Page 56 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 56
-nunul«
àrXA r;€ LëCTURà
Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE TÁRÍLEUÑlTl-VÁ! i
NIGOLAE GEAUŞESCU
m lu judeţul Constanţa
LISMULCl T o ^ 1v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu, alţi tovarăşi din şi la un înalt grad de efi
cienţă a acestor mari c>-
conducerea de partid şi de
Ceauşescu, secretar general
al Partidului Comunist Ro
cialiste din ţara noastră.
Dialogul de lucru al to
mân, preşedintele Republicii stat. bieclivc ale construcţiei so
Miile de constructori şi
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.R Socialiste România a con varăşului Nicolae Ceauşescu petrochimişti au primit pe
OPULAR JUDEŢEAN tinuat, joi 16 iulie, vizita cu constructorii viitoarei t o v a r ă ş u l Nicolae
de lucru în judeţul Con
căi navigabile ce va stră
stanţa, unde s-a întîlnit cu bate Dobrogea de la Cerna Ceauşescu cu calde şi en
tuziaste manifestări de sim
colective de oameni ai vodă la Agigea şi cu cei do
muncii ale unor importante pe şantierul centralei nu patie şi dragoste.
ANUL XXXIII, nr. 7 368 VINERI, 17 IULIE 1981 4 pagini — 30 bani obiective economice — clearo-electrică, cu petro- Vizita de lucru a tova
şantierele Canalului Dună chimiştii, a pus în evidenţă răşului Nicolae Ceauşescu
re— Marea Neagră şi ale încă o dată preocuparea a început pe şantierele ca
nalului, la Cernavodă, acolo
Centralei nuclearo-electrică
ta I.M.C. Deva Restanţele se recuperează —, şi cu lucrătorii Combi constantă a conducătorului unde se realizează imensa
partidului şi statului nostru
natului petrochimic Midia — de a analiza, la faţa locu ecluză, de la Dunăre, şi
Năvodari. lui, împreună cu colective noul port al oraşului. Aici
zi de zi, conform programului împreună cu secretarul largi de oameni ai muncii,
general al partidului se modalităţile de realizare (Continuare în pag. a 4-a)
DM calpul loouluji trebuie la finele trimestrului III a- mai pot fi recuperate. Ha aflau t o v a r ă ş a Elena înlr-un termen cil mai scurt
spus că producţia la I.M.G. j ungem la zi. Totodată, s-a această secţie am organi
Deva în acest trimestru discutat cu muncitorii din zat schimburi suplimentare Marea adunare populară din municipiul Constanţa
merge bine. Restantele acu secţie în vederea mai bu (lucrăm dou-ă, trei duminici
mulate in primele luni ale nei utilizări a timpului de pe lună), facem eforturi în V i z i t a de lucru pe răşei Elena Ceauşescu le-a lui judeţean Constanţa al
anului s-au diminuat sub lucru, organizării unor ocmtinuiare să nu rămînem care t o v a r ă ş u l Nicolae fost făcută o caldă şi en P.C.R., preşedintele Consi
stanţial, apropiindu-se de schimburi prelungite. Lu sub plan. Ceauşescu a efectuat-o timp tuziastă primire. liului popular judeţean. Au
cota zero. La panouri mari crătorii de la compartimen Există preocupare din de două zile în judeţul La apariţia in tribuna mai luat cuvîntul tovarăşii
pentru locuinţe, spre e- partea-'întregului colectiv Constanţa s-a încheiat cu stadionului a tovarăşului Gheorghe Dimoiu, director
xemplu, în luna iulie în tul „aprovizionare“ se stră o mare adunare populară Nicolae Ceauşescu, a celor tehnic la Şantierul naval
treaga restanţă de 330 mc duiesc să asigure întregul de muncă de la I.M.C. De lalţi tovarăşi din conduce Constanţa, Nicolae lvanov,
va fi recuperată. Cum ? Una desfăşurată pe Stadionul rea partidului şi statului, comandantul Şantierului
din liniile secţiei de pre Pîcmuî şi angajamentele— municipal „1 Mai", la ca izbucnesc din nou aplau naţional al tineretului Ca
fabricate a produs dim apri re au luat parte peste ze. Secretarul general al nal Dunăre — M a r ' e a
lie peste 2 000 mc panouri realizate integral 80 000 de muncitori, ingi partidului răspunde cu Neagră, Tănase Pitu, direc
mari. Minusurile scad şi la neră şi tehnicieni, con căldură manifestărilor pli torul I.A.S. Amzacea, pre
alte sortimente. Discutăm structori de nave, petro- ne de entuziasm adresate şedintele biroului executiv
cu Olimpiu Matei, inginerul necesar de sîrmă S.B.P. va oa producţia să se des chimi.şti, marinari, con din inimă de mulţimea al Consiliului unic agro
şef al întreprinderii : (diametrele 1,5—2,5 mm), făşoare în condiţii norma structori de maşini, alţi prezentă. industrial Topraisar, gene-
— Pe semestrul I ne-am sortiment pentru care nu le. Concomitent se caută oameni ai muncii. Adunarea a fost deschi ral-colonel Vasile Ionel,
depăşit sarcinile de plan la avem cote decît în propor soluţii care să conducă la să de tovarăşul Ion Stoian,
producţia fizică cu 14,2 la ţie de 70 la sută. De ase creşterea productivităţii şi La sosire, tovarăşului
sută. Dar, pe sortimente nu menea, toate necorelările calităţii produselor, la re Nicolae Ceausescu si tova prim-secretar al Comitetu (Continuare in pag. a 4-a)
stăm peste tot bine. Avem de plan au fost rezolvate ducerea continuă a consu
plusuri şi restanţe. în an cu forurile tutelare. Prin murilor specifice. Citeva e-
samblu însă, a>tît cantitativ urmare, zilnic restanţele xemple: la secţia „panouri
cit şi calitativ, producţia scad. mari pentru locuinţe“ — du
este mal bună decît altă — Exceptînd restanţele pă cum afirma maistrul Du
dată. Important este faptul la beton celular auto.clavi- mitru Mihăilă, şeful forma
că mu mal avem probleme zat. Aici minusul este de ţiei conveer — timpi aria
H VIZIONARE OE DIAPO-
cu agregatele. Revirimentul peste 17 000 mc. esfe înglobată în panouri 1 ZITIVE. In intimpinarea # I
care se simte în activitatea — Planul este la capaci în momentul turnării. Prin ' „Zilei constructorului", ieri *
întreprinderii se datorează, tatea maximă a secţiei. Po această metodă, la fiecare { a avut loc la sediul T.C. .
cred eu, în primul rînd sibilităţile noastre, avînd schimb, trei muncitori sînt I Deva, in organizarea Goni.- I
* sici tic femei şi comit atu- *
aprovizionării — deşi mat în vedere greutăţile ivite, eliminaţi din flux, fiind lui sindicatului, o viziona- .
sînt probleme şi la acest sînt mai mici. folosiţi la turnarea betoa- I re de diapozitive, conţ.nitul I
* imagini sugestive din acti- “
capitol —, apoi mobilizării — La ce vă referiţi ? nolor. Astfel, zilnic se toar vitatea eoleetiveior de con- ,
noastre mai intense. nă în plus 7 mc de beton. Î structori de aici ca;.. prin |
— Pe şase luni v-aţi rea — La furnizorii de mate Lucaci Murai, şeful echi * obiectivele pe care --au "
ealizat in ultimii ..
lizat sarcinile de pian la riale. Am avut luni în care pei de fierar-betonişti, ară rei! au -
I dai
dat o notă de pro. . mc j
tuburi premo în proporţie am stat şi cinci zile din ta că membrii formaţiei sa ' şi modernizare loca. ...iior
de 94,7 la sută. Ce aii în lipsa varului, cimentului, le urmăresc permanent dtn judeţul nostru, n LEC- J
treprins pentru recuperarea sau din cauza unor defec c r e ş t e r e a productivităţii I ŢII UE EDUCAŢIE SÂNI- jj
restantelor ? ţiuni survenite la unele u- muncii. „Am trecut la spe s TARA. Reuşitele lecţii de J
educaţie sanitară susţinuta -
— Avem un program de ti.laje. Şi, uite aşa, pînă ie cializarea unor grupe de I cu responsabilitate de mc- |
recuperare cu măsuri con rezolvi pe toate, zilele trec, muncitori pe diferite lu s -dicul Csizer Petru, la clu- ^
do
Vaţa
din
crete în baza căruia pînă restanţele se adună şi nu crări. Eficienţa acestei me- bul staţiţinii aprecierea bi- g ,
cunosc
Uiu Mare-Rstezat. Atelierele centrale Haţeg. Mecanicii I Jos,
s nemeritată a celor veniţi J
LIVIU BRAICA de reparaţii utilaje Karol Covaci şi Eugen Boecac execută pentru odihnă şi tratament. „
reparaţii complexe si de bună calitate.
I Zilele acestea au fost pre- 8
LUCRĂTORI Âl OGOARELOR ! Foto : VIRGIL, ONOrU ' zentale temele „Profilaxia *
(Continuare în pag. o 2-a) afecţiunilor reumatismale“ „
Să acţionăm cu toată hotărîrea pentru strîn- I şi „Indicaţii şi contraindi- g
' caţii iu tratamentul balnco- ,
gerea la timp şi fără pierderi a recoltei de fizioterapcutic". jg PENTRU . I
FRUMUSE-
grîu, eliberarea terenurilor de paie şi semă Fînejele naturale - cosite cit mai repede, I CUNOAŞTEREA
' ŢILOR PATRIEI. Un grup ,
natul culturilor duble. Să acordăm toată aten | de 14 de pionieri şi şcolari »
1 de la Şcoala generală din 8
ţia întreţinerii culturilor de legume şi livrării ' Dobra au vizitat tn cadrul ,
I unei excursii organizate in t,
la fondul pieţei a produselor necesare aprovi strînse şi depozitate ou grip ' ' balneoclimaterică F e 1 i x, g g
Bihor,
judeţul
staţiunea
zionării populaţiei ! ] precum şi Peştera Urşilor. 8
în multe din unităţile O preocupare deosebită 30 tone se află deja în ' B EXPOZIŢIE DE GRUP. ţ>
agricole socialiste din Con pentru asigurarea bazei depozit. A fost recoltat ' Clubul sindicatelor din Si-
siliul unic agroindustrial I moria găzduieşte o expozi- I
Deva, cositul fîneţelor na furajere există la C,A.P. borceagul şi s-a depozitat ' ţie de pictură iu acuarelă '
J aparţinind fraţilor Gabi şi |
turale a început mai de Hăruu — preşedinte Tra- întreaga cantitate — a- j Adrian Furdui. Expoziţia 1
vreme, iar în altele cu ian Ursan, inginer şef An proape 60 tone, s-au co * numără 20 do tablouri re- *>
întîrziere. De notat că prezentind peisaje, compo-8
- I
in timp ce unele unităţi au Ziţii ;
trete. g CONCURS DE INI- '
treti
recoltat şi însilozat însem ■ ŢIERE LA ÎNOT. Consiliul î
* municipal pentru educaţie |
nate cantităţi de furaje, l[^P IlaTT ME Ml t BBmi IEI fizică şi sport Deva, în co- *
altele n-au făcut nici un I 1 al)orare cu ConsiUul numi- g
kilogram de siloz. C.A.P, ^ cipai al organizaţiei pionie- I
Leşnic, Popeşti şi Banpo- drei Dima şi şef de fermă sit ierburile de pe şanţu rilor, organizează la ştran- *
din
I dul
tineretului
toe mai au de cosit între zootehnică Jean Popa. A- rile si marginile drumuri ^ pe toată perioada vacanţei, I Deva, jj
35—40 ha din suprafeţele ceastă unitate s-a îngrijit lor, de la capetele tarla cursuri de iniţiere la înot, >
ocupate cu fineţe natura şi a făcut din prima coa lelor — -toate acestea tota I pentru copii inccpînd cit }
le. La C.A.P. Veţel mai să de lolium jumătate din „ categoria de virslă 4 ani. I
Cursul se organizează pe *
sînt necosite mai bine de cantitatea de siloz planifi li zînd 15 ha. Faptul că scrii : 20—30 5
aici sînt oameni harnici I următoarele
200 hectare. cată (1000 tone), a termi „ iulie, 30 iulie — li august, 1
La nivelul consiliului li nat cositul fîneţelor natu şi buni gospodari, care se 12 august — 22 august şi *
nie situaţia recoltării fî îngrijesc să asigure o hra I * 25 august — 4 septembrie, 8
de
la orele 10—12 şi 16—1«. 4
neţelor naturale, a depo rale şi a depozitat întrea nă suficientă întregului e- înscrierile se fac zilnic la
fectiv de animale în sta-
zitării finului şi prepara- ga cantitate — 98 tone; a este ( Sala sporturilor, intre ore-
rii silozului se prezintă terminat coasa a doua la bulaţia 1981—1982, ' le 8—19. H „INSTRUIRE „ \
astfel : lolium si finul obtinut — ilustrat de rezultatele a- I PRACTICA". Timp de două j|
mintite mai sus. Cu bune „ zile, elevii Şcolii interjude- 8
rezultate se înscrie la re- ţene de partid Timişoara J
Fineţe Depozi însilozat coltarea fîneţelor naturale i au participat la o activita-
Unitatea naturale Cosit tat (tone) ' te practică in Combinatul î
agricolă (ha) (ha) (tone) plan realiz. şi C.A.P. Bîrcea, Cristur,
precum si Asociaţia econo- siderurgic Hunedoara, ec h
Bîrsău 148 108 20 950 _ mică intercooperatistă pen- ( a avut ca temă „Aplicarea I .. ®
mafvtniioM „
' netului
noului mecanism ecouo- ¿
Bîrcea 24 24 20 630 300 tru creşterea vacilor cu I mico-financiar. îmbinarea
Cristur 27 27 180 1 386 lapte Chimindia, care au conducerii şi răspunderii !
Deva 146 145 200 2 345 1 120 terminat recoltarea fine- colective cu cea persona-
Veţel 347 135 45 1 019 350 ţel or naturale. ( lă — ex 1
Leşnic 72 37 35 805 360 Rezultate bune se întîlnese ' şi lărgirii democraţiei „
Popeşti 78 40 35 şi la C.A.P. Şoimus, unde Ï noastre muncitoreşti“. s
SITUAŢIA RECOLTĂRII GR!ULUI Şoimuş 334 225 no 2 850 se acţionează la cositul fi- *________ 1
PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, Hărău 55 55 200 2 020 450 I
ÎN PROCENTE (date furnizate de Direcţia Banpotoo 50 10 70 1 208 1 000 N. BADIU I
agricolă judeţeană) A.E.l. Chimîndia 34 34 320 3 000 1 750 I_________________