Page 60 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 60
i în cinstea „Zilei constructorului“
\ ___________________ __
^ Raport de pe şantiere
i----------------
i RECORD
l LA DEPUNEREA
j I)E AROCAMENTE
l Pe amenajarea hidro-
) energetică Rîu Mare-Re-
) tezat se acţionează cu in-
( lensitate sporită la un
i mare număr de lucrări
) importante, între care
ANUL XXXII!, nr. 7 369 SiMBĂTĂ, 18 IULIE 1981 4 pagini — 30 bani ^ depunerea de arocamente
l în baraj deţine cea mai
) mare pondere. Prin buna
) organizare a muncii pe
Ţărani cooperatori! l schimburi şi formaţii de
/ lucru, prin utilizarea ra-
1 ţională a mijloacelor de
SA COSIM ÎN ÎNTREGIME TOATE SUPRAFEŢELE CU FÎN, transport de mare capa-
LOLIUM, TRIFOI ŞI IARBĂ; SA ADUNAM CU GRIJA CANTITĂ ţ citate şi a timpului efec-
ŢILE OBŢINUTE, SA LE DEPOZITĂM ÎN CELE MAI BUNE CONDI- I tiv de lucru, constructorii
ŢIUNI, ÎN AŞA FEL ÎNCÎT NIMIC SĂ NU SE PIARDĂ. BALANŢELE ) de pe Rîu Mare-Retezat în- Valea Jiului se construieşte intens, mai mult ca nici
1 au realizat în luna iunie
FURAJERE TREBUIE SA FIE ACOPERITE ÎN ÎNTREGIME. SĂ SE I a.c. o depunere de aroca- odată.
CREEZE O REZERVA DE FURAJE PENTRU CA ÎN STABULAŢIA , mente în baraj de 110 000 in imagine : se estimează proiectul unui nou obiectiv.
URMĂTOARE SĂ SE ASIGURE HRANA NECESARA ANIMALELOR 1 mc — cea mai mare de- grafia şi staţia de recu funcţiune pe noua plat
ŞI CREŞTEREA PRODUCŢIEI ÎN ZOOTEHNIE ! ______ i punere lunară de aroca- perare medicală din Pe formă industrială de la
1 mente obţinute pe aceas-
^ tă amenajare. Pînă la fi- troşani, un atelier-şcoală I.V. C'ălan, a venit rîn- |
BĂTĂLIA PENTRU GRiU i nele lunii iulie ei speră în Pelrila, un cinemato dul racordării la circuitul
I să doboare şi acest rc- graf cu 350 locuri Ia U- productiv a uzinei cocso-
ţ cord. ricani, 228 de aparta chimice. Lucrările prin- |
Zilnic viteze sporite de lucru î ) OBIECTIVE mente în localităţile Pe cipale la bateria nr. 1 de |
) SOCTAL-CULTUBALE troşani — 138, Vulcan — cocsificare au fost ter
\ PREDATE 10, Lupeni — 80. Pînă la minate, în aceste zile ac-
Recolta cît mal grabnic în hambare ! BENEFICIARILOR sfirşitul lunii iulie, har ţionîndu-se cu forţe spo
1
nicii constructori voi mai
în unităţile agricole so ^ în perioada trecută din preda 11-1 apartamente. rite la circuitul chimic —
cialiste din cadrul Consi ţ acest an, colectivele de lucrare hotărîtoare pen
liului unic agroindustrial I muncă ale Grupului de tru intrarea în producţie
Brad, secerişul griului a ) şantiere nr. 2 Valea Jiu- RITMURI INTENSE şi buna funcţionare a
început mai tîrziu ca în 1 tui, din cadrul T.C. De- LA UZINA noului obiectiv. Con î- |
celelalte zone ale judeţu ? va, au finalizat şi predat COCSOCHIMICĂ
lui, datorită faptului că 1 beneficiarilor mai multe structorii de la I.C.S. Hu
lanurile au ajuns în sta ^ obiective sociaî-cutturale, După furnalul nr. 3, de nedoara amplifică în fie
diul de coacere numai în i între care amintim : tipo- marc capacitate, pus în care zi ritmurile de lucru
aceste zile, Astfel, seceri y
şul griului a început pe
solele cultivate cu soiuri
mai timpurii. Din cele 600 Pentru agitatori
ha cultivate cu grîu în
C.A.P. se recoltaseră pînă
la 16 iulie peste 160 ha, nu există lucruri mărunte
iar în I.A.S., 8 hectare din
120, Zi de zi specialiştii La secţia I, de reparat Mai avem întîlniri cu ei conomii. Sigur, este mai
controlează stadiul de coa vagoane-cisterne a I.M.M.R. în preajma unor eveni simplu să înlocuieşti un
cere a culturilor şi diri Simeria, cunoaştem pe to mente politice cunoscute,
jează în mod operativ varăşul Sabin Armeanca, sau după altele neprevă tampon uzat cu unul nou
combinele spre lanurile secretarul biroului organi zute. Procedeul e acelaşi, decît să-l redai pe eeî
unde se poate intra la re zaţiei de bază de partid. cu deosebirea că atunci vechi circuitului căii fera
coltat. Toţi factorii de la — Ne interesăm, tova cînd se produc evenimen te. Asta este şi o menta
litate, dar păgubitoare. El
comune şi consiliul unic răşe secretai-, de modul in te despre care nu se ştia, a propus şi a militat pen
cu atribuţii şi răspunderi care lucrează agitatorii. Ce un tovarăş din birou se e- tru tratarea termică a aces
in buna organizare a mun no puteţi spune ? difieă operativ asupra lui
cii sînt la datorie şi îşi în — Agitatorii noştri sînt şi se intîlneşte eu agitato tora, aplicarea unei încăr
deplinesc sarcinile ce le au. oameni activi, care şi-au rii pe care ii informează cături de sudură, prelu
în unităţile prin care luat în serios sarcina. Toţi_ cit mai complet posibil a- crarea normală şi retrata-
am trecut in timpul rai- cei 16 sînt comunişti de* supra conţinutului. De re rea lor termică. Idcea a
dului-anchetă întreprins în nădejde, sprijin permanent gulă, aceste evenimente prins mai greu la început,
Consiliul unic Brad — Ţe pentru munc'a biroului, a sînt şedinţele Comitetului dar treptat şi-a făcut loa
bea, Vaţa, Rişca, Ribiţa — întregii organizaţii. încă Politic Executiv al C.C. al în practica noastră. As-
combinerii, specialiştii şi de cînd i-am recrutat P.C.R., care pun în atenţia tăzi,, oameni ca loan Giur
giu, Viorel Costea, Fran-
cadrele de conducere de la ne-am gîndit la asta, adică partidului o seamă de pro cisc Berger, cu care lu
SITUAŢIA RECOLTĂRII GRIULUI comune dovedesc o grijă să nu facem ceva formal. bleme ale construcţiei so crează, pot să-i mulţu
PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, deosebită pentru ca recol — Cum vă ocupaţi de cialiste. în astfel de situa mească pentru iniţiativă.
ÎN PROCENTE (date furnizate de Direcţia ta să fie strînsă la timp şi ei ? ţii ei devin un fel de cro Spun faptul acesta, fiind
agricolă judeţeană) fără pierderi, să fie închi — Tn primul rînd, ţinem nicari politici de mare că asemenea probleme,
-
se toate „robinetele risi o strînsă legătură cu toţi. folos.
pei“. Iată şi cîteva exem Lunar, oblig'atoriu, după mărunte la prima vedere,
ple întîlnite. adunările generale, sau — Oferiţi-ne, vă rog, un sînt discutate în fel şi fel
Au încheiat secerişul într-un lan de grîu al după transmiterea de sar exemplu, două. de comisii, dar pînă la
urmă tot oamenii noştri le
C.A.P. Ţebea, în apropie cini, un membru al birou — Da. Tovarăşul Dioni- rezolvă, pentru că le cu
M u n c i n d cu pasiu suprafeţele cultivate. în rea căii ferate Brad—Arad, lui se intîlneşte cu ei, sie Fodor, care este lăcă
ne, cu înaltă responsa tre primele unităţi din lucra la recoltarea griu chiar dacă este vorba, u- tuş în echipa de reparat nosc mai bine.
bilitate civică şi folo judeţul nostru care au lui eombincrul Mircea neori, doar de cîteva mi tampoane, şi-a pus de mai Să vă mai dau un e-
si nl din plin capacita terminat secerişul se află Cimpoaie, sub directa în nute, ne consultăm asupra multă vreme întrebarea xemplu : sudorul loan Tă-
tea combinelor şi timpul C.A.P. Bretea Mureşană, drumare şi supraveghere sarcinilor iar ei, fiind oa cum pot fi recondiţionate mă.şloni, alt bun agitator,
de lucru — zitia-Iumină Peştişu Mare, Buituri, a inginerului şef Valeria meni cu experienţă, ştiu discurile tampoanelor. O a venit cu aceeaşi idee, a
— combinerii din mai Leşnic, Dobra, Turdaş, O- lanc. Pe mari porţiuni ce au de făcut. Noi le a- fi discutat el şi cu alţii,
multe unităţi au raportat răştie, Cristur şi Boblîna, ducem la cunoştinţă doar vorba e că a venit cu o recondiţionării, dar la mo-
încheierea secerişului la precum şi fermele I.A.S. N. BADIU direcţiile în care trebuie soluţie care nu are cine CORNEL ARMEANU
cultura griului pe toate Ilia şi Chitid. să acţioneze şi unde stăm ştie ce originalitate, dar
(Continuare în pag. o 3-a) mai slab. are meritul de a aduce e- (Continuare in pag. a 3-aJ
r m. / n. m / mu w r — ir # - mm
I din Simeria a fost organiza- |
tă o masă rotundă cu tema : 2
h
„Contribuţia cadrelor medi- '
I cale la educaţia sanitară a ¡1
s oamenilor muncii“. Dezbate- fi
rile au fost conduse de mc- s
H INTILNIRE CU BRIGA
l DA ŞTIINŢIFICA. Ieri, dicul Vasile Oprea«, dircc- fi
h la torul unităţii. Acţiunea la fi
Casa de culturii din Deva a care au participat cadrele s
Ioc
intitnirea
membri
I avut cercurilor aplicative medicale şi sanitare din oraş I
lor
h ale a fost organizată de ConsL fi
aşezămîntului gazdă (radio- liul orăşenesc de educaţie *
I tv., stenodactilografie, croi politică si cultură socialistă. |
h torie) cu membrii brigăzii m POPICARIE MODERNA. La fi
ştiinţifice. Dialogul s-a des Uricani a fost construită şi '
I făşurat pe probleme ale po dată in funcţiune, în prima j
* liticii interne a partidului şi parte a acestei luni, o popi- •
statului nostru, juridice şi căric modernă, cu patru fi
1 istorice, g) HĂRNICIE PIO piste. Un program zilnic, tn- J
«. NIEREASCA. 800 de pionieri tre orele 9—18 şi 17—21, ofe- .
de la Şcoala generală nr. 1
I Orăştie au lucrat în perioa ră minerilor posibilitatea u- 3
h da 1—15 iulie la întreţinerea nor întreceri amicale, dar şi ^
culturilor de cartofi de pe o pregătire riguroasă pentru |
I 25 ha ale fermei nr. 4 a viitoare competiţii. a
h I.A.S. Simeria. Alţi 200 de
I elevi participă Ia curăţenia
% în şcoală, la alte activităţi
gospodăreşti, a MASA RO
Imagini de la recoltarea griului in C.A.P. Vaţa de Jos şi Ţebea. In fotografia din dreapta combinerii Vasile TUNDA. La Spitalul C.F.R.
Negru şi IVlircea Nicoară — Vaţa — şi în cea din stingă Mircca Cimpoaie — Ţebea. I *
î