Page 62 - Drumul_socialismului_1981_07

1 NR. 7 369 © SÏMBÀTÀ, 18 IULIE ÍS8Í Pag. 3

(Urmate din pag. ty
Mindrie hunedoreană ' Servicii sau... soarele de suspensie a va­
VIZIUNE deservicii cetăţenilor?! gonului. Biroul organiza­
Ediţia actuală a Festiva­ ei, tineri şi bătrîni, în mă­ estradei Casei de cultură ţiei de bază a transmis a-
lului „Cintarca României“ sura talentului lor îşi nu­ din Deva. Interpreţii erau ceastă idee la echipa dr-
dă şi ei bănuiţi de profesiona­ Despre importanţa unor năoară, apa caldă urcă nu­ piese de schimb, dar de ex­
matecii (relua- ne-a prilejuit, pe Ungă tresc simţirea cu artă, îşi servicii în viaţa cetăţenilor mai pînă unde poate. Cum plicat lui i-a revenit sar­
ştiute (sau încă nu) satis- apropie simţămintele cele lism. Avem în judeţ multe
¡i literatura ro* iacţii speciile scenice, o e- bune, îşi cizelează trăsătu­ talente, iar rezultatele, ca ar fi inutil să mai discu­ blocul cu pricina are 10 cina s-o facă, pentru că
el o vedea în detaliu. Ca
Enescu. Scena moţic mai aparte, aceea a rile cu adevărat umane. Am şi în anterioarele ediţii, se tăm. Telefonul, apa caldă, nivele, aceasta urcă doar să fie mai convingător a
pînă la etajele 6-7. Neajun­
apa rece, complexele meş­
confruntării cu spiritualita­ văzut cum se suferă pentru vor vedea! Preiuînd nume­
cultural — ar- tea, clar şi peisajul ailor o prezentă nu aşa cum se le unui iestival mineresc teşugăreşti pentru repara­ sul amintit se întîmplu cerut sprijin în obţinerea
sportiv ţii şi întreţinere sînt ele­ doar de cîteva săptămîni. unui caicul care să dove­
na politică zone ale patriei. Adevăra­ dorea, am văzut cum, aco­ din Rusca, acela de „Min­ mente indispensabile vieţii dească oricui eu ceea ce a
seri te trasee sentimentale, tic lo, în lupta pentru locui drie minerească“, pol spune Dacă te plîngi la dispece­
tal la Arad, fie ta Alba Iulia, iîvnit după' trecerea prin că noi, cei din vatra Hu­ noastre , cotidiene. Cînd a- rat, ţi se răspunde cu in­
l>ine ! Repor- iurcile caudine, unii izbuc­ nedoarei, nc-am prezentat ceste servicii încep să variabilul „totul se va a-
Oradea ori Lugoj... Adică funcţioneze... pe sărite, a- Pentru agitatori
clopertia acolo unde au ajuns, după neau în plînsul celălalt, pretutindeni unde am dus ranja i“. A doua zi ţi se
»rial : „Dalias“ bucuros, am văzut şi invi­ în suflet şi-n gestul artis­ dică o zi-două funcţionea­ spune că defecţiunea a fost
dul 1G istovitoarele emoţii ale se­ dia inimoasă, probabil uni­ tic culorile noastre specific ză, o săptămână nu, sîntem identificată, a treia zi nu nu există iuerurl
în devenire — lecţiei, să participe la eta­ din ce în ce mai neliniş­
Vl-a pa republicană... Am avut ca invidie viabilă, a celor spirituale, sub deviza „Min­ se poate vorbi cu dispece­ mărunte
tal. Sport. acea plăcere amestecată cu ce erau geloşi pe calitatea drie .hunedoreană“. Colecti­ tiţi şi ne gîndim în ulti­ ratul pentru că telefonul
mă instanţă ce or fi fă-
mindrie să ne simţim c u a- celor din alt judeţ. Institu­ vele din care s-au ridicat cind acei oameni plătiţi e defect şi sună perma­ propus este eficient. S-a
clevărat reprezentanţii celor ţia Judeţ are, aşadar, tră­ aceşti minunaţi oameni ai pentru a . avea grijă toc­ nent ocupat, in a patra zi ajuns la concluzia că a-
pe care ii reprezentam, ai sătura de a slîrni aplauzele scenei ţării se pot iăti cu mai de buna lor funcţio­ tovarăşa se arată mirată nual se economisesc nu
colectivelor de muncă ori că o deranjezi: „Eu ştiu
nare. mai puţin de 5000 kg oţel.
ai instituţiilor cultúrate ca­ De pildă, telefonul cu că a fost remediată defec­
1 l: 6,00 Radio- ţiunea din blocul dv. !“. Şi Din acel moment, ceea ce
unineţ-u ; 7,00 re girau afişul... Instilutla numărul 18513 este mai la început părea minor a
8.00 Revista noastră insă, cea general mult „iară ton" decît în aşa mai departe, numărul devenit important. în faţa
Curierul melo- simţită, a iost, tircsc, . in­ stare de funcţionare. Ser­ zilelor în care nervii şi
uletin de ştiri; evidenţei nimeni n-a mai
radio la Bran; stituţia Judeţ. Atunci cînd viciul deranjamente tele­ nevoile, se înmulţesc ne­ comentat.
de ştrri; 10,05 ajungeam să intrăm, înco­ fonice din Hunedoara func­ justificat şi acuzator. Oa­
irâ i'cUlio ; 10,40 lonaţi cu maşinile noastre sincere pentru cel mar ei! I-au exprimat cu cin­ ţionează şi nu prea. Da­ — Am recurs .şi noi, to­
ai cunoscute bun, chiar dacă... Noi, hu- ste, cu dăruire şi răspun­ menii de la telefoane şi de varăşe secretar, la cîteva
ilare; 11,00 lîu- cu număr de lld., în arena nedorenii, moştenind o tra­ dere. încheind aceste cîte- că formezi 02 trebuie să la apă-canal-termoficare cifre care vizează domeniul
i; 11,05 Atlas luptei supreme pentru un diţie rară în acest sens, al va gînduri, să notăm şi un te înarmezi cu multă răb­ îşi iau retribuţia, dorm şi recondiţionării. Economiş­
5 Avanpremic- dare. Cum ţi-e norocul : se
; 12,00 Buletin loc „pe tară“, aveam cu mîndriei-de-a-ii-de-aic.i, am iapt simbolic: Ia Arad, în mănîncă liniştiţi, şefii lor, tii întreprinderii demon­
30 Din tomoa- tot¡¡ sentimentul tonic al Iost şi de această dată, în febra confruntării, un lînăr răspunde sau nu. De obi­ de asemenea. Am coborît strează că la nivelul uni­
i nostru; 13,00 cei nu. Ultima reparaţie a
3; 15,00 Meri- ceea ce se numeşte, fără majoritate, printre cei mai hunedorean a jucat în eta­ postului telefonic cu numă­ din curiozitate la subsolul tăţii sînt 66 de repere de
16,00 Radiojur- emfază, patriotism local... buni. Deşi nu cunoaştem pa finală a doua zi după rul de mai sus a fost fă­ blocului şi am rămas stu­ recondiţionat în 1981. La
luzicâ. de pro- încă rezultatele, la multe pefiat. Miile de ţînţari, numai 11 dintre acestea
0 Tineri inter- Nu-mi pare neinspirată sin­ un accident. Sprijinit în cută într-un mod cu totul
izică populară; tagma, fiindcă putriotismul din probe avem certitudi­ cîrje, a rostit versuri des­ original. S-a racordat la pietrele, mizeria şi apa (cele mai reprezentative)
de ştiri ; 17,05 local este parte din Patrio­ nea că am atins fiorul lau­ pre Avram lancu şi apoi a postul telefonic al vecinu­ băltind sînt elementele se estimează o economie
pretutindeni ; rilor. Ne-a iost sugerai de­ care domnesc într-o ne­ cu 5,7 milioane lei mai
e.Vii; 10,30 Săp- tism. Nobilă componentă seori chiar de membrii ju­ vibrat sub nevăzuta baghe­ lui de apartament care în­ orânduială greu de descris. mare decît în 1980, ajun-
lică Internă şi spirituală a mîndriei de a tă magică a lui Lucian Bla- cepea cu 14... După insis­
20.00 La lia- ti ai unui loc şi al unor co­ riilor. La Arad au venit tenţe şi insistenţe a fost gîridu-se la o valoare de
:c. Solişti: Ma- munităţi. Reprezentanţii membrii juriului şi ne-au ga, alături de ai săi „meş­ VALERIU BÂRGÂU aproximativ 33,4. milioane
Ghcorghe Ro- spus : Bravo ! Teatrul poe­ teri mari/ calfe şi zidari“. adus pe calea cea bună. scriitor lei.
antin Mirea ; Văii Jiului erau pur şi sim­ Dar (întotdeauna este cite
România; 20,40 plu mineri, ai Hunedoarei tic ai Casei de cultură Hu­ La siîrşitul concursului, pre­ un dar), a plouat — şi
lg; 22,00 Kadio- nedoara, recitatorii şi gru­ şedintele juriului nc-a spus
) Invitaţie la — siderurgişli, ai Ghelari­ următoarele : „Vă mulţumim cum după fiecare ploaie de tip „Romana“. Este ®
luletin de ştiri; lor — pădureni ş.a. Adică pul Canon au primii per­ unele telefoane din Hune­ bună măsură luată do Di»
n stop muzi- sonal felicitări, ba au iscat că aveţi astfel de oameni /“. doara nu funcţionează mai rccţia comercială a munici­
promisă
Petroşani,
Uceare din ci, concurenţii, şi suspiciuni! Da. Eram Aşa i-a vorbit maestrul multe zile — şi telefonul ACTÚA piului demult cumpărătorilor,
mai
purtau in sinteză, blazonul suspcctafi de.... prolesiona- Constantin Dinischiotu, cu­ cu pricina s-a oprit. Să • Comitetul o r ă ş e n e ® » ®
w&îzæsŒSBssm de iaimă al locului de unde lism! „Nu cumva unii din noscut om ai teatrului ro­ vedem pentru cită vreme ? • Din iniţiativa biroului de cultură şi e d u c a ţ i
la
vin. Aşa cum artiştii scenei, actorii care au dat fior sce­ mânesc, artistului amatdr Despre serviciul apă-ca- C.X.C. in ile câtimi I.U.M. Petro­ socialistă Lupeni a organi­
denii
zat,
ieri.
localitate,
in
şani,
întreprinde­
amatorii contribuie Ia cin- nic imaginii lui Mano le Petru Sănduf, muncitor în nal-termoficare, nu există rii a fost deschis un curs interesante dezbateri. Prima;
săptămînă în care ce­ de pregătire pentru ridica­ ia I.M. I.upeni, pe tema ini­
lilâ cu miss tocul mare al tării, cred că, ...sînt profesionişti ?!“. Nu, l.C.S.H... Iar acesta, cu lişa tăţenii din H u n e d o a r a rea calificării controlorilor ţiativelor muncitoreşti, cu
itria); Specta­ de calitate. Cursanţii îşi vor participarea preparatorilor,
colelor (Arta); totodată, ei se autoeducă. ei sînt muncitori, elevi de internare în buzunar să nu se plîngă ziarului îmbogăţi cunoştinţele profe­ iar cea de a doua, la 1.53.
gheaţă (Grădi- Prin cînlec, prin rolurile a- cu-ndreplăţile vise de a (inutilă), aşteaptă rezultate­ de „calitatea“ şi „operati­ sionale de lăcătuşcrie, strun- Bărbătcni, pc tema compor­
1; HUNEDOA- vitatea“ acestor „deservicii" gărie, sudură şi laborator, tamentului în producţie, so­
terizează stră- sumale în cutare piesă de urma teatrul, ei sînt oameni le muncii lui. De artist a- în vederea satisfacerii exi­ cietate şl familie. Ambele
:ăra); Şeriful ai pîinii liunedorene. Am mator! oferite de I.G.C.L. Hune­ gentelor impuse de produc­ s-au bucurat de participare
ce (Siderurgis- teatru, prin suiictul pe ca- doara, în bulevardul Cor- ţia noilor utilaje miniere, numeroasă. • Teatrul de sloi
pentru fiul re-I dăruie unui instrument, văzut la Oradea programul EUGEN EVU realizate la nivelul tehnicii „Valea Jiului“ din Petroşani
Dreptate pen- vin nr. 16, blocul G 1, bu- mondiale. • Casa de cultu­ întreprinde în p e r i o n
Constructorul); ră a sbidicatelor din Petro­ 18—23 iulie ua turneu cu pie­
; Articolul 420 şani, In colaborare cu comi­ sa „Tache, fanke şi CadtC.%
II (Unirea); de Victor Ion Popa, în eîte-
antă de dra- tetul sindicatului de la Com­ va oraşe ale judeţului, prin­
iembrie); Pro- ZîSrtic viteze sporite de lucru ! plexul C.F.R., a organizat ia tre care staţiunile balneocli­
£on (Rcpubli- revizia de vagoane din lo­ materice. Actorii petroşenenî
NI: îmi sare calitate o masă rotundă cu vor putea fi văzuţi la lucru
iltural); Scurt tema „înfăptuirea cincinalu­ pc scenele aşezămintelor de
âtoresc); VUL- (Utmora din pag. t) dat drum liber la recoltat. nu-mi realizez ciştigul. Oa­ de dînşii, adică la înlătu­ lui 1981—1985 — o îndatori­ cultură din Geoagiu-Băi, Va­
j (Luceafărul); După ora 13 au plecat din menii fac naveta cu com­ re patriotică“, in vederea ţa de Jos, Călan, Soneria şl
•emul din zgî- rarea defecţiunilor. Aşa p o p u l a r i z ă r i i obiecti­ Brad, iar Î11 23 iulie, ora 15,
eriile l-ll (Mi- griul era căzut. Combine- atelierul secţiei de meca­ binele din lan la atelierul nu-i bine şi conducerea velor cincinalului calităţii şi la sediul din Petroşani, o
NOASA : Mar- rul se străduia, lucrînd cu nizare şi combinerii Iovan S.M.A., consumă carbu­ S.M.A. trebuie să asigure eficienţei. Asemenea acţiuni Pe amatorii de drumeţii îi În­
(Muncitoresc) ; masa combinei cit se pu­ lovu şi Ionel Achim — ranţi de pomană, pierd intervenţii operative; di­ vor fi organizate şi in alte ştiinţăm că duminică pot ur­
La răscrucea tea de jos, să adune tot primul a trebuit să înlo­ mult timp bun de lucru. rect în lan, pentru înlătu­ unităţi aic municipiului. 0 mări la cabana „Brădet“ din
uni (7 Noiem- griul. Totuşi, în porţiunile' cuiască o fulie spartă la O unitate de prezentare şi dealul Institutului de mi­
produselor
) : Bietul Ioa- Trecuse de ora 15 şi com­ rarea defecţiunilor şi nu­ desfacere a meşteşugari a rea­ ne din Petroşani un pro­
de
lizate
fost gram
taraful
de
mi­
oferit
I-II (Minerul); denivelate şi la capetele melc, iar al doilea o curea binele se aflau tot în mai atunci cînd aceste in­ deschisă în Petroşani, în lo­ neresc „Mîndra“. o Nici cu­
La răscrucea solei rămînea grîu nere­ ruptă la variatorul de trac­ tervenţii nu se pot face în
uni (Patria) ; coltat. Aflat la faţa locu­ ţiune. La înlăturarea de­ curtea atelierului. Tot aici cîmp, să fie permisă adu­ cul fostului magazin de flori, riozitatea de la Iscroni nu
purilor (Placă- lui, primarul comunei, fecţiunilor ivite la combi- staţionau mai multe trac- de pe strada Republicii, unde poate fi ocolită : a înflorit
ÎIU-’ ": MJ- Aron Medrea, consultîn- cerea combinelor si a ce­ silit prezentate articole de arborele cu lalele — Tulipa-
a
doua
blănărie nul.
Deci,
pentru
lenjerie,
confecţii,
*cn ţoasa de lorlalte utilaje în atelierul şi marochinărie. 0 La Pe­ oară la interval de mulţi ani
IATEG: Mica du-se cu inginerul şef, a BotâSia perstry grîu S.M.A. sau în cele de la troşani, magazinul de trico­ p^t fi admirate lalelele gal-
pular); BRAZI: stabilit să fie pus un om secţii. taje pentru bărbaţi şi femei ben-portocalii înflorite in
să cosească griul care nu-1
a copac.
v
„Hernie
nide — seriile poate lua combina. în u- în aceste zile in toate u- din complexul pc desfacerea
profilat
fost
M • Strada Ha- nităţile din comuna Baia ne, ajutorul atelierului me­ toare şi o presă de balotat. nităţile trebuie să se rea­ in exclusivitate a produselor! C. IOVÂNESCU
i de cultură); canic al S.M.A. Baia de La Vaţa erau în curtea lizeze viteze sporite, luîn-
de Criş — Lunca, Rişca, Criş lipseşte cu desăvîrşi- secţiei două prese de ba­
iove story pe Mesteacăn şi Cărăstău — du-se măsuri pentru ca
cşul); ILIA î s-a strîns recolta de pe re. Noroc că cei care lu­ lotat, 7 tractoare şi 5 ma­ toate combinele să func­
fii
Carpaţi (Lumi- crează pe combine sînt oa­ şini de recoltat furaje. O ţioneze la întreaga capaci­ 20 de baloţi de paie, la
64 ha din 280 cultivate. meni pricepuţi şi fac tot altă presă stătea nefolosi­ tate şi pentru folosirea la Mathe Arpacl 12, la Pe-
Se putea face mai mult, ce depind de ei pentru ca tă la C.A.P. Brad, precum
dar intervin dese defec­ defecţiunile ivite să fie în­ strînsul şi depozitarea pa­ ter Gheorghe şi Tusa Lu­
ţiuni in funcţionarea com­ lăturate cît mai repede şi mai multe tractoare şi ielor a forţelor manuale dovic 10 şi respectiv 9, ţ
binelor. Balotarea paielor posibil. E în joc doar cîş- maşini de recoltat furaje. şi a atelajelor cu tracţiu­ la David Anton şi Far- ţ
caş Martin 7 şi respectiv 5
şi eliberarea terenului se tigul lor. Conducerea Ni s-a spus că maistrul ne animală. Avîndu-se în 6. Şi doar în cartea de ?
face, de asemenea, anevo­ S.M.A. — după cum se ® A scăpat prea uşor.
in 17 iulie 1981: ios, iar decalajele se mă­ vede — nu manifestă gri­ care răspunde de reparaţii vedere că suprafeţele nu în incinta ştrandului de vise scrie clar : „Cine |
.
, .
3, 8, 33, 24, 63, resc cu zi ce trece din ja cuvenită pentru dimi­ şi întreţineri şi inginerul sînt mari, se poate realiza lg Geoagiu Băi, vînzăto- . , paie va fura cu balotul, « •.
3. cauză că presele stau fie nuarea urgentă a oricărei mecanic, sînt in teren. Nu recoltatul intr-un timp rul Rahoveanu Ioan, ob- vaintra m vorba cu iu- 1
- crătoru de miliţie“
- -
defecte, fie că nu au sîr- defecţiuni şi ca oamenii i-am întilnit însă acolo scurt şi în cele mai bune servind ce lume multă
I-a : 37, 39, 88, mă sau sfoară de legat. să-şi realizeze cîştigurile. vine la baie, s-a gîndit De la paie, la cartofi- fe
0, 46, 21. unde era de fapt nevoie condiţii. el vreo două gînduri, du­ pai. La un asemenea me- '
La C.A.P. Vaţa de Jos, în atelierul mecanic al niu s-au gindit Aughel ?
iştiguri : 83S 033 lucrînd în condiţii grele S.M.A. din Baia de Criş pă care s-a apucat să Gălăteanu şi Popa Elena I
(terenuri cu pantă de 16— se aflau cu combinele pen­ vîndă produse alimenta­ din Sîntuhalm, drept '
18 grade), combinerul Va- tru reparaţii Mihai Cră­ re şi bere la suprapreţ
} }} p
ÛBBMM sile Negru, avîndu-1 ală­ ciun, venit de la Rişca, şi într-un timp foarte scurt ^ >en r l are au sustras |
car
turi de el pe combină pe llie Berezeştean, venit de a adunat cam 404 lei, si 3, ^?i de la C.AP. De- *
t ~i pră- I
a
sa
a uca
inginerul şef al unităţii, la Ţebea. Şi, Mihai Cră­ dacă nu era prins la timp, Y „ Y P
Je3scă
Florian Tămaş, lucrau cu ciun era tare supărat. Ne suma ar fi crescut con- Şoarece s-au ars. J
obabil pentru masa cit mai jos posibil, spunea că în loc să fie a- siderabil. A scăpat uşor ® Parazitism. La acest |
eu o amendă. Numai că capitol deloc onorabil, J
iulie 1931: Vre- pentru a nu rămîne spic sigurat un atelier mobil
oasă cu cerul asemenea năravuri nu se consemnăm pe Curieru j
ros după-amia- de grîu nerecoltat. Şi, in­ pentru intervenţii, dotat cu temperează doar cu a- .Mircea .şi Meteşan Dan- !
totul izolat vor tr-adevăr, în paiele din aparat de sudură şi piese
3 de ploaie în- urma combinei nu găseai de schimb, trebuie să se menzi... Ioan din Hunedoara, ti- J
iscărcărl elec- ffl Furau ,,en' gros". în neri şi în putere dar ca- !
va sufla slab. un spic cu boabe. Ingine­ deplaseze dînşii cu combi­ satul Cristur, mai mulţi re se fereau de muncă y
i minimă va fi rul şef reglase bine com­ nele din lan la atelier pen­ locuitori au descoperit aşteptînd să le pice în I
re 10 şl 15 gra- bina. în jurul orei 12, tre- tru a înlătura o defecţiu­
maximă între modul cum să-şi asigure gură para mălăiaţă. .
i grade. Dimi- cînd peste mai multe văi ne care se poate remedia paie fără să le cumpere. C o n f o r m Decretului î
ceaţă. şi dealuri a intrat în lan la faţa locului. Azi — (15 Simplu : le-au sustras de 153/1970 au fost con dam- J
la seceriş şi combinerul iulie — n.n,), zicea dînsul
i vrr;r,o fru­ pe cîmp. Astfel, la Ta- naţi la 3 luni închisoare t
ir variabil. Izo- Mircea Nicoară, care a — am făcut o producţie de maş Francise s-au găsit contravenţională. *
dea averse de trebuit să înlocuiască cu­ 300 lei, iar curelele rupte
ite de dcscăr- ţitele de tăiat. Imediat spe­ costă 700 lei. Iată dar Rubrică realizată cu spn/inul
făta în această imagine una din cele 4 prese de balo-
cialistul a şi făcut regla­ cum cresc cheltuielile la lat care stăteau nefolosite in ziua de 15 iulie. inspectoratului ludetean de interne
jele cuvenite şi apoi i-a 1000 lei producţie, iar eu ,.¿1