se afla pentru un control pectul nefiind singular —
buletin de tanţi de frunte ai mişcării obişnuit şi tovarăşa Maria şi să se facă odată lumi
ii din co- (Ormore din pag. 1) în producţia de fontă de muncitoreşti“ ; in satele a-
i nostru ; primă fuziune. parţinătoare comunei, Biblio Iuga, secretar al comitetu nă în cazul acestui maga
inico-ştiin- alta, cui şi ce răspunderi Dar în domeniul calită teca judeţeană organizează lui orăşenesc de partid, zin. Iar pentru Comite
î de pace; prezentarea cărţii „Filimon care s-a interesat de preţ. tul orăşenesc de partid
3; 15,00 materiale sau morale îi ţii produselor mai există Sîrbu“ de Gheorghe Bodea ;
16,00 Ra- revin. Sigur, există şi con şi la noi neajunsuri pe • A ieşit de sul) tipar şi pionierii de la şcoala ge „24 măslinele şi 13,50 peş Vulcan sugerăm ideea de
întece pa- trolul — din partea perso oare trebuie să le înlătu a fost difuzată la toate or nerală din centrul de comu tele" — i s-a spus. Totuşi, a instrui mai temeinic bi
Cehnică şi ganizaţiile de partid din ju nă vor susţine un recital de în vînzare au fost puse cu roul organizaţiei de partid
rri cultură ; nalului de la comparti răm cît mai grabnic, să deţ „Tribuna muncii de poezie patriotică intitulat
Icloric cu mentul C.T.C. pe întreprin realizăm numai produse partid“ nr. Z, din acest an. „Pionier, iubeşte-ţi ţara !“ • alt preţ, cel arătat la în de la l.C.S. Mixtă Vulcan
fi Ion Să dere sau de către lucrăto de calitate superioară, la Editată de Secţia propagan In laboratorul de electro ceputul acestor rînduri. cu sarcinile şi competenţe
li medicu- dă a Comitetului judeţean tehnică ai liceului industrial Bineînţeles, organele de le pe care le are în ase
i de ştiri; rii din secţii care au ase nivelul dotărilor tehnice, Hunedoara al P.C.R., broşu nr. 3, Badioteieviziunea ro
române ; menea atribuţii — pe faze al cerinţelor beneficiari ra cuprinde materiale, arti mână, în colaborare cn miliţie au intervenit, au menea împrejurări, deşi
i te cînt, de execuţie şi pe produ lor. In acest sens sînt ne cole şi rubrici care vin in M.E.I., realizează un ciclu de fost amendate cele două credem că sînt cunoscute.
igram mu* ajutorul activiştilor de lecţii cuprinzind lucrări de vînzătoare — Elena Caş
serii; 20,00 sul final, se iau măsuri cesare noi măsuri de or partid şl agitatorilor, al lec laborator in domeniul elec
uccese ale imediate acolo unde este din tehnic şi organizatoric torilor şi propagandiştilor, trotehnic cn grad diferit de caval şi Cornelia Tecuş —, C. IOVĂNESCU
21,00 Bule- cazul. în vederea asigurării con al tuturor celor care desfă complexitate, care vor fi
5 Radioce- diţiilor optime de fabrica şoară acţiuni politico-educa prezentate in cadrul emisiu
intr-o oră; Ca urmare a preocupă tive şi organizatorice de nii „Tcleşcoală“. • „Impli Stabilitul—-un nou material termoizoîator
muzicale ; rilor şi măsurilor între ţie în toate fazele proce partid, g Trimestrul al trei caţiile revoluţiei tehnico-şti-
top muzi prinse, am reuşit să creş sului de producţie — de lea al acestui an este deo inţifice“ a fost tema convor Specialiştii din cadrul renului (material defici
tem parametrii calitativi la concepţie, proiectare şi sebit de bogat Sn activităţi birii organizate de lectori ai I.M.C. Deva au realizat tar pe economie), al va-
şi
ai cilindrilor de laminor, pregătire tehnologică şi politico-ideologice organizate cultu la casei de cultură cu oamenii un nou material termo- tei minerale şi foloseşte
ral-educative,
unde rebutul a scăzut mult pînă la omologarea pro nivelul tuturor localităţilor muncii de la curăţătoria izolator denumit stabilit, ca materie primă ta ¡asul
lată de anul trecut, iar la ducţiei de serie, pe baza din judeţ. Manifestările ce chimică a Cooperativei meş utilizat cu bune rezultate din deşeurile de lemn, a-
cu
utilajul de turnare să comportării produselor în se vor în desfăşura sînt selec teşugăreşti „Progresul“. •
Programul
prinse
cii miss creştem ponderea produ exploatare. Trebuie să mi tiv, editat de Consiliul ju Astăzi, la orele 14, oamenii la instalaţiile termice în sigurind astfel valorifi
; Specta- selor de calitatea I la pes deţean de educaţie politică muncii de la S.U.T. vor În construcţii. Se preconi carea superioară a masei
jr (Arta); lităm mai exigent pentru şi cultură socialistă, a La treţine un dialog pe tema zează ca acest material lemnoase aflate la înde
«iă (Grădi- te 84 la sută pe primul respectarea tehnologiilor Veţel, continuă manifestările să fie folosit şi la izola
I'JNEDOA- semestru al anului faţă de de fabricaţie şi a diagra din cadrul săptămînii cultu „Coordonate actuale ale co mână. Capacitatea insta
ează stră- circa 70 la sută cît aveam ral-educative „Filimon Sir- laborării şi solidarităţii in ţia termică a panourilor
; Şeriful melor de tratament ter bu“. Astăzi, la biblioteca co ternaţionale“. mari pentru locuinţe. laţiei de producere a sta
Siderurgis- în perioada corespunzătoa mic, pentru întărirea exi munală se deschide expozi bilitului este de 3 000 mp
ntru fiul re a anului trecut. Rezul genţei şi răspunderii indi ţia de carte cu tema „Mili- E. SÎNA Stabilitul este un foarte
ptate pen- tate bune s-au obţinut şi bun înlocuitor al polistl- pe lună.
tructorul); viduale.
.ticolul 420
(Unirea);
de dra- (Urmare din pag. 1) Deci presa a fost trecu
•rie); °rc?-
(Republi- Fiecare clipă folosită din plin pentru a tă la Sîncrai, unde mai
îmi sare cerişul este coordonat în erau două. Inginera Floa
.1); VUL- deaproape de comitetul co
uceafărul); munal de partid, de con rea Boldea spera astfel să
ncitoresc) ; realiza şi depăşi vitezele de lucru stabilite! încheie repede balotatul şi
il din zgî- siliul popular, Nicolae Cîn- eliberatul teren-uiui de
e I-II (Mi- da, secretarul organului
t : Dublu comunal de partid, prima colae Şerban şi Ioan Surd ha zilnic. Şi mai aflăm că teza de înaintare aşişde combinele la C.A.P. Strei paie. Slabă speranţă. Ce
esc); ANI- le trei prese, din cauza
il, petrolul rul localităţii; aflîn,du-se — muncesc cu multă res din cele 161 de hectare rea. La Tîmpa 6-au recol în tarlaua „Rogoaze“, te deselor defecţiuni ce sur
ncitoresc) ; de dimineaţa pînă seara ponsabilitate atenţi să nu cultivate cu grîu au fost tat deja mai mult de ju ren, care, pînă la căderea
1 munţilor tîrziu în cîmp. Se înain rărnînă nici un spic ne recoltate deja 80 ha, trans- mătate din cele 140 iia cul serii, a fost recoltat în în veneau, au rămas ca nu
brad : măr nu şi ca activitate.
— seriile tează cu o viteză de peste tăiat. Otilîa Rusan, ingine portîndu-se la baza de re tivate • cu grîu. tregime. Ar fi fost prea
c); GURA- 25 ha zilnic, Ilie Drago- ra şefă a C.A.P., ne spu cepţie peste 100 tone. frumos dacă peste tot se Un lucru constatat in ti-
•re de la mir, şeful secţiei S.M.A. C.A.P. Sîntandrei. Pe IN C.U.A.S.C. CĂLAN acţiona ca aici. Cu tot nităţile vizitate ; o serie
nerul); O- nea că mecanizatorii sînt de mecanizatori nu se
răscrucea Mărtineşti, e v i d e n ţ i a z ă mobilizaţi noaptea la arat, tarlaua de 78 ha din apro în primele zile ale bătă timpul favorabil, lucrările
(Patria) ; munca plină de hărnicie a pierea serelor, cinci com liei pentru grîu „Gloriile" s-au cam împotmolit, din prea descurcau nici la li
lor (Flacă- mecanizatorilor Mitru Con unitatea avînd planificat şi presele de balotat nu au faptul dimineţii şi pînă nele reparaţii simple. Gă
n Al: încă bine, două prese de balo sim şi aici o explicaţie i
* (Casa de stantin şi Ioan Niculescu. să semene circa 40 ha cu tat şi trei pluguri lucrau fost prea... glorioase. înce după-amiază, pe la C.A.P.
:g : Mica Discutăm asupra modului porumb siloz în cultură în flux continuu. Aici, putul de campanie a apar Batiz şi Sîncrai. Catego unii mecanizatori buni
r); BRAZI: cum este organizată mun dublă. ţinut lui Aronuţ Zaizoni şi s-au încadrat în muncă la
AN; Dom- eroii secerişului se nu ric, această campanie tre
rilko (Casa ca. Secerişul începe dimi mesc mecanizatorii Alexan Constantin Dobriţoiu, me buie să se desfăşoare în I.V. Călan (printre ei,
.•nilia noasr neaţa după ce 6e ridică IN C.U.A.S.C. SIMERIA dru Deteşan, Gheorghe canici pe asisten.ţele tehni flux continuu — recoltat, Oaidă, Lazea, Teacă, Sa-
SIMERIA : rouă, dar pînă atunci me ce ale S.M.A. Vă întrebaţi, va, Costea, Mlactîna etc.),
ing (Mure- C.A.P. Simeria. Pe tar Vintilă, Constantin Hîncu, balotat paie, eliberat te
iniolii de canizatorii sînt folosiţi la Dorel Ştefan, Ioan Tiliban, desigur, unde au fost me ren şi arat. Cei de aici renunţînd prea uşor la
(Lumina) ; transportul baloţilor de laua din „Lunca Biscariei“, Aurel Costina şi Gheorghe canizatorii ? Ei au fost. însă s-au remarcat prin... datoria faţă de pămînt. Ar
itură în A- paie şi a finului, la ară patru combine, conduse de Dar la o parte din combi fi bine dacă factorii de
esc). Cui ea, Ioan Igna, ingine discontinuitate. Numai aşa
turi. Oamenilor de la com Pavel Vinerean, Ioan Cri- rul şef al unităţii, ne spu ne au stat lingă ele ori Sn se explică de ce mecani răspundere de ia LV. Că
5ES33SBB3 bine şi prese li se aduce şan, Viorel Chiş şi Nicolae ne că încă din aceeaşi zi lan, ori Sn secţie. Mereu zatorii Aurel Roman, Pe lan le-ar înlesni detaşarea
mîncare caldă în cîmp, Bălţatu „trăgeau tare" pe ogoare în perioada se
AS va începe însăimînţ'atul se defectau. Ba se gripa tru Munteanu şi Samson
gŞnfflBBB seara se seceră pînă tîr pentru a încheia pînă la culturilor duble. Am no un rulment, ba se rupea o Ciurar stăteau pe margi cerişului.
ziu. Se impune însă spo prînz recoltatul. împreună tat două cifre: 60 ha re curea, ba nu mergea nu nea drumului, la umbră : Cu toate necazurile, în
abil pentru rirea vitezei zilnice pentru cu ei se afla inginera Ma coltate „la zi", 120 tone ştiu ce. Aşadar, debut cu nu aveau front de lucru. această zi la „operativa",
1981 : Vre- ca lucrarea să se încheie ri a Căluşeru, şefa fermei
lontinuă să de la cultura mare, şi Au grîu expediat la baza de stîngul. De un asemenea Terenul era plin de paie. de seară am putut consem
Vor cădea la sfîrşitul acestei săptă- recepţie. debut au avut parte şi cei De arat, nici vorbă. Presa na recoltarea griului de pe
formă de mîni. rel Mermezan, mecanicul C.A.P. Tîmpa. Se recol de la C.A.P. Bretea Strei. de balotat a fost trecută o suprafaţă de 97 ha şi
de ploaie, în primele trei zile de şef al S.M.A. Viteza era
mnala des- ta cu opt combine pe tar Pe la vremea amiezii, pre pe terenul Sîncraiului, pen încheierea secerişului ia
. Vîntul va seceriş la C.A.P. Orăştie bună, combinele bine re laua de 120 ha din „Dea şedintele cooperativei, Ma tru că preşedintele de la ferma Ghitid a LA.S. Ha
u unele in- s-a strîns griul de pe cir glate. După-amiază, în ju lul Tîmpei“. Ritmul era ria Tămăşoni, se întreba C.A.P. Batiz nu s-a pre ţeg. Că nu s-a putut reali
est şi nord ca €0 ha, lucrîndu-se cu rul orelor 18, aceeaşi for intens, iar singura presă dacă pînă seara va mai ră
ira minimă cinci „Glorii“ şi două pre ocupat de mooilizarea oa za mai mult, am enumerat
intre 12 şi maţie secera din plin pe de balotat aflată în spa- mâne vreo combină care menilor la această lucra o parte din cauze. Ră.mî-
ea maximă se de balotat paie. Se pre tarlaua „Cărpiniş“. De la tel combinelor nu făcea să recolteze. Primarul co re, inginerul şei Horea ne ca în următoarele zile
e grade, conizează ca lucrarea să Petru Mateevici, inginerul faţă. De aceea, Pamfil Fu- munei, Gheorghe Cuteanu,
eme insta- se încheie în cursul zilei Marcu. nu - ştia ce se in- acestea să fie eliminate
arar noros. şef şi preşedinte al C.AP. gaeiu, inginerul şef al aflat şi el la faţa locului, tîmpiâ pe tarla, deoarece pentru creşterea ritmului
ipitaţil sub de azi. Toţi cei cinci me Simeria, prezent în toate C.U.A.S.C. Simeria, aflat ia reclama calitatea slabă a era la grădina de legume de lucru, pentru Încadrarea
i de ploaie canizatori de pe combine zonele fierbinţi ale bătă faţa locului hotărăşte
ărcări elee- reparaţiilor efectuate an şi căra de unul singui apă în timpul optim a lucră-
— Ioan Dănilâ, Dumitru liei griului, aflăm viteza prompt măsurile de rigoa terior. cu '’găleţile pentru a uda r.ior din această campa
Gaja, Emiliain Cără&cu, Ni- medie de recoltat; 25—30 re. Yremea era bună, vi Mai bine au funcţionat VcU\£ct«». nie.