Page 61 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 3 DRUMUL SOCIALISÎL

——— —~ _ "r I.L. DEVA j ECONOMIEI NAŢIONALE
â „Numai prin creşterea productivităţii \
| muncii, a producţiei fizice şi nete, a calităţii ţ
/ produselor, realizarea producţiei marfă vin- i CÎT NAI MULTE MATERIALE
’ dută şi încasată şi a producţiei de export, ? 9,30 '
1 sporirea eficienţei economice în toate sectoa- / 10,10 ' J
ţ rele de activitate, se va asigura înfăptuirea ? DE CONSTRUCŢII 12,13 1 )
\ prevederilor Programului partidului şi hotărî- 12,33 <
j
\ riîor Congresului al Xll-lea privind reducerea 13.00 3
ţ duratei săptămînii de lucru — expresie a 18.35 ! 1
i grijii pratidului şi statului de a crea oame- 18,50 :
19.00 '
i nilor muncii din ţara noastră condiţii tot mai 19.30 1
’ bune de muncă şi de viaţă, pe măsura suc- 1
19.35 r
’ ceselor dobîndite în construcţia socialistă '. 20,10
1
| NICOLAE CEAUŞESCU 21.30
; K 22,45 1

Toţi indicatorii de plan realizaţi

Colectivul de la I.L. producere a pieselor de BU<
Deva şi-a realizat exem­ schimb s-au obţinut în progr
plar sarcinile de plan pe plus aproape trei milioa­ Radio
presei
Camera de comandă — denumită pe drept euvînt „creierul“ întreprinderii. De aici se asigură funcţionarea insta­
trimestrul al doilea al a- ne lei, succese deosebite laţiei la parametrii coi mai înalţi, precum şi încadrarea in consumurile planificate la energie electrică şi combustibil. diilor
nului. Aceasta a permis fiind înregistrate ia re- 9,05 A
ca bilanţul de la începu­ condiţionarea şi refolosi- 10,00
Revii
tul anului să fie pozitiv rea pieselor de schimb 0 „dispută“ din care a cîşîîgat întregiri colectiv întreprinderea noastră Din
la cei mai importanţi in­ recuperate din procesul este cel de-al doilea mare melo
dicatori de plan. © pro­ de producţie. La întreprinderea de lianţi troducerea în procesul de luat iniţiativa de a intro­ lectrică din de energie arăta letin
c-
consumator
judeţ
—
cultu
ducţia fizică a fost depă­ Urmare acestor reali­ Deva există trei mari sec­ producţie a celorlalte mate­ duce arderea dublă în cup­ ing. Francisc Kovaci, direc­ ră r
de ş
şită cu G000 tone ciment zări, în lunile mai şi iu­ ţii de producţie, în compo­ rii prime. Ne putem mîndri toare. Consumul de combus­ torul tehnic al întreprin­ ra fi
echivalent, iar la var şi nie colectivul I.L. Deva nenţa cărora intră 15 ate­ că cimentul realizat de noi tibil se reduce înlrucît o derii. Putem afirma, insă, De J
că ne-am încadrat in cote­
piatră de gips planul să a îndeplinit condiţiile liere. Nu greşim afirmînd este renumit pe centrală. parte din căldură este pre­ le de energie electrică şi dian-
că greul cade pe secţia „fa­
Avem posibilitate să reali­
de
specifice
fie realizat corespunzător pentru a beneficia de bricaţie”, cea care înglo­ zăm toate sortimentele ce­ luată din arderea de la în consumurile Spun aceasta nal;
men;
capetele cuptorului. La to­
combustibil.
prevederilor. « producţia săptămîna redusă de lu­ bează aproape întreaga ac­ rute. Urmărim în mod deo­ tal debit de combustibil a- întrucît, în actualele condi­ preţi
marfă vândută şi încasa­ cru. Asemenea condiţii tivitate de producere a ci­ sebit creşterea productivi­ limentarea cu făină e mai ţii, nu este permisă depă­ 17,00
Şlag;
consumurilor
tă înregistrează o depăşi­ sînt create şi pentru pe­ mentului. De modul cum şirea Deci, depăşirea planifi­ 18*00
tăţii muncii şi reducerea
sarci­
cate.
re de peste 17 milioane rioada următoare a aces­ se munceşte în cele trei a- consumului de energie e- mare, iar solicitarea termi­ nilor dc plan este posibilă tămii
că a căptuşelii refractare e
lei © la activitatea de tui an. numai în condiţiile înca­ inter
teliere ale secţiei, depinde lectrică. Aceasta prin creş­ mai mică. drării în consumuri. Prin­ nul i
în mare măsură realizările terea randamentului pe N-am creat niciodată pro­ cipalele căi prin care tun ria i
întregului colectiv. în aces­ moară (e în curs de reali­ bleme în funcţionarea în­ obţinut rezultate bune au şoga.
20,30
liniilor
te ateliere am întîlnit o bu­ zare o instalaţie de intro­ tregii instalaţii a întreprin­ fost funcţionarea capacitatea Radi.
0 adevărată şcoală de cimentişti nă atmosferă de muncă, o ducere a substanţelor ten- derii — apreciază ing. Ser­ maximă, menţinerea per­ jurn.
tehnologice
la
mobilizare exemplară pentru sioaclive, care evită aglo­ giu Ohizelea, şeful atelieru­ manentă a încărcăturii mo­ dans
întreprinderea de lianţi cînd funcţionează în­ realizarea sarcinilor de plan. merarea particulelor şi uşu­ lui mori-făină. Eu cred că rilor şi eliminarea funcţio­ 0,05-
cal i
Chişcădaga — Deva a fost treprinderea, am înregis­ Ceea ce ne-a atras însă a- rează măcinarea), păstrarea toate cele trei ateliere sînt nării in gol a utilajelor.
in
un
Avînd
instalaţie
creată pentru a acoperi trat progrese evidente în tenţia este faptul că fiecare unei alimentări constante la fel de importante, însă mare număr de utilaje, fă­ tsr
nevoile de ciment, var şi tot ceea ce ne-am pro­ colectiv îşi revendică drep­ în mori, evitarea mersului e o mîndrie pentru noi că ră îndoială, a trebuit să
ipsos ale construcţiilor şi pus. Cimentiştji deveni tul de a avea o contribuţie în gol a utilajelor şi res­ am asigurat în permanenţă rezolvăm numeroase proble-
populaţiei din partea de au acţionat pe trei mari mai mare la realizările în­ pectarea încărcăturii cu bile seniiprodusul necesar func­
sud-vest a ţării. Prin fronturi. Primul este cel treprinderii. Important este a morilor. ţionării continue a celor­
Dl
concepţie şi construcţie al formării cadrelor ne­ că toate cele trei colecti­ lalte ateliere. Toate repa­ Si, totuşi, elec­ Braz
Atelierul nostru este cel
reprezintă nivelul de vîrf cesare pentru exploata­ mai mecanizat — arăta ing. colu!
al tehnicii mondiale în rea celor mai moderne ve nu revendică doar de­ Ionel Bălaj, şeful atelieru­ raţiile le executăm cu for­ Cast
ţe proprii şi avem o con­
na
producţia de ciment şi tehnologii. N-a fost şi clarativ această răspundere, lui cuptoare. Cred că aici tribuţie deosebită la eco­ tromecanicii... RA ;
var. Aceasta presupune nu este uşor, însă mă­ ci acţionează ca atare. se hotărăşte soarta întregii nomisirea combustibilului, buni
un înalt grad de auto­ sura tuturor lucrurilor o Noi hotărlm 70 In sută producţii. O mare atenţie prin funcţionarea în para­ din
tui);
matizare, inclusiv condu­ dau oamenii. în al doi­ din soarta producţiei — de­ acordăm respectării doza­ lel a cuptorului cu morile, mc pentru a asigura o meu
cerea prin calculator a lea rînd s-a situat rea­ clara ing. Matei Sccula, şe­ jului in instalaţie, iar pen­ folosindu-se gazele calde funcţionare cît mai con­ tru
principalelor faze ale pro­ lizarea sarcinilor de plan ful- atelierului mori-ciment. tru cocători principala pro­ de la cuptor. Şiind că nu­ stantă. Prin diferitele mo­ PET
dificări pe care le-am adus
— £
cesului de producţie. in condiţiile de calitate Este cel mai mare atelier, mai motorul unei mori din instalaţiei am reuşit ca la Uitii
Bineînţeles, cu aceasta se cerute. Intr-un euvînt, ca număr de oameni şi uti­ blemă o constituie respec­ atelierul nostru consumă cît anumite utilaje să dublăm gost-
mîndreşte atît industria să împaci producţia cu o laje în funcţiune. Doar clin- tarea temperaturii în cup­ tot municipiul Deva la ilu­ şi să triplăm O durata de ba <
realizare
funcţionare.
ca)
cimentului, cît şi indus­ calitate bună şi o mafe cherui îl primim de la alte tor. Pe lingă aceste aspec­ minat şi consumul casnic, deosebită avem la electro- ţanci
te pozitive mai putem ară­
tria coastructoare de diversitate, conformă cu secţii, în rest asigurăm in- depunem mari strădanii filtre. Cel de la cuptorul pop;
maşini, prin capacităţile solicitările. încet, încet, ta că ne încadrăm, avînd pentru reducerea perma­ nr. 1 a fost pus la punct CAI'
la
para­
funcţionează
şi
! uriaşe, de performanţe de la un singur sorti­ chiar economii însemnate, nentă a consumului de e- metri, iar cel de-al doilea La
rie
ridicate, pe care ni ie ment de ciment, cel me­ Panoul de în consumul do combustibil. nergie electrică. parţial, ceea ce a dus la ncri
Faţă de consumul specific
cantităţi
de
pune la dispoziţie. Per­ talurgic, ani ajuns să normat, de 129 tcc pe 1 000 reţinerea unei praf pe oră, fă
dc
50
tone
formanţele se regăsesc realizăm orice fel de tone ciment, realizăm în Am consemnat citeva din­ care altfel ar fi fost arun­ URI
atît sub aspectul tehnic, ciment. în al treilea onoare nu este medie 120—125 tcc, în con­ tre preocupările celor trei cat in atmosferă. Se află mar
brie
dc
precum şi sub ţispectui rînd, dar nu şi ultimul, ■ diţiile în care şi calitatea ateliere principale ale în­ in modernizare alte 23 sint nick
treprinderii, menite să con­
filtre,
care
opt
din
economicităţii producţiei, amplasarea întreprinderii destul de clincherului este cea pre­ tribuie la obţinerea unor realizate, uimind ca în a- or;
în sensul că această in­ în această zonă impune văzută. In acest sens am realizări mult mai bune. cest an să se elimine de­ mai
zonei.
stalaţie a fost proiectată crearea unor condiţii so­ finitiv poluarea nu este At­ Sec:
’a)
Devei
mosfera
a-
pentru cel mal mic con­ ciale, care să ducă la încăpător fectată de întreprinderea *cas
sum de combustibil în schimbarea aspectului lo­ noastră. cult
Prin
măsurile
organizato­
fabricarea cimentului. calităţii. Dacă la acest bune din ultima rezultatelor Condiţii tot mai bune de muncă rice luate in întreprindere, rom
La
obţinerea
perioadă
Avînd la dispoziţie ase­ capitol am făcut paşi la I.L. Deva a contribuit fără dotări suplimentare, Bie<
menea instalaţii moderne, modeşti, la primele două întregul colectiv. Cel mai şi viaţă muncitorilor cantitatea de ciment livra­ I-LI
întreprinderea noastră s-a avem realizări meritorii. mulţi dintre cimentişti au tă la export in amil 1980 nov
iii
realizată
mulţi
cum
constituit şi într-o ade­ Faptul că beneficiem de avut insă — ne-au spus-o începînd cu acest an — de masă am deschis o mi- a fost jumătate din patru SIIV5
luni
acest
şi
aceştia
dintre
vărată şcoală de cadre săptămîna redusă de lu­ — merite deosebite la „ie­ arăta Florea Tigoianu, se­ crocantină în incintă, cu au. Am ajuns să realizăm ring
pentru industria cimen­ cru o demonstrează. şirea în lume“ a între­ cretarul comitetului de bucătărie şi bufet, unde sortimente dc ciment pe Cas
care fabrici de tradiţie din
tului, capabile să asigu­ în prezent toate for­ prinderii al lor. Panoul de partid —-, la I.L. Deva se poate fi servită o masă ţară nu le produc. Diversi­ na)
ar
întreprinderii
onoare
re asistenţa tehnică şi ţele colectivului nostru fi mult prea mic pentru a poate vorbi cu adevărat de caldă. Pentru ca masa de ficarea sortimentelor ne-a
pentru viitoarele linii sînt canalizate pentru a cuprinde pozele tuturor a- rezultate bune. Am avut aici să fie cît mai ieftină permis să venim în spriji­
tehnologice din ţară şi face din această între­ ccstor oameni. De aceea, în anii trecuţi numeroase am cultivat o grădină cu nul celor de la I.M.C. De­ să
nevoiţi
erau
va,
care
ne-am propus ca, în rîndu-
chiar din străinătate. Ar­ prindere ceea ce se aş­ rile de faţă, să evidenţiem greutăţi în realizarea sar­ legume, tot în apropiere. aducă ciment de la fabrica
gumentez această afir­ teaptă de la ea, adică şl noi cîţiva dintre ei. cinilor de plan, însă colec­ Putem spune că am cîşti- din Tg. Jiu, cu cheltuieli
în primele rinduri ar pu­
maţie cu faptul că în să obţinem cele mai tea figura Petru Ungur, şef tivul a reuşit să le facă gat enorm prin aceasta —- sporite de transport. Acum T
îl livrăm noi.
toate concursurile profe­ bune performanţe teh­ de formaţie la confecţii faţă. Organizaţia noastră La toate aceste rezultate
sionale, cuptorarii de la nice şi economice din metalice, considerat ca fiind de partid a căutat întot­ am redus incomparabil mult superioare celor din E
o
I.L. Deva s-au clasat pe industria cimentului. omul cu cel mai marc spi­ deauna să rezolve proble­ timpul destinat servirii anii precedenţi, adus mare 41,
mesei, aceasta a fost mult
co­
contribuţie
şi-a
rit de iniţiativă, dar şi de
primele locuri, Ing. VASILE DEAC sacrificiu pentru întreprin­ mele prioritare ridicate de îmbunătăţită, iar abona­ lectivul de electromecanici E
în cei cîţiva ani de directorul I.L. Deva dere. Am putea continua procesul de producţie, a- din întreprindere şi este fi­
cu cei din cadrul atelieru­ mentele s-au triplat. resc să fie aşa din mo­ 35,
lui mori-ciment : Bazil jungînd ca în acest an, In privinţa asigurării ment co complexitatea in­
Păcurar, Ştefan Balog, Va­ pentru prima dată de la stalaţiei este atît de ridi­ F
lentin llaida, Vanea Coro- înfiinţare să realizăm be­ condiţiilor mai avem însă cată. In afara formaţiilor lei.
jeanu, Constantin Tuculcs- multe de făcut. încă întîr- caro activează Ia reparaţii
cu, Vasile Bordean şi Gri- neficii. zie amenajarea unei noi şl întreţinere, chiar la &
gore Raţia — sau cei de în paralel cu activitatea partea tehnologică sînt
la atelierul cuptoare — de producţie, organizaţia staţii de apă potabilă (ne- foarte mulţi electromeca­
Mircca şi Constantin Brc- avînd apă băubilă în în­ nici, G0 la sută din efectiv 88
ha, Nicolae Corobea şi Du­ de partid, conducerea co­ treprindere, vom amenaja avînd această calificare,
mitru Gîrban. Pe aceeaşi lectivă a întreprinderii au ecea ce ne permite să a-
poziţie se situează colegii căutat să rezolve şi alte o sifonărie), ca şi amena­ precicm că atît aspectele 1
lor de la atelierul mori-făi- jările solicitate cooperati­ tehnologice, cit şi cele c- ziu
nă — Dumitru Chimirel, probleme privind îmbună­ vei „Constructorul“ la blo­ îcctromecaniee sînt stăpî- me
Viorel Tăutan, Romulus tăţirea condiţiilor de mun­ nite la fel de bine de cea ter
Mărginean —, sau laboran­ că şi viaţă ale colectivu­ cul vestiar. încă nu am gă­ mai marc parte a colecti­ za
tele Maria Bodăescu, Ele­ lui nostru. Atît în preajma sit înţelegerea necesară la vului. căc
na Banciu, Elena Corobea, unităţile de transport — Să nu uliăm însă să ară­ sol
Iuliana Brultentlial şi Ca­ întreprinderii, cît şi în in­ tăm că îa rezultatele obţi­ trii
melia Petroi. cintă sînt deschise citeva I.J.T.L. şl I.T.A. — pentru nute de noi un mare spri­ Te
Am comite o mare gre­ unităţi care vin în spriji­ a favoriza transportul la şi jin am primit din partea cu;
şeală dacă n-am evidenţia nul oamenilor muncii — o de la întreprindere a per­ secţiei de gaze, I.R.E. şl de,
şl colectivele conduse de D.J.P.Tc, Deva, care au 24
Matei Secula, Sergiu Ghi- alimentară, o gogoşerie, un sonalului nostru, dar spe­ preluat o parte din activi­ ne
zelca, Ionel Bălaj, Alexan­ chioşc alimentar de incin­ răm că vom găsi şi rezol­ tăţile ce le aveam piuă nu
dru Ghlţă, Adrian Stratu- varea acestor probleme, demult în această direcţie, I
lat, Mircea Crişan, Mircca tă. în apropiere avem trei creîndu-nc posibilitatea să mc
Prestigiul fabricii este asigurat şi de colectivul de la Bobora, Petru Dumbravă, cămine de nefamilişti. în- astfel îneît colectivul nos­ ne ocupăm de activitatea lai
insăcuire, ultima verigii Sil care cimentul trece prin mina Constantin Ghena, Cornel tr-unul am amenajat un tru să se bucure de cele specifică de producere a pic
eimentiştilor de la I.L. Deva. Calitatea superioară permite Sav, Dorel Sinaci, Ion Ma­ mai bune condiţii de mun­ cimentului. că:
eliberarea biletului de liberă trecere. rian. bloc vestiar. Pentru a face
Foto : VIRGIL GNOIU economie de timp în pauza că şi viaţă. ., _
lw