Page 57 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 8 DRUMUL SOCIALISP

Fieoărui comunist — o sarcina mobilizatoare

Organizaţia de bază din am putut s-o respectăm, generală a organizaţiei de întîi la ceea ce se află pe
secţia Velur a întreprin­ ceea ce mi se pare firesc. bază. Şi aici folosim mai ordinea de zi, iar în al 16.00 T
derii „Vidra“ Oraş tic are Fapt este că n-a rămas nici multe modalităţi. în pri­ doilea rînd — la modul în lG,ţ>5 1
un efectiv de 112 membri un domeniu neacoperit şi mul rînd, materialele pe care îşi îndeplineşte sarci­ 16,30 E
de partid. Biroul organiza­ nici un comunist fără o o- mare le întocmim pentru na primită din partea bi­
ţiei de bază a conceput bligaţie, pe lingă cele sta­ a fi dezbătute. Ne strădu­ roului organizaţiei de ba­ 18.25 T
astfel ansamblul muncii tutare. im ca fiecare fenomen să-l ză. Şi în acest fel reali­ 18,35 L
de partid tocit a asigurat — Daţi-ne cîteva exem­ judecăm prin prisma răs­ zăm un control asupra fe­ 18.50 K
fiecărui comunist cel pu­ ple. punderii comuniştilor, a lului în care comuniştii se 19.00 T
ţin cîte o sarcină concretă, — Comunista Maria Ar- tuturor lucrătorilor, deci achită de obligaţii. 19.25 A
despre îndeplinirea căreia dean, de exemplu, are sar­ fiecare constatare este în­ Avem la îndemînă şi 19,45 D
să raporteze la timpul po­ cina să se ocupe de evita­ soţită de aprecierea modu­ discuţiile individuale. Cu di
trivit. rea mersului maşinilor în lui în care lucrează comu­ acest prilej, se ştie, biroul 20,20 F
Cum a reuşit ? Această gol. De ce i-am încredin­ niştii. în al doilea rînd, ne organizaţiei de bază se
întrebare am adresat-o ţat tocmai ei o astfel de folosim de clasica raporta­ edifică cum lucrează fie­ 21.50 C
Măriei Bokoş, secretarul preocupare ? Este o mun­ re asupra activităţii pro­ care comunist, recomandă 22,10 T
biroului organizaţiei de citoare bine pregătită şi cu prii pe care o face fiecare direcţiile în care trebuie
bază. experienţă. Aceasta îi per­ comunist. Dar, cum orga­ să-şi perfecţioneze munca,
— Făptui ne-a dat mult primim şi critici şi reco­
de lucru, pentru că nu-i t^BAZĂ...............A_PARriBUJ.yj^ f mandări.
deloc simplu să dai ia peste — Am observat că une­
100 de comunişti cîte o ■» Aeptmd#« fwncţionoîitaie « «pri|io «f îcr«mţă le sarcini nu sînt duse la BUC
sarciml, evitînd formalis­ îndeplinire. Trebuie înţe­ progra
Kadioj
mul. Tot biroul am jude­ les de aici că avem de-a presei;
cat şi rejudecat, am îm­ mite ca de ia locui său de nizaţia noastră este mare, face cu ceea ce se numeş­ diilor;
Ilic
I.V.
Călan,
părţit şi reîmpărţit, ţintod muncă să simtă cînd o ma­ ar trebui ca în fiecare a- te formalism ? execută rectificarea atelierul mccauie. Comunistul robineţi Marin 9.05 R;
lor; H
a
de
pen­
capacelor
interioară
seama de capacitatea şi şină merge în gol, s-o de­ dunare să raporteze cam — Sint Intr-adevăr »nil tru noua cocserie din Călan. 10.05 .
aptitudinile fiecăruia. îna­ ranjeze zgomotul specific. 3—9 tovarăşi asupra acti­ comunişti oare nu-şi înde­ Ştiinţii
inte de toate am pus. pe Sau, Maria Bodreanu, care vităţii lor, ceea ce ar duce plinesc îndatoririle ; nu în ' cu; ii uşi
hîrtie o multitudine de a fost mutată recent la la prelungirea duratei a- toate situaţiile sîntem un Restanţele se recuperează 11.05 i
confecţionarea
căciulilor,
dunarilor. Adaug aici că
domenii şi laturi ale mun­ a primit sarcina să veghe­ mulţi sînt navetişti, legaţi mecanism foarte bine re- 8 mea •
11,20
cii economice, organizato­ ze la calitatea acestora. de mijloacele do transport. glat; viaţa e complexă. 1 (Urmare din pag. 1} Exemplele de faţă nu sînt dio-tv
rice, de propagandă, ale S-a simţit nevoia să-i dăm Aceasta pe de o parte. Fe Biroul organizaţiei de bază ! poate cele mai semnificati­ ştiri ;
conducerii secţiei, proble­ această obligaţie pentru de altă parte, imaginaţi-vă are moralmente, convinge­ tode ? De la 10 panouri rea­ ve. în mod cert însă pre­ cală a
13.00 1
me specifice secţiei şi co­ că primisem o comandă cum ar arăta o astfel de rea că a discutat cu toţi lizate în primele luni de ocuparea oamenilor muncii Studei
lectivului. Astfel, am reali­ mare, ceea ce putea deter­ adunare, ne-am întîlni cu comuniştii, le-a explicat ce activitate, cu opt oameni, de la I.M.C. »Deva este în­ nate e
am ajuns la 24 de panouri.
dreptată cu precădere spre
Gil II
zat o cuprindere problema­ mina scăderea atenţiei fa­ monotonia şi formalismul, au de făcut şi, sistematic, Prin folosirea plaselor tipi­ realizarea planului şi a an­ medici
tică din care, practic, nu ţă de calitate. Vrem să e- chiar cu automatismul. tragem la răspundere pe zate pentru planşee s-a gajamentelor asumate în ştiri;
cred să fi scăpat ceva im­ vităm surprizele neplăcute, — Cum procedaţi pentru fiecare. Avem, cu adevărat, micşorat totodată şi consu­ 17,15 <
coleca
portant. Apoi, am luat pe iar conştiinciozitatea ei a evita astfel de situaţii ? unele lipsuri, dar toţi mul de oţeî-beton. Econo­ întrecerea socialistă. Rezul­ rele s
fiecare membru de partid prezintă garanţia calităţii — Ne-am gîndit şi la a- membrii de partid trec miile secţiei la oţel pe pri­ tatele obţinute, zi de zi tot t.ric; 2
şi l-am consultat înainte bane a produsului. ceasta. drept pentru care, prin filtrul exigenţei noas­ mul semestru al anului sînt mai eficiente, dovedesc a- banii;
mică;
de a-i încredinţa sarcina. în acest fel am proce­ prin acceptul tuturor co­ tre comuniste. Aceasta, de circa 20 tone“. cest lucru. 22.00 (
Este important ca sarcina dat cu toţi comuniştii. muniştilor, am introdus un cred eu, reprezintă una Rljute:
să se potrivească fiecăruia, — Cum controlează bi­ fel de regulă, care cred că din garanţiile că secţia, co­ 3.00 N
turn.
omul să 6imtă o atracţie roul îndeplinirea marelui se potriveşte organizaţiilor lectivul nostru îşi face da­ Fîneiele naturale
reală pentru îndeplinirea volum şi diversităţii de sar­ mari, anume ca toţi tova­ toria, în ansamblul între­ * TIMJ
ei. Adevărul e că am por­ cini ? răşii care iau cuvîntul în prinderii. niaţiili
litatea
nit de la această premisă, — Folosim mai multe adunări, să se refere, în (Urmare din pag. 1J nostru — este evidentă. şt obi
deşi nu în toate cazurile forme. Una este adunarea esenţă, la două lucruri i CORNEL ARMEANU Conducerea unităţii lasă ca priorit
neţelor cu o formaţie per­ totul să se desfăşoare la de za
manentă. Activitatea de întîmplare. Nici la C.A.P. Virtuo
Iar ;.
Stabulaţia liberă a animalelor recoltare, transport şi de­ Popeşti situaţia nu-i prea 19.00 I
pozitare a furajelor este
roză. Şi conducerea aces­
tofomi
coordonată zi de zi de pre­ tei unităţi este la fel de tîlnirc
nu înseamnă zootehnie la voia irsfimpiării şedintele cooperativei, Teo- „preocupată“ de asigura­ „Cînta
nală a
fil Munteanu. Totuşi, deşi
rea bazei furajere ca şi cea
net p
se acţionează cu mai mul­ de la Banpotoc. Tot în a-
împreună cu specialişti abia la 7,45, după insis­ ha fineţe s-au cosit 150, şi nu-şi face datoria. La o- te atelaje şi mijloace auto, ceeaşi situaţie precară se
de la Direcţia generală tenţe, animalelor ii s-a dat ' nu s-a depozitat nici un rele 19,15 a început mulsul transportul şi depozitarea află şi C.A.P. Veţel şi Leş-
pentru agricultură şi in­ drumul la păşune. Din re­ gram de fîn. de seară care a durat pî- furajelor nu au ritmul do­ nle, care n-au cosit nici
dustrie alimentară am vi­ gistrul de livrare a lap­ FURNIZORI nă la orele 21. De unde rit. Aşa se şi explică de jumătate din fineţe, iar în
zitat recent sectoarele zoo­ telui deducem că timp de Şl BENEFICIARI CE rezultă că păşunatul du­ ce s-au depozitat doar 90 depozite au 45 şi respectiv DEV
tehnice ale cîtorva coope­ 10 zile procentul de gră­ NU-ŞI FAC DATORIA rează circa opt ore. tone de fin. La transpor­ 37 tone de fîn. Brazii:
rative agricole de produc­ sime s-a menţinut con­ tul finului şi paielor care Este de datoria consiliu­ colul
Castel«
ţie, pentru a constata cum stant : 3,5. Facem proba şi C.A.P. Bobîlna. Medicul CIT DUREAZĂ se află in mari cantităţi lui unic, a consiliilor na dc
sînt îngrijite animalele, constatăm că laptele muls Teodor Damian, şeful fer­ MULSUL ? pe cîmp, trebuie mobiliza­ populare comunale Veţel, RA :
în ziua aceea avea 4.2. Am mei zootehnice, a sosit în te mai multe forţe şi fo­ bunica
STRĂDANII EFICIENTE C.A.P. Geoagiu. Noaptea Hărău, Şoimuş şi munici­ din T’
aflat că nu se face decît unitate la orele 5, iar în animalele sînt ţinute în losite din plin atelajele cu pal Deva de a interveni e- tul;;
Complexul de vaci Grind. foarte rar proba laptelui, cele două tabere de vară grajdurile de la Gelmar. tracţiune animală. nergic pentru încheierea în meu (
Unitatea are organizate unitatea fiind astfel frus­ mulsul a început la orele îngrijitorii au venit la O situaţie cu totul ne- cel mai scurt timp a coa­ tru t<
PETR<
trei tabere de vară, vacile trată de o parte a veni­ 5,30. In tabăra de la Bo­ program înainte de orele corespunzătoare se întîl- sei la flneţele naturale, e- — şei
cu lapte fiind ţinute pe o turilor ce i s-ar cuveni. în bîlna au participat la pro­ 6 şi au început imediat neşte la C.A.P. Banpotoc, xecutarea coasei a doua Ultim;:
păşune din apropiere, unde grajduri multă dezordine, gram Elena Filip, econo­ mulsul. Din partea condu­ unde din 50 ha s-au cosit la fui'ajele cultivate, trans­ goste
nu prea este iarbă. Seara viţeii sint lăsaţi liberi mista fermei, şi Maria cerii C.A.P. n-a venit ni­ numai 10. Oare cum expli­ portarea de urgenţă a tu­ ba de
ca);
însă li se pun concentra­ printre vaci, iar apoi sînt Iordache, contabila şefă a meni. Mulsul a durat pînă că această situaţie ingine­ turor furajelor care se a-
te în iesle. Se obţin zilnic ţinuţi în padocul animale­ C.A.P. Mulsul se face în la orele 7,30, dar abia la rul şef al unităţii, Mircea flă pe cîmp, pentru prepa­ ţandăr
popas
800 1 lapte, din care se lor adulte uncie soarele îi condiţii igienice şi se ter­ orele 8,35 vitele au Ieşit Onea ? Aici se află pe rarea silozului. în acest CAN :
livrează la I.C.I.L. 400. arde toată ziua. mină la orele 7,30, cînd La păşune. Viţeii sînt ţi­ cîmp mari cantităţi de fu­ scop trebuie organizate '■ONE
e no
S-au cosit toate cele 109 vitele sînt scoase la păşu­ nuţi şi ziua în grajduri raje din prima coasă, fîn colective şi formaţii care neiHi)
ha fineţe, depozitîndu-se SĂ FIE OARE VORBA ne. Producţia de lapte se deoarece -nu s-au amenajat natural şl paie. Să ai doar la nivelul comunelor şi u- delict
200 tone fin, toată cantita­ DE NEGLIJENŢA? menţine — cam de multă padocuri. Ar fi bine da­ 70 tone de fînuri în depo­ nităţilor să se ocupe în NOAS
tea adunată. Unitatea are C.A.P. Ohaba, brigada vreme — constantă (în loc că s-ar amenaja tabăra zit e foarte puţin. Lipsa mod special do asigurarea şi ard
URicr
825 tone siloz, a semănat Fintoag. Nu participă ni­ să crească) — în jur de de vară pentru ca perioa­ de preocupare pentru bazei furajere. Hrana ani­ marile
170 ha cu cultură dublă. meni la programul de di­ G20 1 zilnic — dar nu atît da de păşunat să fie mai transportul şi depozitarea malelor pentru stabulaţia brie);
SE CAUTĂ COSAŞI mineaţă, nici măcar opera­ unitatea este de vină, ci lungă. furajelor *— acest aspect a anului 1981—1982 se asi­ nide,
ORAŞ'
torul Adam Şerban. Îngri­ moara din Simeria, care TRAIAN BONDOR măi fost criticat in ziarul gură acum şi nu la iarnă ! marile
C.A.P. Teiu. Programul jitorul Dumitru Pîşu e aici n-a livrat cantitatea de Secret
a început la orele 5,30 şi împreună cu familia. în tărîţe repartizată. La Bo- j ra) ; <
mulsul a durat o oră, du­ grajd mizeria e la ea aca­ bîlna se află 556 kg de CE AVEŢI DE GÎND DIN LANŢURI pe cîmp. Iată lista; Fran- reasa
culturi
pă care animalele au fost să, iar doi purcei rotunzi smîntînă. pe care I.C.I.L. CU VARZA IN PADOC cise Tamaş (20 de baloţi), roman
scoase la păşune. S-au ca pepenii se plimbă prin­ Simeria nu vrea s-o ridi­ Arpad Mathe (12 baloţi), Bietul
I-H ;
muls 75 de vaci, de la ca­ tre animale. Intr-un colţ, ce. N-a început încă mo­ DE TOAMNĂ? Ziarul nostru a criticat Gheorghe Peter (10 baloţi), novra
re s-au obţinut 203 litri. o scroafă grohăie, cerîn- dernizarea bazei materia­ situaţia necorespunzătoare Ludovic Tusa (9 baloţi), Fanai'
La I.C.I.L. însă s-au pre­ du-şi tainul de lapte. în­ le a zootehniei, întrueît La C.A.P. Gurasada, în în care erau ţinuţi viţeii Anton David {7 baloţi) şi SIMEB
dat doar 90 de litri, restul grijitorul recunoaşte că dă I.M.M.R. Simeria — uni­ locul numit „Sălcar“ se Ia brigada Gothatea. în Martin Farcaş (6 baloţi). ring
Castel:
fiind dat la viţei. Lapte lapte porcilor. Luăm vaci­ tatea patronatoare — în- află o mare cantitate de urma acestor critici şl a S-a luat măsura ca I.A.S. na); (
bun, integral, deoarece se­ le la rînd. Din ugerul mul­ tîrzie să-şi materializeze răsad de varză de toam­ intervenţiilor cadrelor de Simeria să-şi ridice balo- în An
paratorul nu funcţionează. tora mai curge încă lapte, angajamentele. nă. Răsad care ar fi tre­ specialitate de la judeţ, ţii de la aceşti agonisitori,
Au fost prezenţi şeful de iar două dintre ele nu au buit de mult să fie plan­ s-a amenajat cu forţe pro­ dar se pune întrebarea s
fermă Gh. Bulinschi şi me­ fost mulse deloc. „Ştiţi — CÎND ŞEFUL tat în cîmp, pentru a obţi­ prii un padoc prevăzut cu cine păzeşte recoltele, a-
dicul şef de la C.U.A.S.C, ne spune îngrijitorul — DE FERMĂ ne la toamnă recolta pla­ vuţia obştească 7
Dobra. Din conducerea conducerea cooperativei NU-I ACASĂ nificată. Amatori de „chilipiruri“
C.A.P. n-a venit nimeni la ne-a lăsat să le mulgem C.A.P. Rapoltu Mare. Conducerea cooperativei,' pe seama avutului coope­ Tini)
programul de dimineaţă. pentru copiii noştri, că a- Şeful fermei zootehnice se specialiştii din unitate şi n o t e ratorilor se găsesc şi la ziua d
Recoltarea merge cam în­ vem patru“. Roman Cri- află în concediu, iar la de la C.U.A.S.C., primă­ Deva. Anghel Gălăţeanu, tne in
riabil,
cet, din 201 ha s-au cosit şan, preşedintele C.A.P., programul de dimineaţă ria au tot amînat planta­ un umbrar. Acum viţeii din Sîntuhalm, neîncadrat miaza,
abia 50 ha şi s-au depozi­ neagă, conducerea unităţii trebuia să participe — con­ tul răsadurilor pînă va zburdă în voie în padoc, în cîmpul muncii, a furat dea a>
tat doar şase tone de fîn. neavînd cunoştinţă de form graficului — ing. veni... ploaia. Ploaie ce au furaje şi apă la discre­ din... cîmpul C.A.P. 18 kg ţlte d
ee. Vî
aşa ceva. Vasile Avram, Viorel Cornea, dar n-a s-a lăsat mult aşteptată, ţie, iar dacă „au chei" de cartofi şi o cantitate rat ch
ÎNGRIJITORI atît de mult îneît răsadu­ rare e
SOMNOROŞI inginerul şef al cooperati­ venit. Mulsul a durat pî- I stau la umbră. Nu e mai de masă verde, iar Elena est şi
vei. ce apare la sediu pe nă la orele 7,30 şi s-au rile au început să se ligni- bine aşa ? Popa, tot din Sîntuhalm, a ra mi
C.A.P. Lăsău. Orele 5,55. la orele 7,30, ne spune că obţinut 869 1 lapte. în ul­ fice. furat cartofi .de la aceeaşi între 1
Brigadierul Ioan Bujoran a dormit în Fintoag noap­ tima vreme producţia sca­ A fost nevoie de o SUSTRAGERI unitate. snaxirr
se duce şi-i scoală pe în­ tea trecută, dar n-a fost de, motivul fiind iarba Atragem atenţia tuturor grade.
grijitori, chemîndu-i la prin sectorul zootehnic de puţină de pe păşune. Fap­ „ploaie“ de critici ea să se Strîngerea recoltei pri­ unităţilor agricole să-şi Ba i
programul de dimineaţă. acolo. Aurel Meda, şeful tul ar fi impus adminis­ treacă la plantatul răsa­ lejuieşte unor oameni ne­ păzească recoltele, care re­ bilă ci
rs3.
Mirea Oniţiu, medicul de fermei zootehnice, fiind trarea de masă verde, ceea durilor. folosindu-se în a- cinstiţi prilej de sustra­ prezintă munca de un an ploaie
la circumscripţia sanitară navetist, vine la lucru du­ ce nu se face. Registrul de cest scop o cisternă de geri a unor produse. „Con- a cooperatorilor şl meca­ eărl
Ci’tndli
veterinară, a venit la Lă­ pă orele opt şi este cam gestaţie nu este ţinut îa apă. Ce s-a putut acum, fruntînd“ avutul obştesc nizatorilor. Iar amatorilor Bervleii
său la 5,50 şi a luat parte străin de ceea ce se în- zi, monta nu se face în cu cel personal, mai mulţi de furt din avutul obştesc eeneo)
la muls. La orele 6,30. tîmplă în sectorul pe ca- mod dirijat ; Zinovia Anuş- de ce au s-a făcut îa cetăţeni din Cristur au le reamintim că legea nu
Emisul s-a terminat, dar re-1 conduce. Din circa 700 ca, operator însămînţător, timp ? sustras baloţi de paie de iartă.