Page 64 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 64
bătălia pentru grîu
PROLETARI DIN TOATE TÁRlLÉTuNltl'
Bună organizare şi desfăşurare a secerişului,
te şi unele carenţe ce trebuie eliminate urgent
CIALISMIIL industrial Hunedoara sece mai repede. Se urmăreşte poată înlătura operativ de
cu ajutorul căruia sa se
în Consiliul unic agro
folosirea deplină a fiecă
fecţiunile.
Cârmă-
Doina
rei clipe propice secerişu
rişul griului a început doar
zan, inginera şetă a uni
lui, evitarea oricăror pier
cu cîteva zile în urmă din
tăţii, care urmărea pas eu
deri de recoltă, eliberarea
cauză că 'holda s-a copt
recoltîndu-se
tîrziu,
mai
lan, se arăta mulţumită de
lui de paie, însămînţarea
pînă acum circa 250 ha. cît mai urgentă a terenu pas mersul „Gloriilor" in
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.R Combinele şi presele de culturilor duble. Prima munca mecanizatorilor Lu-
ca Haciuc şi Cornel Ban
dată s-a acţionat în C.A.P.
si al c o m s i ti u l u r p o p u l mmmmtm balotat au fost grupate în Pestişu Mic unde recolta de. în ceea ce priveşte
formaţii care au fost de
plasate în cooperativele cu de pe cele 110 ha a fost modul cum funcţionează
suprafeţe de păioase mai strînsă în două zile. Apoi, combinele, nu s-a situat
pe aceeaşi poziţie. „Sint
nouă combine au fost de
Anul XXXIII, nr. 7 370 DUMINICA, 19 IULIE 1931 < pagini - 30 boni mari, unde griul s-a copt plasate la C.A.P. Buituri. prea multe boabe sparte
„Am început secerişul — ne spune dînsa — şi nici
miercuri — ne spunea Ana cum nu se pot regla
Munteanu, preşedinta si maşinile". Reprezentantul
inginera şefă a unităţii — S.M.A. nu era de aceeaşi
„ZIUA CONSTRUCTORULUI“ şi s-a înaintat cu o viteză părere, afirmînd că spăr
turile de boabe nu depă
de 25 ha zilnic. Astfel că
vineri am încheiat seceri şesc trei la sută, dar ingi
Omagiu unu puternic şul color 50 ha cu grîu. nera şefă îşi impuse opi
urmărit
Âm
îndeaproape
nia. Se lucra cu o presă
buna funcţionare a combi de balotat care nu era pre
detaşament muncitoresc! nelor ca să nu se risipeas văzută cu sanie astfel că
că recolta. în acest scop
am făcut foarte dese regla baloţii erau împrăştiaţi pe
toată suprafaţa secerată.
je la maşini, am controlat
îndeaproape să nu rămînă în Consiliul unic agro
industrial Hunedoara mai
nici un bob în spice". „Cum
este recolta?“. „Bună. Am sint de secerat mari su
prafeţe de păioase în mul
depăşit producţia planifi
cată cu peste 700 kg/ha". te unităţi. Modul cum s-a
desfăşurat campania de
La balotatul paielor se lu
cra numai cu o presă şi vară pînă acum reliefea
deşi Gheorghe Peletin, om ză că secerişul este în ge
harnic, munceşte de cum nerai bine organizat, se
încadrează în indicaţiile
se ivesc zorii pînă se lasă date de Comitetul jude
seara, nu se poate elibera
ţean de partid — dar a
mai mult de 10—11 ba pe
zi. scos la iveală şi cîteva
La C.A.P. Minerău sece carenţe ce trebuie înlătu
rate, pentru ca recoltatul
rişul griului s-a declanşat păioaselor să se desfăşoa
joi. în prima zi s-a acţio
re integral sub deviza:
nat cu trei combine — de
m fapt cu două, căci una s-a strîngerea cit mai grabni
că ă griului, nici un bob
stricat nu la multă vreme să nu se risipească !
de la intrarea în lan şi a
Noile edificii ale construcţiei socialiste — tot a- SITUAŢIA RECOLTĂRII GRIULUI fost deplasată la S.M.A. TRAIAN BONDOR
titea semnături in cartea muncii entuziaste a con PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE, Hunedoara. Asta, deoarece
structorilor. IN PROCENTE (date furnizate de Direcţia la faţa locului nu a fost
agricolă judeţeană) adus şi un atelier mobil {Continúale în pag. a 3-a)
De poste trei decenii şi structorului" este sărbăto
jumătate, dar cu deosebire rită în contextul unor date
in ultimii 16 ani — de cînd şi elemente care o nuan
destinele naţiunii sint con ţează diferit faţă de alţi
duse cu clarviziune şi cu ani. Este prima sărbătoare
tezanţă de cel mai iubit de acest gen dintr-o nouă
şi respectat fiu al neamu şi deosebit de importantă
lui, tovarăşul Nicolae perioadă pentru edificarea
Ceauşescu — in România se socialismului în România —
construieşte intens, adău cincinalul 1981—1985 — şi
gind patriei noi carate de are loc la puţină vreme de
prospeţime şi modernism, la un eveniment memora
sporindu-i forţa economică, bil al clasei noastre munci
bunăstarea generală. S-a toare - cel de al ll-iea Con
construit mult, se construieş gres al consiliilor oameni
te mult şl In Hunedoara, în lor muncii. Spunînd acestea
acest perimetru de istorie ne gîndini la faptul că
multiseculară a românilor şi „Ziua constructorului" de
de profunde metamorfoze azi trebuie să constituie nu
socialiste, care i-au schim doar o dată sărbătorească, La C.A.P. napolt, de pe tarlaua „Dintre drumuri“ s-a obţinut o producţie de peste 5 000 Ug la hectar.
bat fundamental harta in ori un moment de bilanţ, ci
dustrială şi social-culturală, mal ales un prilej de pu
situînd judeţul nostru în ternica angajare patriotică,
rîndul celor cu ponderea revoluţionară, pentru mate Cei harnici măsoară munca în zeci de tone
cea mai mare, în econo rializarea exemplară a sar
mia naţională. Mineritul, cinilor stabilite da Con
siderurgia, energetica, chi gresul ol Xll-lea al parti de legume, iar ceilalţi ... în hectare de buruieni
mia, construcţia de maşini, dului şi de cel de al ll-lea
industria uşoară — iată Congres al consiliilor oa Î11 această perioadă de
piincipalele domenii în ca menilor muncii, pentru spo vîrf în legumicultura se tru aprovizionarea popu
laţiei aproape 500 tone de
re constructorii au durat, rirea contribuţiei construc munceşte intens la întreţi BRIGADA DE REPORTERI A ZIARULUI ÎN legume, din care mai mult
numai in perioada ultimului torilor la progresul şl bu nerea culturilor, finalizarea FERMELE LEGUMICOLE de 100 tone ceapă, 77 tone
deceniu şi jumătate, obiec năstarea patriei. varză, 35 tone morcovi, 40
tive de importanţă covârşi însămînţării şi plantării su tone ardei, 45 tone toma
toare pentru dezvoltarea e- Să facem azi, aşadar, prafeţelor planificate cu te, 20 tone dovlecei şi di
conomiei naţionale. constructori, bilanţul mun culturi succesive, la recol verse alte legume. Numai
Scriem azi cu majuscule cii de la începutul anului, tarea şi livrarea operativă Din gradin 2, pa pieţele localităţHor- ferma solarii de la Sîutan-
verbul A CONSTRUI, ne în să ne bucurăm pentru re a produselor către pieţe şi drei a livrat in această săp-
dreptăm azi mal mult ca zultatele bune, deoarece unităţile de desfacere din tămînă 30 tone roşii, 12 bi
oricînd gindurile către fău au fost — şi nu puţine —, oraşele şi centrele muncito ne ardei. 1 000 kg vinete şi
rarii României moderne, dar să privim şi la ceea ce reşti ale judeţului. în rai SUPLIMENTAR, PENTRU centrele muncitoreşti hune-
pentru că azi este „Ziua nu am făcut şi trebuia să dul anchetă organizat de PIEŢELE LOCALITĂŢILOR dorene, şi-o aduce colecti Brigada de reporteri :
constructorului". Azi, deci, facem, şl puteam să facem. redacţia ziarului nostru am vul Asociaţiei economice NICOLAE BADIU
în a treia duminică a lu O contribuţie importantă de stat şi cooperatiste hor DORIN CORPADE
nii iulie, ţara îi sărbăto Să ne gîndim că tre urmărit tocmai aspectele e- ia buna aprovizionare cu ticole Deva. Din fermele MIRCEA LEPĂDATU
reşte pe oamenii de ps buie să finalizăm unele nunţate mai sus. Şi acum legume şi zarzavaturi a legumicole ale asociaţiei
schele — cum ne-am obiş importante obiective indus relatările. populaţiei din oraşele şi s-au livrat pînă acum pen (Continuare în pag o 3-a9
nuit să-i numim pe con triale, agrotehnice şi so-
structori —, pe cei care, cu cial-cuiturale ; să folosim
mintea lor ageră şi braţe mai bine forţa de muncă,
le lor puternice dau vigoa timpul de lucru, dotarea
re şi frumuseţe ţării. tehnică ; să eliminăm ri
Sărbătorirea „Zilei con sipa de materiale şl să
structorului" întruchipează ţinem î n t o t d e a u n a la
preţuirea pe care partidul cel dinţii e l e m e n t care
şi statul nostru o dau ne- caracterizează activita
muncii acestor bravi oşteni tea — calitatea lucrului fă
de pe frontul edificării
multilaterale .a patriei, sim cut. Să ne gîndim atent,
bolizează stima şi respec lucid la toate acestea şi
tul cu car« poporul îi în- să facem iegămînt cu noi
conjaară pe constructori, " A- , , " OUH !,ulc ae oameni rtm ina — cooperatori, lucrători la unităţi
in acest cm, „Ziua con- (Contînuorg în gog. o 2-<s) ţn — mobilizaţi tic consiliul popular, au participai, îu frunte cu primarul Teodor v- la praşila a II-a economice şi institu
veţi şi fasole, in grădina de legume. * a i '' ia castra-
Foto : VIRGIL ONOrU
